O nouă dovadă vine în sprijinul teoriei conform căreia boala Parkinson își are rădăcinile în intestin, nu în creier, așa cum susțin majoritatea medicilor în momentul de față. Microbiomul intestinal ar putea juca un rol major în apariția bolii Parkinson, arată cel mai recent studiu pe această temă, efectuat în SUA și publicat în jurnalul „Cell”. Noile concluzii ar putea contribui semnificativ la dezvoltarea unor metode de tratament mai eficiente și lipsite de efecte secundate în lupta cu această boală neurodegenerativă frecventă. Până la 10 milioane de persoane din lumea întreagă suferă din cauza acestei afecțiuni, ceea ce o face să ocupe locul al doilea în topul celor mai des întâlnite boli neurodegenerative, după Alzheimer.
Constipația, primul semn al bolii Parkinson?
Pornind de la observația că majoritatea pacienților cu Parkinson suferă de constipație cronică, uneori chiar pe durata a zece ani, înainte de apariția primelor simptome specifice, cercetarea demonstrează că modificările din compoziția microbiomului dau startul deteriorării funcțiilor motorii, semn distictiv al acestei boli.
Boala Parkinson se manifestă de obicei prin tremor, reducerea mobilității și slăbiciune musculară, ca urmare a distrugerii neuronilor din diverse regiuni cerebrale. Cu toate că există tratamente pentru a încetini progresia bolii, nu există nicio modalitate de a preveni sau a vindeca Parkinsonul, iar cercetătorii nu înțeleg, deocamdată, cu adevărat cauzele sale și nu-i pot prevedea evoluția. Ani întregi, oamenii de știință au limitat căutarea cauzelor doar la nivelul creierului, dar un număr tot mai mare de dovezi sugerează că aceasta ar putea fi o abordare greșită.
Noi dovezi privind legătura dintre intestin și creier
„Am descoperit în premieră o legătură biologică între microbiomul intestinal și boala Parkinson”, susține autorul principal al studiului, Sarkis Mazmanian, de la California Institute of Technology. „Această cercetare dezvăluie faptul că o boală neurodegenerativă își poate avea originile în intestine, nu numai în creier, așa cum s-a crezut până acum”, a completat el.
Rezultatele noii cercetări, efectuată pe șoareci de laborator, demonstrează că unele bacterii intestinale eliberează substanțe chimice care duc la acumularea de proteine toxice la nivelul creierului, ceea ce cauzează moartea neuronilor ce eliberează dopamina.
„Acum suntem destul de siguri că bacteriile intestinale modulează, prin implicare directă, simptomele bolii Parkinson”, a declarat Timothy Sampson, um alt membru al echipei.
„O schimbare de paradigmă” în boala Parkinson
Descoperirea are implicații importante în tratamentul contra bolii Parkinson. „Aceasta ar putea schimba regulile jocului”, a afirmat David Burn, cercetător neimplicat în studiu, de la Newcastle University. La rândul său, Sarkis Mazmanian a numit această reușită „o schimbare de paradigmă”, care „deschide posibilități complet noi pentru tratarea pacienților”.
„În cazul multor afecțiuni neurologice, tratamentul convențional presupune administrarea unui medicament către creier. Însă, dacă boala Parkinson este într-adevăr cauzată nu doar de schimbări la nivelul creierului, ci și în microbiom, atunci nu va fi nevoie decât de administrarea de medicamente la nivel intestinal, ceea ce e mult mai ușor de făcut”, a spus Mazmanian. „Acest nou concept ar putea duce la terapii mai sigure, cu mai puține efecte secundare în comparație cu cele actuale”, a completat specialistul. Echipa va continua cercetările cu o serie de analize ale microbiomului intestinal în cazul unor pacienți cu Parkinson, pentru a încerca să identifice bacteriile care predispun la boală.
În prezent, terapiile împotriva Parkinson se concentrează pe creșterea nivelului de dopamină din creier, însă pot avea efecte secundare grave și uneori își pierd eficacitatea după administrarea îndelungată, susțin specialiștii.
Surse:
- sciencealert.com/new-evidence-suggests-parkinson-s-might-start-in-the-gut-before-spreading-to-the-brain
- cell.com/cell/fulltext/S0092-8674(16)31590-2
