5%-10% din populatie sufera de ulcer in cursul vietii, spun statisticile medicale. Cea mai frecventa manifestare clinica a ulcerului este durerea. Cu toate acestea, intre 10% si 40% dintre ulcere evolueaza asimptomatic, fara durere. Ulcerul asimptomatic este descoperit intamplator, in urma unei endoscopii, radiografii. De multe ori, ulcerul asimptomatic este descoperit in momentul in care s-a complicat deja: apar perforatii sau hemoragii.
Incidenta ulcerului gastric si duodenal
Ulcerul gastric si cel duodenal sunt o problema medicala majora. Ambele provoaca dureri si tulburari digestive, iar in urma unor complicatii severe pot constitui cauza mortii premature.
Ulcerul gastric este localizat mai ales pe mica curbura si mult mai rar pe curbura mare sau pe fetele stomacului. Diametrul leziunii este de obicei de 0,5-2 cm. Ulcerul duodenal este localizat in prima portiune a duodenului, pana la 3 centimetri de pilor si are un diametru obisnuit sub 1 centimetru.
Daca pana in 1976, singurul tratament radical al ulcerului, menit sa il tina sub control, era cel chirurgical, astazi exista o medicatie specifica eficace, care permite tratarea ulcerului fara a mai fi nevoie de interventia chirurgicala (in cele mai multe dintre cazuri).
Se estimeaza ca 5%-10% din populatie sufera de ulcer intr-o anumita perioada a vietii, aparitia lui fiind mai probabila la maturitate si mai ales la barbati. Pacientii cu ulcer considera adeseori boala drept o afectiune minora, fara sa realizeze ca ulcerul poate fi o boala foarte grava.
Cum se desfasoara digestia?
Digestia alimentelor incepe in gura si se termina la anus. Procesul cel mai important in pregatirea alimentelor pentru absorbtie se desfasoara in stomac, care este considerat un fel de rezervor, destinat sa tina in el hrana timp de cateva ore, pana cand intestinul subtire este gata sa o preia.
Stomacul fragmenteaza alimentele in bucati mici si incepe scindarea mai avansata, descompunand proteinele alimentare in lanturi subtiri de aminoacizi, prin secretia de acid clorhidric, pepsine si gastrine.
Mucoasa gastrica, un strat ce captuseste suprafata interna a stomacului, secreta mucus. Acesta apara stomacul de actiunea acidului clorhidric si a pepsinei.
Procesul de digestie continua la nivelul duodenului, unde secretia a doi hormoni, secretina si colecistokinina, trimit mesaje pancreasului sa furnizeze apa, bicarbonat si enzime digestive, stimuleaza contractia veziculei biliare si eliminarea bilei in duoden prin canalul coledoc si semnaleaza stomacului sa opreasca formarea si secretia acida. Bila actioneaza ca un detergent, transformand grasimile in mici picaturi.
Cum apare ulcerul?
Ulcerul este o lipsa de continuitate (intrerupere) la nivelul unei suprafete a mucoasei protectoare ce captuseste tubul digestiv. Este rezultatul disfunctiei dintre mecanismele de aparare ale stomacului (mucus si bicarbonat) si actiunea agresiva a unor factori externi sau intrinseci, care cresc secretia pepsinei, gastrinei si a acidului clorhidric.
In unele cazuri se poate vorbi despre un ulcer silentios, fara simptome evidente ca durerea si indigestia. De cele mai multe ori apar urmatoarele simptome: durerea localizata in epigastru, in partea centrala superioara a abdomenului, imediat sub torace, o arsura sau senzatie de apasare in zona epigastrica, dupa cum durerea poate sa radieze in spate sau in alte parti ale abdomenului. Alte simptome sunt greturile, varsaturile, pierderea in greutate, prezenta sangelui in scaun, inapetenta.
La fumatori, riscul de aparitie a ulcerului este de doua ori mai mare decat la nefumatori.
Cauzele principale ale ulcerului
In 1906 a fost descoperit un microorganism, denumit Helicobacter pylori, care lezeaza tesuturile stomacului si duodenului, ducand la dezvoltarea ulcerului. Helicobacter pylori penetreaza mucoasa protectoare a stomacului, formand asa-numitele „buzunare“.
Helicobacter pylori supravietuieste pentru ca secreta o mare cantitate de enzima numita ureaza, care converteste ureea din sucul gastric in bicarbonat si amoniac. Aceste doua substante concureaza la neutralizarea aciditatii gastrice, facand ca mediul stomacului sa devina alcalin, extrem de favorabil pentru dezvoltarea microbilor.
Celulele lezate se atrofiaza, se zbarcesc si mor, determinand subtierea mucoasei si favorizand actiunea enzimelor digestive asupra tesuturilor (practic enzimele digestive „mananca“ tesuturile tubului digestiv), determinand formarea ulcerului.
Pe langa Helicobacter pylori, factorii favorizanti ai ulcerului sunt:
- fumatul
- alcoolul
- aspirina
- stresul
Tratamentul ulcerului este de durata si este obligatoriu insotit de o dieta stricta.
Reguli alimentare pentru bolnavii de ulcer
Alimentatia corecta este un mijloc terapeutic important, in cazul ulcerului, motiv pentru care trebuie respectate o serie de reguli.
Medicii specialisti considera ca o componenta importanta o constituie orarul meselor:
- Luati cel putin trei mese pe zi, nu sariti peste ele (sunt de preferat cinci-sase mese, dar mai reduse cantitativ).
- Mancati in liniste si fara graba.
- Mestecati bine hrana.
- Nu consumati alimentele prea reci sau prea fierbinti.
- Preparati alimentele prin fierbere, inabusire sau la gratar, in nici un caz prin prajire.
Alimente permise bolnavilor de ulcer
In dieta bolnavilor de ulcer pot fi incluse urmatoarele alimente: carne slaba de vaca, vitel, pasare, peste slab, sunca slaba, parizer, crenvursti, legume bine fierte sub forma de piureuri, budinci sau sufleuri, lapte dulce, smantana, unt, branza proaspata de vaci, cas, urda, oua proaspete fierte moi sau sub forma de ochiuri romanesti, ulei, fainoase − gris, orez, paste fainoase, paine veche de o zi, biscuiti, dulciuri sub forma de budinci sau prajituri cu aluat uscat, fructe dulci si bine coapte (fara samburi si coji), ceaiuri de menta, musetel, sunatoare, tei, apa minerala plata, sucuri crude de morcovi, mere, piersici.
Alimente interzise bolnavilor de ulcer
Sunt interzise in boala ulceroasa: alcoolul, cafeaua, ceaiul negru, bauturile carbogazoase, bauturile acre sau fierbinti, carnea grasa sarata, afumata sau preparata prin prajire, pestele gras, sarat, afumat, conservele de peste, branzeturile fermentate, sarate, afumate, laptele batut, iaurtul, untura, slanina, rantasurile, maioneza, painea moale, prajita, painea neagra, pesmetul prajit, dulciurile concentrate (marmelada, dulceata, ciocolata, aluaturile dospite proaspete, foietajele), zarzavaturile crude fibroase, cu celuloza dura (castraveti, ridichi, sfecla, varza alba, fasole uscata, linte, vinete, rosii), ceapa, usturoi, ardei iute, fructe crude sau acre, nuci, alune, migdale, condimente iuti si iritante (piper, boia, hrean, mustar, otet).
Nu mancati cu mai putin de 3 ore inainte de culcare. Gustarile luate prea tarziu pot determina secretii gastrice in timpul noptii. De asemenea, vor mai fi excluse alimentele pe care bolnavul nu le tolereaza.
Terapia medicamentoasa
In ulcer, tratamentul medicamentos inseamna:
a) medicamente care scad secretia acida: de tipul inhibitorilor H2 sau inhibitori ai pompei de protoni;
b) medicamente care tamponeaza aciditatea − „pansamente gastrice“;
c) tratament antibiotic de eradicare a bacteriei Helicobacter pylori (tripla asociere: claritromicina + amoxicilina + omeprazol).
Care sunt complicatiile ulcerului?
Daca un ulcer netratat erodeaza un vas de sange din mucoasa, rezultatul este o hemoragie interna. Vasul sangereaza in interiorul stomacului, apare primul semn, oboseala rapida, apoi ameteli, lesinuri, senzatia de plenitudine abdominala, urmata de hematemeza (varsaturi cu sange) sau de melena (eliminare masiva de sange cu materiile fecale).
Perforatia este o complicatie mai putin frecventa decat hemoragia, gravitatea ei fiind cel putin egala, daca nu chiar mai mare, decat a hemoragiei. Un ulcer perforat reprezinta o urgenta chirurgicala.
Stenoza pilorica (ingustarea orificiului dintre stomac si duoden) este caracterizata prin cicatricele produse de ulcere repetate sau recidivate si conduce la imposibilitatea evacuarii stomacului cu toate consecintele induse de aceasta complicatie: varsaturi abundente (alimente consumate inainte cu 1-2 zile), scadere in greutate, deshidratare.
Cum se poate confirma ulcerul?
Analizele recomandate pentru confirmarea ulcerului sunt:
- Examenul radiologic cu bariu (sensibilitate de 90%) − avand ca semn caracteristic nisa, care variaza de la cativa milimetri la cativa centimetri);
- Endoscopia digestiva superioara − permitand prelevarea de biopsii − are avantajul confirmarii caracterului benign sau malign in cazul ulcerului gastric.
Riscul de ulcer este mai mare la pacientii bolnavi de reumatisme degenerative de tipul artrozelor, decat la bolnavii cu reumatisme inflamatorii, de exemplu, spondiloza anchilopoetica. Incriminata in acest caz este medicatia, care are reactii adverse serioase.
