Bolile autoimune sunt afecțiuni complexe, cu localizări și simptome multiple, dar cu un mecanism comun: organismul este atacat de propriul sistem imunitar, cauzând o activitate haotică la nivelul anumitor organe. În momentul în care primești diagnosticul de boală autoimună, și viața ta poate deveni un haos. Este posibil să ți se recomande numeroase investigații medicale și o listă întreagă de medicamente. Te vei întreba cu siguranță: „Chiar trebuie să iau aceste medicamente toată viața?” sau „Care sunt efectele lor adverse?”. Iar mai presus de toate vei conștientiza că această boală va face parte din viața ta pentru totdeauna.
Cum ar fi însă dacă ai afla că o boală autoimună nu reprezintă o fatalitate?! Potrivit specialiștilor în medicină funcțională și integrativă, există șanse foarte mari ca simptomele unei boli autoimune să poată fi reversibile și totul începe cu restabilirea stării de sănătate a intestinului.
„Am văzut în clinica mea progresul incredibil și schimbarea radicală în cazul pacienților cu boli autoimune, care au fost posibile pur și simplu prin abordarea sănătății intestinului lor”, mărturisește, într-un articol pe site-ul său, dr. Amy Myers, unul din liderii medicinei funcționale în Statele Unite, autoarea unor bestseller-uri în domeniul bolilor autoimune, cum ar fi „The Thyroid Connection” și „The Autoimmune Solution”.
80% din sistemul imunitar se află în intestin
Primul lucru care trebuie reținut despre bolile autoimune este faptul că acestea sunt boli ale sistemului imunitar. „La un moment dat, sistemul imunitar devine derutat și începe să atace propriile țesuturi. Ar putea fi atacate: tiroida, intestinele, pielea, creierul, pancreasul sau orice alt organ. Indiferent ce parte a corpului este supusă asediului, cauza care stă la baza problemei se află în interiorul sistemului imunitar. Acest lucru înseamnă că, pentru a trata, preveni și inversa o boală autoimună, va trebui să controlați sistemul imunitar”, explică dr. Amy Myers.
Pentru a controla sistemul imunitar, este crucială sănătatea intestinului. De ce? Pentru că 80% din sistemul imunitar este localizat la nivelul intestinului. „Fără un intestin sănătos nu putem avea un sistem imunitar sănătos. Fără un sistem imunitar sănătos, suntem expuși la infecții, inflamații și boli autoimune”, precizează dr. Myers.
Ce este intestinul permeabil?
Sindromul intestinului permeabil sau „leaky gut” (cum mai este cunoscut în literatura de specialitate) se află la originea majorității bolilor autoimune. Ce înseamnă intestin permeabil? Să pornim de la simplu la complex… Toată lumea știe că rolul principal al intestinului este de a digera și a absorbi nutrienții din hrană. Sistemul nostru digestiv este o poartă de intrare pentru toate elementele pe care le ingerăm. Practic, în fiecare zi introducem în organism alimente și, odată cu ele, microorganisme, chimicale și toxine. Cum supraviețuim? Datorită funcției de barieră protectoare a intestinului. Peretele intestinal este căptușit cu o mucoasă pe care trăiesc miliarde de bacterii benefice (microbiom) și care este prevăzută cu joncțiuni (spații libere microscopice), care permit nutrienților din alimente să fie absorbiți în sânge. Atunci când mucoasa intestinală este intactă și sănătoasă, ea are menirea să ne protejeze de microbi, alergeni, toxine și particule de alimente nedigerate sau parțial digerate. În momentul în care mucoasa este inflamată, apar leziuni la nivelul joncțiunilor, care permit trecerea în sânge a agenților patogeni. Astfel apare sindromul de intestin permeabil.
Glutenul, vinovatul nr. 1 în apariția intestinului permeabil
Prevalența crescută a sindromului de intestin permeabil în societatea de astăzi este rezultatul direct al stilului dezechilibrat de viață. Alimentele procesate industrial pe care le consumăm, medicamentele în exces, substanțele chimice la care suntem expuși zilnic și stresul cronic amenință integritatea intestinului ducând la permeabilitate.
„Glutenul este cel dintâi vinovat pentru apariția sindromului de intestin permeabil. Glutenul declanșează eliberarea zonulinului în intestine”, afirmă dr. Myers. Zonulinul este o substanță chimică detectabilă în sânge, care arată că mucoasa intestinală este inflamată și permeabilă. Alte alimente cu potențial inflamator sunt laptele, cerealele cu spic (grâu, secară, orz, ovăz), zahărul, alcoolul.
Cele mai frecvente cauze infecțioase sunt proliferarea infecției cu Candida, paraziții intestinali sau supraaglomerarea bacteriană a intestinului subțire (SIBO). Atunci când bacteriile patogene, ciupercile sau paraziții afectează funcția intestinului, apare disbioza intestinală. Dacă acest dezechilibru nu este corectat, în timp acesta va duce la sindrom de intestin permeabil.
Expunerea la toxine din mediul înconjurător, cum ar fi metalele grele, pesticidele sau bisfenolul A din plastic, contribuie de asemenea la dezvoltarea permeabilității intestinale. Există și unele medicamente care perturbă funcția de barieră a mucoasei intestinale: antiinflamatoarele nesteroidiene, corticosteroizii, antibioticele, contraceptivele orale, antiacidele.
Stresul cronic, atât emoțional, cât și fizic, determină inflamație generalizată, inclusiv la nivelul intestinului. În timp, stresul continuu slăbește sistemul imunitar, lipsind corpul de o apărare eficientă împotriva bacteriilor și virusurilor și provocând inflamație.
Intestinul permeabil deschide calea autoimunității
Din momentul în care intestinul devine permeabil, toxinele, virusurile, bacteriile și particulele de hrană nedigerată ajung în fluxul sanguin, iar sistemul imunitar le percepe ca pe niște invadatori periculoși și declanșează inflamația pentru a scăpa de ele. Pe măsură ce intestinul rămâne „deschis” și tot mai multe particule trec în sânge, sistemul imunitar transmite pusee inflamatorii, în valuri. În cele din urmă devine epuizat și începe să nu mai reacționeze din niciun fel. Acest lucru conduce la autoimunitate, reacții imunitare dezorganizate, prin care sistemul imunitar atacă țesuturile propriului organism.
În plus, sistemul imunitar începe să producă anticorpi împotriva substanțelor din sânge, deoarece le recunoaște ca invadatori. Mulți dintre aceștia sunt foarte asemănători cu celulele corpului tău. Sistemul imunitar le poate confunda și poate ataca accidental țesuturile sănătoase. Acest proces de identitate greșită se numește mimetism molecular. Glutenul și caseina din lapte sunt în mod frecvent implicate în procesul de mimetism molecular, în special în cazul bolilor tiroidiene autoimune (Hashimoto sau Graves).
Boala autoimună care se manifestă este determinată de faptul că țesuturile sunt atacate. Dacă sunt atacate articulațiile, se dezvoltă artrită reumatoidă. Dacă este atacată tiroida, consecințele pot fi tiroiditele autoimune (boala Hashimoto sau Boala Graves). Dacă este atacat intestinul, se poate dezvolta boala Crohn sau colita ulcero-hemoragică.
Un studiu de referință este cel realizat de dr. Alessio Fasano și publicat în Clinical Reviews in Allergy and Immunology. Cercetarea doctorului Fasano a arătat în mod clar că intestinul permeabil este una din condițiile primare pentru dezvoltarea unei boli autoimune. Dar fie că ne propunem prevenirea unei boli autoimune, fie că boala autoimună s-a declanșat deja, însănătoșirea intestinului este esențială.
4 pași pentru sănătatea intestinală
Dr. Amy Myers recomandă pacienților săi o strategie în 4 pași pentru vindecarea intestinului și reversibilitatea bolilor autoimune.
Pasul 1 – Îndepărtarea răului. Scopul este de a scăpa de scăpa de factorii care deteriorează tractul intestinal, cum ar fi alimente cu potențial inflamator (zahăr, făină, lapte, porumb, soia, grăsimi hidrogenate), infecții și agenți iritanți (alcool, cafea, medicamente). Dr. Myers recomandă efectuarea unor teste pentru depistarea intoleranțelor alimentare și, în funcție de rezultate, adoptarea unei diete de eliminare.
Pasul 2 – Redobândirea stării de bine. Pentru îmbunătățirea digestiei și a absorbției nutrienților, specialistul spune că sunt necesare suplimente cu enzime digestive, acid clorhidric și acizi biliari.
Pasul 3 – Restabilirea funcției sistemului imunitar. Aportul suplimentar de probiotice este crucial pentru refacerea sistemului imunitar. În acest scop, dr. Myers prescrie pacienților un supliment probiotic care conține tulpini din speciile bifidobacteriilor și lactobacililor.
Pasul 4 – Repararea intestinului. Există nutrienți specifici care ajută la repararea intestinului, iar unul dintre cei mai eficienți este colagenul, care pur și simplu „etanșeizează scurgerile sau perforațiile microscopice din intestin prin vindecarea celulelor deteriorate și construirea de țesuturi noi”, explică dr. Amy Myers. Un alt nutrient care ajută la regenerarea peretelui intestinal este L-glutamina, un aminoacid care reprezintă principala sursă de energie pentru celulele organismului.
Acest protocol terapeutic poate fi util tuturor persoanelor cu boli autoimune: tiroidite, poliartrită reumatoidă, boli inflamatorii intestinale, scleroză în plăci, lupus eritematos, psoriazis, alergii, oboseală cronică.
Surse:
www.amymyersmd.com/2017/10/leaky-gut-autoimmune-connection/
www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22109896
„Sindromul GAPS. Sistemul Digestiv și Problemele Psihologice”, dr. Natasha Campbell-McBride, București 2016
