Inflamația este un mecanism natural de apărare al organismului. Când ne rănim sau ne îmbolnăvim, corpul declanșează o reacție inflamatorie acută pentru a combate agenții dăunători și a iniția vindecarea. Problema apare atunci când această reacție nu se mai oprește. Atunci vorbim despre inflamația cronică de grad scăzut, un proces tăcut, persistent, care se desfășoară în fundal ani la rând, fără simptome clare, dar cu efecte profunde asupra sănătății.
Pe termen lung, inflamația afectează vasele de sânge, țesuturile și organele, creând terenul pentru boli precum:
- Diabetul de tip 2 – inflamația contribuie la rezistența la insulină și dereglarea metabolismului glucozei.
- Boli cardiovasculare – inflamația favorizează depunerea plăcilor de aterom și instabilitatea lor.
- Boli autoimune – sistemul imunitar devine confuz și atacă propriile țesuturi.
- Cancerul – mediul inflamator cronic stimulează proliferarea celulară anormală.
- Boli neurodegenerative – inflamația cerebrală joacă un rol major în Alzheimer și Parkinson.
Semnele pot fi subtile: oboseală constantă, dureri musculare difuze, creștere în greutate, ceață mentală, tulburări de somn, anxietate sau digestie lentă.
Conceptul de “inflammaging” explică modul în care inflamația cronică grăbește procesele de îmbătrânire biologică. Pe măsură ce celulele îmbătrânesc, o parte dintre ele devin celule senescente, adică nu mai funcționează normal, dar nici nu mor. Acestea sunt numite și „celule zombie”. În loc să se dezintegreze, ele eliberează continuu molecule inflamatorii care „infectează” mediul din jur, afectând celulele sănătoase și accelerând degradarea țesuturilor. Rezultatul este un cerc vicios între inflamație – stres oxidativ – îmbătrânire celulară – inflamație din nou.
Ce întreține inflamația cronică?
- Stresul cronic – menține cortizolul ridicat, inhibă regenerarea și slăbește sistemul imunitar.
- Dezechilibrul microbiomului intestinal – antibiotice repetate, alimente ultraprocesate, zahăr, aditivi, alcool, lipsă de fibre.
- Toxinele invizibile – poluarea aerului, fumul de țigară, metalele grele, pesticidele, substanțele chimice din apă sau produse cosmetice.
- Sedentarismul și somnul insuficient – afectează detoxifierea, regenerarea celulară și răspunsul imunitar.
- Dietele bogate în grăsimi trans și zaharuri – alimentează inflamația prin creșterea stresului oxidativ și a rezistenței la insulină.
- Deficitul de nutrienți antiinflamatori – omega-3, polifenoli, vitamina D, magneziu, zinc, antioxidanți naturali.
Inflamația cronică este, poate, cea mai subestimată cauză a îmbătrânirii premature și a bolilor moderne. Ea nu se tratează cu o pastilă, ci cu o abordare integrată, care combină nutriția, detoxifierea, mișcarea, echilibrul emoțional și refacerea microbiomului. Prevenția nu înseamnă doar absența bolii, ci menținerea unui metabolism și a unui sistem imunitar echilibrat.
Despre mecanismele inflamației cronice, markerii biologici și strategiile funcționale de reducere a inflamației discutăm pe larg în clipul complet de pe YouTube, unde Dr. Raul Roberto Militaru abordează subiectul în detaliu.
