Leaky Gut și SIBO nu sunt doar mituri, ci realități care afectează din ce în ce mai multe persoane. Te-ai confruntat vreodată cu balonare, oboseală inexplicabilă sau probleme digestive fără o cauză clară? De multe ori, astfel de simptome sunt trecute cu vederea sau atribuite stresului, însă ele pot indica afecțiuni precum Leaky Gut sau SIBO. Astăzi, vom explora împreună cum aceste două condiții digestive se pot influența reciproc și cum pot genera disconfort atât fizic, cât și mental. Ești pregătit să afli mai multe?
Leaky Gut și SIBO există, nu sunt doar în capul tău!
Din ce în ce mai mulți oameni mi se adresează cu sindromul intestinului permeabil (leaky gut) și/sau suprapopularea bacteriană a intestinului subțire (SIBO), după lungi căutări anterioare în care le-a fost spus că totul e “în capul lor”. Azi vreau să trecem în revistă cele mai comune manifestări ale acestor probleme.
Leaky Gut nu are doar manifestări digestive, ci și extradigestive, sistemice, care pot fi extrem de supărătoare.
Printre cele mai comune simptome gastrointestinale sunt:
- Diaree sau constipație.
- Durere abdominală.
- Multe persoane cu leaky gut au simptome asociate cu intestinul iritabil, cum ar fi disconfort abdominal și alternanța tranzitului intestinal.
De asemenea, întâlnim probleme sistemice, precum:
- Ceață mentală.
- Dureri articulare și musculare.
- Malabsorbție.
- Imposibilitatea de a lua sau a scădea în greutate.
- Anemie căreia nu i s-a găsit cauza.
- Inflamație cronică.
- Oboseală sau letargie.
- Intoleranțe alimentare sau alergii.
- Boli autoimune.
Pe de altă parte, SIBO se poate manifesta prin:
- Balonare excesivă, care poate să apară după consumul alimentelor crude, a carbohidraților sau în cazuri severe după fiecare masă.
- Flatulență excesivă, adesea cu miros neplăcut.
- Greață.
- Senzație de plenitudine precoce.
- Pierdere în greutate inexplicabilă.
- Disconfort abdominal.
SIBO și leaky gut pot contribui una la apariția celeilalte, au mecanisme comune de apariție și se pot influența reciproc, creând un cerc vicios.
În SIBO, bacteriile care în mod normal ar trebui să fie prezente în principal în colon migrează și se multiplică excesiv în intestinul subțire. Aceste bacterii produc toxine și metaboliți (precum gazele) care pot irita și inflama mucoasa intestinului subțire. Inflamația poate deteriora joncțiunile strânse dintre celulele epiteliale, ducând la creșterea permeabilității intestinale și provocând leaky gut.
Suprapopularea bacteriană din intestinul subțire poate duce la producția excesivă de endotoxine (lipopolizaharide) și alte substanțe toxice care pot trece prin bariera intestinală deteriorată. Aceasta contribuie la inflamație sistemică și declanșarea sau agravarea sindromului leaky gut.
În SIBO, bacteriile în exces din intestinul subțire pot fermenta alimentele înainte ca acestea să fie complet digerate, ceea ce poate provoca balonare, diaree, constipație și malabsorbție. Această malabsorbție poate duce la deficiențe nutriționale (cum ar fi vitamina B12, fier, vitamina D), care slăbesc și mai mult capacitatea intestinului de a se regenera și de a menține o barieră intestinală sănătoasă.
Relația poate funcționa și invers, leaky gut poate favoriza apariția SIBO. Atunci când bariera intestinală este compromisă, aceasta permite infiltrarea bacteriilor și a toxinelor în straturile mai profunde ale mucoasei intestinale. Acest lucru poate slăbi sistemul imunitar local din intestin, permițând proliferarea necontrolată a bacteriilor, ceea ce crește riscul de apariție a SIBO.
Atât SIBO, cât și leaky gut împărtășesc multe simptome comune, cum ar fi:
- Balonare și disconfort abdominal.
- Diaree, constipație sau alternanța acestora.
- Oboseală cronică.
- Probleme cutanate (acnee, eczeme).
- Intoleranțe alimentare și alergii.
- Ceață mentală.
Din acest motiv, cele două afecțiuni sunt adesea dificil de diferențiat, însă ambele trebuie abordate în mod integrativ. E foarte important ca un specialist să pună cap la cap un plan personalizat pentru tine dacă te confrunți cu aceste probleme. La fel de important este să se găsească cauza rădăcină și să se trateze aceasta, în caz că există.
Acestea fiind spuse, aș vrea să știu dacă voi ați mai auzit vreodată de aceste două patologii?
Cine este dr. Gianina Farcaș?
Dr. Gianina Farcaș este specialist în medicina funcțională, psihosomatică, consilier dezvoltare personală și terapeut IFS. S-a specializat în medicină funcțională la Institutul de Medicină Funcțională din California. Pasionată de sănătate, nutriție și psihologie, dr. Gianina Farcaș își ajută pacienții să ajungă în echilibru și să își atingă obiectivele atât pe plan fizic, cât și pe plan emoțional.
1 comentariu. Leave new
Felicitari pentru articolele bine informate si frumos expuse. Un demers generos si foarte util pentru cititori.
Multumesc