Bolile autoimune. Factorii declanșatori despre care nu știai! #2

Bolile autoimune sunt afecțiuni complexe, influențate de factori genetici, de mediu și de stil de viață. În primul articol, am explorat mecanismele generale prin care acestea se dezvoltă și impactul pe care îl au asupra organismului. Unul dintre cele mai importante aspecte în apariția și progresia bolilor autoimune este sănătatea intestinală. Intestinul nu este doar un organ digestiv, ci și o barieră de protecție și un centru esențial al imunității. În acest articol, vom analiza în detaliu legătura dintre disbioza intestinală, sindromul de intestin permeabil (leaky gut) și autoimunitate, precum și factorii care contribuie la aceste dezechilibre

Disbioza intestinală și Leaky Gut duc la autoimunitate!

Microbiomul intestinal este o parte integrantă a sănătății noastre, găzduiește mai mult de 70% din sistemul imunitar și comunică cu întregul corp ca un al doilea genom, menținând homeostazia. Modificarea acestuia poate provoca dereglarea imunității, ducând la tulburări autoimune.

Descoperirea zonulinei de către doctorul Alessio Fassano și ulterior a sindromului de permeabilitate intestinală crescută (leaky gut) a marcat un moment important în înțelegerea în profunzime a bolilor autoimune. Există doi factori majori care contribuie la declanșarea leaky gut și anume:

• Disbioza – dezechilibrul între bacteriile “bune” și cele “rele”.
• Glutenul.

Cauzele disbiozei intestinale

Disbioza poate avea mai multe cauze: utilizarea excesivă a antibioticelor, utilizarea contraceptivelor orale, unii compuși din alimentele ultraprocesate, stresul etc. Poți citi mai multe despre acesta aici.

Menținerea intestinului și respectiv a microbiomului sănătos și funcțional este unul dintre cele mai puternice lucruri pe care le puteți face pentru a vă îmbunătăți sănătatea și starea de bine.

Factori declanșatori ai Leaky Gut și ai Bolilor Autoimune

Contraceptive orale

Majoritatea persoanelor nu știu că contraceptivele orale pot declanșa o boală autoimună nouă, mai ales atunci când există factorii menționați mai sus.

Contraceptivele orale, dar și hormonii sintetici (sub formă de plasturi sau injectabili), sunt prescrise multor femei tinere pentru diverse motive, dar pot avea efecte adverse care să le afecteze pe viață. Există studii care au descoperit că utilizarea contraceptivelor este asociată cu o creștere cu aproape 50% a riscului de a dezvolta boala Crohn. Expunerea tractului digestiv la hormoni sintetici exogeni poate perturba flora intestinală normală, creând un mediu nesănătos.

Metale grele

Metalele grele, precum mercurul, cadmiul, plumbul și arsenicul, sunt corelate cu apariția bolilor autoimune. Metalele grele interacționează cu sistemul imunitar și provoacă toxicitate directă care duce la funcționarea defectuoasă a organismului. Cadmiul din fumul de țigară și mercurul găsit în pește mare, amalgame dentare, cosmetice și apă au fost asociate cu autoimunitatea.

Un studiu a arătat că femeile cu expunere mare la mercur aveau de două ori mai multe șanse de a avea anticorpi specifici tiroiditei Hashimoto și boala Graves.

Mucegaiul și micotoxinele

Micotoxinele, care sunt produse de mucegaiul negru, pot ataca atât sistemul imunitar, cât și sistemul nervos, ducând la inflamație cronică, ceea ce poate declanșa autoimunitatea. Afecțiunile autoimune sunt mult mai frecvente la acele persoane care sunt expuse la mucegai și la micotoxinele acestuia.

Unele dintre modurile în care poți fi expus la mucegai și micotoxine pot fi prin alimente sau prin mediul în care trăiești. Simptomele include probleme digestive, oboseală, dificultăți de concentrare, dureri de cap, sinuzite cronice, erupții cutanate, depresie, anxietate și dureri musculare.

Infecții virale

Infecțiile virale pot fi un declanșator major al bolilor autoimune prin mai multe mecanisme: prin mimetism molecular sau prin activare imună.

Infecții precum cea cu Herpes simplex a fost legată de apariția unor boli autoimune sistemice, inclusiv scleroza multiplă. Virusul Epstein-Barr poate juca, de asemenea, un rol central în bolile autoimune, cum ar fi lupusul, artrita reumatoidă și sindromul Sjogren, prin mecanismul de mimetism molecular. Multe alte virusuri, precum virusul Epstein-Barr, citomegalovirusul (CMV), HHV1, HHV2 sau HHV6, au fost corelate cu bolile autoimune.

Glutenul

Cele mai multe persoane știu doar despre boala celiacă, o boală autoimună în care glutenul afectează intestinul, provocând simptome grave precum diaree și durere abdominală imediat după ingestia acestuia.

Există și alte reacții la gluten, precum intoleranța la gluten mediată de IgG4, care a fost corelată cu autoimunitatea și cu hiper-permeabilitatea intestinală.

Unele alimente fără gluten pot declanșa reacții similare cu cele provocate de gluten în sistemul imunitar la aproximativ o jumătate dintre persoanele cu intoleranță la gluten. O metodă eficientă pentru a evita majoritatea acestora este adoptarea unei diete paleo, care exclude porumbul, soia, cerealele, fasolea și lactatele.

Alergenii și aditivii alimentari

Incidența bolilor autoimune a crescut odată cu procesarea industrială a alimentelor și utilizarea aditivilor alimentari. În alimentele din comerț pot exista peste 300 de aditivi alimentari diferiți, ceea ce are un efect devastator asupra sănătății. Printre problemele pe care le cauzează se numără afectarea permeabilității intestinale – un factor cunoscut în declanșarea bolilor autoimune. Printre aditivii alimentari care pot afecta bariera intestinală se pot enumera: emulsificatorii, coloranții alimentari, îndulcitorii alimentari, conservanții și agenții de îngroșare. Cea mai eficientă metodă de a reduce expunerea la astfel de substanțe este evitarea alimentelor procesate și ultraprocesate, precum produsele semipreparate, produsele de patiserie, brânza topită, mezelurile și sosurile.

Lectinele

Lectinele sunt proteine care au capacitatea de a se lega specific de anumite structuri de carbohidrați și se mai numesc “anti-nutrienți”. Ele se găsesc în leguminoase, cereale integrale și în unele legume. Există studii care arată că lectinele, mai ales dacă nu sunt inactivate, pot afecta integritatea barierei intestinale, contribuind la “leaky gut”.

Stresul

Bolile autoimune sunt multifactoriale și este adevărat că nu putem să spunem niciodată cu exactitate ce a declanșat o boală autoimună. Studiile demonstrează efectele negative ale stresului fizic și psihologic asupra sistemului imunitar, dar și rolul acestuia în dezvoltarea bolilor autoimune. Pe lângă că stresul poate declanșa și întreține o boală autoimună, bolile autoimune vin și ele la pachet cu mult stres, mai ales la aflarea diagnosticului, ceea ce creează un cerc vicios.
Stresul poate declanșa și întreține și disbioza intestinală și hiper-permeabilitatea intestinală, iar gestionarea acestuia este un element-cheie în remisia bolilor autoimune.

În partea a treia a acestui articol vom discuta în profunzime despre cum poți să obții remisiunea bolii tale autoimune.

Resurse

Rowley B, Monestier M. Mechanisms of heavy metal-induced autoimmunity. Mol Immunol. 2005;42(7):833-838. doi:10.1016/j.molimm.2004.07.050

Lerner A, Matthias T. Changes in intestinal tight junction permeability associated with industrial food additives explain the rising incidence of autoimmune disease. Autoimmun Rev. 2015;14(6):479-489. doi:10.1016/j.autrev.2015.01.009

Broccolo F, Fusetti L, Ceccherini-Nelli L. Possible role of human herpesvirus 6 as a trigger of autoimmune disease. ScientificWorldJournal. 2013;2013:867389. Published 2013 Oct 24. doi:10.1155/2013/867389