Tulburarea de spectru autist: Legătura nevăzută dintre intestin și creier

Tulburarea de spectru autist este asemenea unui puzzle, o condiție complexă ce implică multiple aspecte neurobiologice, comportamentale și nutriționale, fiind un diagnostic pe care este nevoie să îl gestionezi cu răbdare pentru a reuși să treci dincolo de el. Din păcate, în prezent nu există ghiduri și protocoale foarte exacte în ceea ce privește abordarea nutrițională în cazul unei astfel de patologii cu multiple fațete. În fața unor părinți care de multe ori sunt deziluzionați referitor la evoluția acestei tulburări, recomandările și munca echipei interdisciplinare de medici pot furniza încredere, îmbunătățiri și rezultate care uneori vin în timp.

2025: Anul Sănătății Mintale și Psihoemoționale la Zenyth

Webinarul „ Tulburarea de spectru autist: Legătura nevăzută dintre intestin și creier” a deschis seria webinarelor de medicină funcțională Better Medicine Zenyth din acest an, dedicat la Zenyth Sănătății Mintale și Psihoemoționale.

Dr. Raluca Pavlișan, medic specialist Medicină de Urgență, Master în Nutriție Clinică și Comunitară, Competenţă în Consiliere Nutrigenetică şi Microbiom Intestinal, Psihoterapeut Autonom Terapia Cuplului şi a Familiei, a venit cu informații practice pentru profesioniști și părinți, bazate pe cele mai recente cercetări în domeniul tulburării de spectru autist. S-a evidențiat rolul esențial al micronutrienților în funcția cognitivă și comportamentală, legătura dintre intestin și creier și cum nutriția poate îmbunătăți viața copiilor cu tulburare de spectru autist.

Cuprins articol 

1. Ce este tulburarea de spectru autist și ce factori pot contribui la apariția sa
2. Vitaminele și mineralele care susțin funcția cognitivă și comportamentală
3. Vitaminele din grupul B, colina și efectele asupra TSA
4. Vitamina D și efectele sale neuroprotectoare
5. Fierul și impactul asupra funcției cognitive
6. Zincul și magneziul, esențiali în reglarea comportamentului
7. Acizii grași Omega 3, nutrienți-cheie în susținerea funcției cerebrale optime
8. Axa intestin-creier și de ce este importantă în TSA
9. Cum poate influența intoleranța la histamină simptomele comportamentale
10. Teste paraclinice de determinare și soluții personalizate

Ce este tulburarea de spectru autist și ce factori pot contribui la apariția sa?

Tulburarea de spectru autist (TSA) este definită de Manualul de diagnostic și statistică ediția a cincea a Asociației Americane de Psihiatrie (DSM 5) drept o o tulburare de neurodezvoltare asociată cu simptome care includ „deficite persistente în comunicarea socială și interacțiunea socială în mai multe contexte” și „modele restrictive, repetitive de comportament, interese sau activități”.

Principalele caracteristici ale tulburării de spectru autist

Dificultăți în comunicare:

• Dificultăți în exprimarea verbală și non-verbală.
• Vocabular limitat.
• Stil de comunicare rigid.
• Probleme în a înțelege subtilitățile comunicării.

Dificultăți sociale:

• Dificultăți în a înțelege emoțiile altora.
• Dificultăţi în a dezvolta relații interumane.
• Dificultăți în a participa la activități sociale.

Comportamente repetitive:

• Mișcări repetitive.
• Interes intens pentru anumite subiecte sau obiecte.
• Nevoie puternică de rutină.

Cauze

Factori genetici:

• Predispoziţia genetică (gemenii identici).
• Gene asociate cu autismul – CDH8, NRNX1, SHANK3.
• Variabilitatea genetică.
• Mutaţiile de nuovo.
• Polimorfismele genetice.
• Interacțiunea gene-mediu.

Factori de mediu:

1. Expunerea prenatală la substanțe chimice, precum toxinele din mediu sau substanțe chimice industriale.
2. Infecțiile în timpul sarcinii.
3. Complicațiile în timpul sarcinii.
4. Dieta şi nutriția ( deficite nutriţionale – folat).
5. Vârsta părinţilor.
6. Stresul maternal.
7. Factorii socio-economici.

Factori neurobiologici:

• Structura şi funcția creierului (anomalii de V- amigdala – implicate în procesarea emoțiilor).
• Dezechilibrele între neurotransmițători.
• Inflamaţia şi sistemul imunitar.
• Dezvoltarea timpurie a creierului.

Dintre toți acești factori, cei pe care se poate interveni pentru a-i evita sunt interacțiunea gene-mediu, prin reducerea expunerii prenatale la substanțe chimice și toxine din mediu, prevenirea infecțiilor din timpul sarcinii și factorii care țin de dietă și nutriție. În timpul sarcinii, preferințele excesive pentru alimentele bogate în carbohidrați rafinați, coloranți sau aditivi alimentari pot impacta negativ fătul.

Un alt aspect extrem de important este administrarea de acid folic sau de metilfolat. Lectorul webinarului evidențiază faptul că un procent semnificativ din populația caucaziană are modificări în genetica MTHFR, iar dacă acestor femei însărcinate cu defecte de metilare li se administrează acid folic obișnuit, în loc de metilfolat, forma activă a vitaminei B9, poate crește riscul pentru spina bifida, avorturi spontane și chiar pentru apariția tulburării de spectru autist.

Prin urmare, autismul este rezultatul unor defecte genetice și/sau inflamații ale creierului. Inflamația poate fi cauzată de o placentă defectuoasă, bariera hemato-encefalică imatură, răspunsul imun al mamei la infecție în timpul sarcinii, o naștere prematură, encefalită la copil după naștere sau un mediu toxic.

Importanța micronutrienților în dezvoltarea neurologică: Vitaminele și mineralele care susțin funcția cognitivă și comportamentală

Micronutrienții esențiali, precum vitaminele B, D, colina, fierul, zincul, magneziul și acizii grași omega 3, sunt implicați în funcționarea optimă a sistemului nervos central. Deficiențele acestor nutrienți pot afecta dezvoltarea neuronală, echilibrul neurotransmițătorilor și nivelul inflamației sistemice, având un impact asupra simptomelor tulburării de spectru autist. Corectarea deficiențelor de nutrienți nu rezolvă din păcate această tulburarare, ci ajută ca manifestările sale să se reducă și să existe o mai bună complianță în cadrul terapiilor pe care copiii cu TSA le urmează.

Vitaminele din grupul B, colina și efectele asupra TSA

Vitaminele din complexul B, în special B6, B9 (folatul) și B12, sunt implicate în sinteza neurotransmițătorilor (serotonina, dopamina, histamina, acetilcolina, GABA), în metilare și metabolismul homocisteinei. Deficiențele acestora sunt sunt frecvent asociate cu creșterea stresului oxidativ și alterări ale funcției cognitive și comportamentale la copiii cu autism.

Colina este un nutrient aflat în strânsă legătură cu complexul de vitamine B și are un rol important în dezvoltarea neuronală și sinteza acetilcolinei, neurotransmițător crucial pentru memorie și învățare. Nivelurile insuficiente de colină pot afecta dezvoltarea cognitivă și comportamentul copiilor cu TSA, influențând procesele de plasticitate sinaptică și neurodezvoltare. Persoanele cu deficit de colină pot beneficia de acest ingredient printr-un consum mai mare de ouă.

Vitamina D și efectele sale neuroprotectoare

Vitamina D acționează ca un steroid neuroactiv cu rol în dezvoltarea și maturarea funcției cerebrale. S-a observat că nivelurile scăzute de vitamina D au fost corelate cu manifestări mai severe ale tulburării de spectru autist, cum ar fi comportamente repetitive și dificultăți de interacțiune socială. În plus, vitamina soarelui influențează neurogeneza, imunomodularea și inflamația, mecanisme relevante în patofiziologia TSA. Astfel, mulți pacienți cu autism au răceli mai frecvente, o încetinire a unor reacții, manifestări alergice sau obezitate.

Fierul și impactul asupra funcției cognitive

Deficitul de fier este destul de des întâlnit în rândul copiilor cu tulburare de spectru autist și poate duce la anemie feriprivă, care afectează metabolismul dopaminei, neurotransmițător cu rol esențial în reglarea comportamentului, mișcării și atenției.

Studiile efectuate sugerează că suplimentarea cu fier poate ameliora tulburările de somn și hiperactivitatea. De obicei, deficitul de fier la copii apare fie ca urmare a unor sarcini în care au existat carențe de fier la mamă, fie după infecțiile bacteriene și administarea de antibiotice care scad diversitatea microflorei intestinale.

Zincul și magneziul, esențiali în reglarea comportamentului

Zincul este un mineral cu rol important pentru creșterea și dezvoltarea armonioasă, inclusiv în dezvoltarea sistemului nervos central în copilărie și adolescență. Acesta este esențial pentru funcționarea optimă a sistemului imunitar și sinteza neurotransmițătorilor. Atunci când există un deficit de zinc, se pot observa întârzieri în dezvoltarea fizică și mintală a copilului, inclusiv dificultăți de învățare și imunitate scăzută. Deficitul de zinc poate duce și la fenomene de alegere alimentară unidirecțională, când copilul preferă doar anumite categorii de alimente. De asemenea, pe lângă consumul alimentar preferențial, carențele de zinc sunt corelate cu hiperactivitate și iritabilitate la copiii cu TSA.

Magneziul este implicat în reglarea stresului oxidativ și în neurotransmisia GABA, iar deficiențele sale pot agrava simptomele de anxietate și agresivitate.

Acizii grași Omega 3, nutrienți-cheie în susținerea funcției cerebrale optime

Acizii grași esențiali omega 3 susțin dezvoltarea cognitivă și reducerea inflamației cerebrale. Studiile clinice menționate de lectorul webinarului indică faptul că suplimentarea cu omega 3 poate duce la ameliorarea abilităților sociale și la reducerea comportamentului repetitiv la copiii cu tulburare de spectru autist. Pentru ca suplimentarea cu omega 3, vitamine și minerale să poate să își exercite rolul benefic este necesară în multe cazuri nu doar testarea, ci și reglarea microbiomului intestinal în scopul îmbunătățirii digestiei și absorbției nutrienților.

Axa intestin-creier și de ce este importantă în TSA

Mecanismele de comunicare ale axei intestin-creier sunt extrem de complexe și implică sistemul nervos enteric, microbiota intestinală, metaboliții microbieni (SCFA), sistemul imunitar și sistemul endocrin. Microbiota intestinală reprezintă ansamblul de bacterii, virusuri și fungi din intestin care influențează sănătatea digestivă, producția de neurotransmițători și răspunsurile imune. Bacteriile intestinale produc acizi grași cu lanț scurt (SCFA) precum butiratul, acetatul și propionatul, care pot modula inflamația și funcția cerebrală. De asemenea, 70% din sistemul imunitar al organismului se află în intestine și poate afecta neuroinflamația.

Sistemul nervos enteric (SNE), cunoscut și ca „al doilea creier”, conține milioane de neuroni care reglează funcția digestivă și transmit semnale către sistemul nervos central (SNC). În plus, este implicat și sistemul edocrin, hormonii și moleculele de semnalizare eliberate în intestin pot influența răspunsurile cerebrale.

Manifestări clinice ca urmare a disrupției axei intestin – creier

În tulburarea de spectru autist, ca urmare a disbiozei intestinale se observă o creștere a populațiilor bacteriene de Bacteroides și o creștere a Firmicutes și pot apărea:

• Simptome gastrointestinale: constipație, diaree, durere abdominală, balonare.
• Permeabilitate intestinală, care se va traduce prin apariția unei hiperserotoninemiii, inflamații, sistem imunitar și metabolism alterate.
• Modificări în dietă: selectivitate alimentară.
• Schimbări de comportament: comportamente repetitive, modificări rapide de dispoziție, anxietate și dificultăți de comunicare socială.

Dereglările axei intestin-creier în TSA

Dereglările în axa intestin-creier în tulburarea cu spectru autist pot avea drept consecințe disbioza intestinală, creșterea permeabilității intestinale (leaky gut), neuroinflamația sau chiar exacerbarea simptomelor.

Disbioza intestinală

Copiii cu TSA prezintă frecvent dezechilibre ale microbiotei intestinale, cu suprapopulare de bacterii patogene, precum Clostridium, și deficit de bacterii benefice cum ar fi Bifidobacterii și Lactobacilli. Disbioza intestinală afectează metabolismul neurotransmițătorilor (dopamină, serotonină, GABA), exacerbând simptome precum anxietatea, hiperactivitatea și dificultățile de comunicare. Creșterea producției de metaboliți bacterieni neurotoxici poate afecta funcția cognitivă.

Creșterea permeabilității intestinale (Leaky Gut)

În cazul multor copii cu autism, bariera intestinală este afectată, permițând trecerea unor toxine, peptide inflamatorii și fragmente bacteriene în circulația sanguină. Acest fenomen activează sistemul imunitar și declanșează inflamație sistemică, ce poate contribui la neuroinflamație și disfuncții cognitive. Un exemplu este trecerea lipopolizaharidelor (LPS) bacteriene în sânge, ceea ce poate induce inflamație cerebrală și modificări comportamentale.

Neuroinflamația și implicarea sistemului imunitar

Inflamația cronică joacă un rol important în TSA, iar axa intestin-creier poate contribui la acest proces prin producerea de citokine proinflamatorii (IL-6, TNF-α). Potrivit studiilor, nivelurile ridicate de inflamație la nivel cerebral pot interfera cu plasticitatea sinaptică, afectând învățarea și memoria.

Metaboliții microbieni și efectele asupra neurotransmițătorilor

Acizii grași cu lanț scurt (SCFA) produși de microbiota intestinală pot modula activitatea neuronală și inflamația. De exemplu, un nivel crescut de propionat a fost asociat cu modificări comportamentale similare tulburării de spetru autist, afectând sinteza dopaminei și serotoninei. Peste 90% din serotonină este produsă în intestin și ea are un crucial în reglarea stării de spirit și a comportamentului, iar modificările nivelului său pot exacerba simptomele TSA.

Cum poate influența intoleranța la histamină simptomele comportamentale

Intoleranța la histamină este un aspect întâlnit frecvent la persoanele cu tulburare de spectru autist. Histamina este un neurotransmițător implicat în multiple funcții biologice: reglarea somnului, digestia și răspunsul imun. Deficiența enzimei diaminooxidaza (DAO), responsabilă pentru degradarea histaminei, poate duce la acumularea acesteia în organism, provocând simptome precum iritabilitate, anxietate, tulburări de somn și probleme gastrointestinale.

Histamina crescută la nivel cerebral agravează simptomele tulburării de spectru autist, cum ar fi insomnia, problemele de memorie, agitația. Inhibitorii H3 pot ajuta în cazurile de intoleranță la histamină cu manifestări de tip central.

Mastocitele sunt celule provenite din ţesutul mezenchimatos, produse în măduva osoasă, care migrează în țesuturi şi organe, au rol în inflamațiile organismului şi determină o reacţie alergică la nivelul acestuia. Activarea mastocitelor, care are loc în intestin și creier, poate agrava simptomele autismului la copiii cu TSA care se confruntă cu alergii alimentare și ale pielii legate de mastocite. Studiile au arătat că dereglarea histaminei poate afecta funcția cognitivă influențând veghea, reglarea apetitului, cunoașterea, memoria și excitabilitatea.

Teste paraclinice de determinare și soluții personalizate

Există o serie de teste utile copiilor cu tulburare de spectru autist, însă echipa interdisciplinară de medici este cea care stabilește de comun acord ce teste sunt potrivite fiecărui caz în parte. Astfel, pentru un copil cu tulburare de spectru autist și obezitate asociată, se pot efectua: teste de  LDL, HDL – Colesterol, Glicemie, Hb glicozilată, TSH, FT4, Ac anti TPO, Seleniu eritrocitar, Iod seric, Iodurie pe 24 ore, Cupru, Zinc. Dr. Raluca Pavlișan, lectorul webinarului, recomandă ca determinările de zinc să fie făcute frecvent la copii cu TSA.

Pentru copiii cu manifestări alergice frecvente, tulburări digestive sau probleme cu somnul se pot face următoarele teste:  Microbiom intestinal cu profil atopie, DAO, Histamina în plasmă, Triptaza serică (meniu cu conținut histaminergic), Hemoleucogramăserică și PCR paraziţi.

Genetica MTHFR, Folat eritrocitar, Vit. B12 și Acid Metilmalonic sunt recomandate a fi efectuate, în general, tuturor pacienților cu tulburare de spectru autist.

Teste utile la copiii cu TSA

• Genetica glutenului asociat cu testele de celiachie.
• Test de intoleranță la lactoză – manifestări disbiotice – Testul glicemiei a jeun şi post consumul unui pahar cu lapte – la 30 de minute de la consum (cazuri specifice).
• Racordare cu jurnale alimentare sau 24 hours recall – pentru abordarea deficitelor micronutriţionale.
• Testarea Nutrigenetică – concordanțe cu jurnale alimentare şi 24 hours recall pe 3 zile – în asociere cu manifestările clinice, la cei care nu pot face dozare clinică de micronutrienți în situația de boli asociate (spasticitate, comportamente agresive) – consult cu medicul nutriționist cu competențe pe sfera nutrigeneticii.
• Testul pentru acizii organici (OAT).

Prin identificarea factorilor declanșatori, stabilizarea mastocitelor prin nutriție și utilizarea suplimentelor sau a medicamentelor, se pot gestiona într-un anumit grad simptomele digestive, alergice și manifestările de neuroinflamaţie. Acolo unde este nevoie, în funcțiede manifestări, se poate face o restricție a alimentelor bogate în histamină, zahăr sau gluten. Potrivit studiilor,  unele ierburi, precum cresonul, moringa și mușețelul au fost identificate ca afectând stabilitatea mastocitelor.

Intervenții pentru echilibrarea axei intestin-creier

Având în vedere că axa intestin-creier are un impact semnificativ în tulburarea de spectru autist, intervențiile nutriționale specifice fiecărei situații pot avea un efect pozitiv:

• Probiotice și prebiotice – administrarea de Lactobacilli specifici și Bifidobacterii poate îmbunătăți digestia, comportamentul și anxietatea.
• Dietele personalizate – reducerea alimentelor inflamatorii (gluten, lactate) poate ameliora simptomele.
• Omega 3 și suplimente antiinflamatoare – pot reduce neuroinflamația și sprijini sănătatea cerebrală.
• Suplimente cu butirat și SCFA – pot contribui la menținerea integrității barierei intestinale.

Alături de dietă, suplimentele și medicamentele care vizează receptorii histaminei 1-3 pot ajuta la gestionarea simptomelor tulburării de spectru autist legate de activarea mastocitelor. Unele suplimente care s-au dovedit a fi eficiente în reducerea nivelului de histamină includ:

• Probiotice – cu tulpini antihistaminice ( Lactobacillus Rhamnosus GG şi L.Reuteri plus asocieri conform microbiom- deficte /surplus).
• Vitamina C – variante lipozomale sau deacidifiate şi asociate cu quercetină.
• Bromelaină sau enzime digestive în funcție de aspectele de metabolică intestinală titrate de microbiom.
• Ceai sau suplimente pe bază de urzică (pentru valori ale DAO modificate, dar mai crescute).
• Suplimente DAO.

Identificarea dereglărilor axei intestin-creier, gestionarea disbiozelor, permeabilității intestinale crescute și intoleranței la histamină prin teste specifice, intervenții nutriționale, suplimente și terapii personalizate pot contribui semnificativ la îmbunătățirea simptomelor TSA. O abordare multidisciplinară, adaptată fiecărui pacient, poate oferi soluții eficiente pentru echilibrarea axei intestin-creier și transformarea calității vieții copiilor cu tulburare de spectru autist.

Webinarul face parte din seria de webinare Zenyth – Better Medicine, iar cei interesați să participe se pot abona la newsletter-ul Zenyth pentru a fi informați când vor fi următoarele webinare.

Resurse:

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6118182/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4134390/

Micronutrient deficiencies in children with autism spectrum disorders compared to typically developing children – A scoping review – ScienceDirect

https://www.researchgate.net/publication/319973640_Iron_deficiency_parameters_in_autism_spectrum_disorder_Clinical_correlates_and_associated_factors

https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/1028415X.2020.1815332

Zinc Status and Autism Spectrum Disorder in Children and Adolescents: A Systematic Review – PubMed

https://www.frontiersin.org/journals/nutrition/articles/10.3389/fnut.2023.1251083/full

Dietary intake and gastrointestinal symptoms are altered in children with Autism Spectrum Disorder: the relative contribution of autism-linked traits – PMC

Histamine and Autism Spectrum Disorder – PatchMD

Altered expression of histamine signaling genes in autism spectrum disorder – PMC

Histamine and gut mucosal immune regulation – Smolinska – 2014 – Allergy – Wiley Online Library

The Gut-Microbiota-Brain Axis in Autism Spectrum Disorder – Autism Spectrum Disorders – NCBI Bookshelf