În partea I și partea a II-a am vorbit despre ce este fibromul uterin, cum și unde se poate forma, ce simptome dă, dar și despre nutriția funcțională în această patologie. Astăzi vom continua discuția cu informații importante despre expunerea la substanțe toxice, sport și factorul emoțional.
Un stil de viață sănătos contează!
În ceea ce privește schimbarea stilului de viață, scăderea expunerii la substanțe toxice joacă un rol foarte important. Un disruptor hormonal este o substanță care poate interfera cu sinteza, secreția, transportul, legarea sau eliminarea unui hormon din corp. Hormonii se leagă de receptori printr-un mecanism tip cheie – ială. Fiecare hormon se poate lega de un receptor specific, iar atunci când receptorul este blocat de un disruptor hormonal, hormonul respectiv nu se mai poate lega fiindcă yala e “blocată”.
Ce trebuie să știi despre disruptorii endocrini?
Disruptorii endocrini pot fi clasificați în două categorii:
- Substanțe naturale (de exemplu fitoestrogen)
Fitoestrogenii sunt compuși naturali de origine vegetală care au o structură similară cu estrogenul uman, ceea ce le permite să se lege de receptorii de estrogen din organism, deși acțiunea lor este mai slabă decât a estrogenului natural. Acești compuși se găsesc în plante precum soia, semințele de in, susan, etc.
Fitoestrogenii se pot lega de receptorii de estrogen (ER-α și ER-β) și pot avea atât efecte de tip estrogenic (agonist), cât și antiestrogenic (antagonist), în funcție de contextul hormonal și de concentrația de estrogen din organism. În condiții de nivel scăzut de estrogen (cum este în menopauză), fitoestrogenii pot imita efectele estrogenului, oferind un efect ușor estrogenic. În schimb, în condiții de nivel ridicat de estrogen, fitoestrogenii pot concura cu estrogenul natural, blocând parțial receptorii și având un efect antiestrogenic.
- Substanțe sintetizate
- Plasticul (în special bisfenolul A din plastic – BPA).
Bisfenolul A a fost foarte controversat și mulți producători au renunțat la folosirea lui în producția plasticului. Acesta se poate elibera din plastic atunci când există schimbări bruște de temperatură, când plasticul este expus la soare sau la îngheț, când se încălzește mâncarea în el sau intră în contact cu lichide fierbinți. Efectele lui asupra organismului sunt: fertilitate scăzută, greutate corporală crescută, pubertate accelerată, masculinizare. Studii noi apărute arată că și compușii din plasticul fără BPA (BPA free) au efecte similare. Cea mai simplă variantă de a evita acești compuși este înlocuirea caserolelor de plastic cu unele din sticle și evitarea consumului de băuturi calde din pahare de plastic.
- Pesticide (DDT)
DDT-ul a fost folosit foarte mult timp folosit în agricultură, iar după ce s-a observat efectele lui negative, a fost interzis în multe țări. În prezent nu se mai folosește în România, însă se mai folosește în țări din Asia și Africa, continuând să prezinte riscuri de sănătate prin reziduurile acumulate în sol și apă, care se concentrează în lanțul trofic și pot ajunge în alimente. Acesta poate interfera cu hormoni precum estrogenul, insulina, testosteronul, influențând sistemul reproducător, cardiovascular și metabolic.
Glifosatul, un erbicid foarte controversat în SUA, dar și un UE, ar putea acționa și el ca un disruptor endocrin. Cercetările sugerează că glifosatul poate afecta sinteza și funcția hormonilor sexuali, cum ar fi estrogenul și testosteronul. În studii de laborator, expunerea la glifosat a fost asociată cu modificări ale nivelurilor de estrogen și progesteron, iar în unele cazuri, glifosatul a interferat cu receptorii de estrogen, activându-i sau blocându-i. Aceste efecte ar putea duce la tulburări hormonale, în special în perioade critice de dezvoltare, cum ar fi pubertatea și sarcina. Pesticidele organofosforice, care sunt foarte frecvent folosite în dezinsecție, pot interfera cu sistemul endocrin, având potențialul de a afecta funcția hormonală și de a provoca efecte nocive asupra sănătății.
- Solvenți industriali
Aceștia se pot găsi în produse folosite în viața de zi cu zi precum jucării de copii, articole de îmbrăcăminte, produse cosmetice. Verificați mereu lista de ingrediente a produselor cosmetice, spălați hainele noi cumpărate înainte să le îmbrăcați dar și jucăriile înainte de a fi folosite de copii.
- Fungicide
Vinclozolinul este un fungicid utilizat în agricultură pentru a combate mucegaiurile și alte boli fungice la culturi, în special la viță de vie, legume și fructe. Însă acesta este și un puternic disruptor endocrin, cunoscut pentru capacitatea sa de a afecta sistemul hormonal, în special pe cel reproducător.
- Agenți farmaceutici
Dietilstilbestrol are o structură chimică similară cu cea a estrogenului natural, ceea ce îi permite să se lege de receptorii de estrogen din organism și să îi activeze. Fiind un agonist puternic al receptorilor de estrogen, dietilstilbestrol stimulează căile hormonale care reglează funcțiile reproductive și dezvoltarea sexuală. Activarea excesivă a acestor receptori în perioadele sensibile de dezvoltare (cum ar fi sarcina) poate avea efecte dramatice asupra dezvoltării sistemului reproducător și poate cauza tulburări hormonale.
Într-o lume industrializată, în care nu putem să evităm în totalitate toate aceste substanțe toxice, este esențial să ne informăm, să citim etichetele și să alegem produse cât mai potrivite pentru noi, dar și să ne creștem capacitate naturală de detoxifiere a corpului și să avem grijă de funcția hepatică. Pe lângă aceste substanțe și dieta bogată în alimente ultraprocesate, alcoolul și tutunul interferează și ele cu funcția hepatică și cu echilibrul hormonal, așa că este de preferat să le evitați.
Cum te ajută mișcarea fizică?
Sportul ajută la menținerea greutății, reduce inflamația și reglează nivelurile hormonale. Exercițiile aerobice, cum ar fi alergatul, mersul pe jos alert, înotul și ciclismul, ajută la îmbunătățirea metabolismului și la reducerea stresului, ambele fiind importante în prevenirea fibromului uterin. Sportul tip cardio care duce la extenuare, mai ales în faza luteală, ar trebui înlocuit cu activități precum pilates, yoga, antrenamente de forță, pentru a nu supra-solicita glandele adrenale. În plus, activitatea fizică are efecte antiinflamatoare naturale care pot ajuta la reducerea dezvoltării fibromului uterin, contribuind la echilibrul hormonal.
Stresul este un inamic de temut!
Un alt lucru prea puțin menționat în această patologie este stresul. Stresul cronic poate duce la creșterea nivelului de cortizol, care poate deregla axa hormonală hipotalamo-hipofizo-gonadală, afectând indirect nivelurile de estrogen și progesteron. Din perspectiva mea, această latură necesită o atenție la fel de specială precum partea fizică. Nu de puține ori am descoperit un copil interior neglijat și multe emoții reprimate atunci când a venit vorba de fibromul uterin.
Suplimentele care îți pot veni în ajutor în caz de fibrom uterin le-am menționat în partea 2 a acestui articol. Este important să lucrezi cu un specialist atunci când vine vorba de această afecțiune fiindcă lucrurile nu stau mereu atât de simplu. Fibromul uterin poate să apară pe un fond de dominanță estrogenică, diabet zaharat tip 2, hipotiroidism sau alte dezechilibre care necesită o atenție specială. În plus, consider că e necesară o abordare integrativă în această patologie, pentru a ajunge la cele mai bune rezultate.
Toate aceste pot juca un rol în dominanța estrogenică și în apariția fibromului uterin. Este necesar să “aruncați un ochi” la toți factorii atunci când vă confruntați cu fibromul uterin pentru a putea lua mereu cea mai bună decizie atunci când vine vorba de corpul dumneavoastră. Multă sănătate vă doresc!
Sursa:
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1382668915300120?via%3Dihub
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0269749119368265?via%3Dihub
Cine este dr. Gianina Farcaș?
Dr. Gianina Farcaș este specialist în medicina funcțională, psihosomatică, consilier dezvoltare personală și terapeut IFS. S-a specializat în medicină funcțională la Institutul de Medicină Funcțională din California. Pasionată de sănătate, nutriție și psihologie, dr. Gianina Farcaș își ajută pacienții să ajungă în echilibru și să își atingă obiectivele atât pe plan fizic, cât și pe plan emoțional.
3 comentarii. Leave new
Informatii pretioase, de urmat, multumesc.
D-na dr ma intereseaza sa aflu/studiez cat mai mult despre medicina psihosomatica.
Tienti cursuri? ce recomandari imi faceti?
Multumesc!
Mulțumesc pentru aceste informații foarte valoroase și benefice