Medicină funcțională, Sănătate

Necesitatea evaluării complete a tiroidei

Autor:
Niciun comentariu
Timp citire aprox: 5 minute
Vezi toate articolele despre:
ceață mentalăcreierhormonistrestiroidă

Observ ȋn practica mea tendința de a generaliza unele aspecte de ordin clinic, ȋn special ȋn privința testelor de laborator și a intepretării acestora. Din această perspectivă, tiroida pare una dintre cele mai “nedreptățite”.

Prea adeseori simptome precum oboseala persistentă, degradarea evidentă a părului, intoleranța la frig, ceața mentală ori creșterea ȋn greutate (ȋn ciuda unei diete considerate sănătoase) – de altfel foarte frecvente – sunt atribuite stresului, ȋnaintării ȋn vârstă sau ritmului alert al vieții cotidiene moderne; tendința este ca tiroida să fie luată ȋn considerare undeva “mai ȋncolo”. Și chiar și atunci când este luată ȋn vizor, investigarea ei se rezumă la ceea ce se oferă “gratuit”, anume TSH și fT4. Dacă aceastea se încadrează în intervalul de referință al laboratorului, concluzia este adesea că “glanda” funcționează normal.

Și totuși…

Tabloul clinic este mult mai complex. Dovada o face faptul că, ȋn ciuda valorilor “normale”, pacienții acuză simptomele de mai sus. Iar adevărul este că, pentru a fi ȋnțeleasă, funcția tiroidiană trebuie evaluată mult mai extins. Aceasta pentru că tiroida poate fi considerată “dirijorul orchestrei endocrine”, făcând parte dintr-un ansamblu biologic fin reglat, în care creierul, sistemul imunitar, ficatul, și practic fiecare celulă a organismului contribuie la menținerea echilibrului metabolic. Atunci când evaluăm, de pildă, doar TSH-ul, este ca și cum ne-ar fi ȋngustat foarte mult câmpul vizual și am privi doar o parte dintr-un întreg.

Cum funcționează, de fapt, tiroida?

Funcția tiroidiană începe în creier, unde structuri precum hipotalamusul și hipofiza transmit semnale către glanda tiroidă prin intermediul hormonului de stimulare tiroidiană (TSH), determinând producția principalilor hormoni tiroidieni: tiroxina (T4) și triiodotironina (T3).

T4 reprezintă în mare parte forma de rezervă. Pentru ca hormonul să își exercite efectele biologice, acesta trebuie convertit în T3, forma activă utilizată de celule pentru reglarea metabolismului, producția de energie, adaptarea temperaturii corporale, reglajul funcției cardiovasculare, activității cerebrale, fertilității și numeroaselor alte procese fiziologice.

În paralel, sistemul imunitar poate influența funcția tiroidei. În bolile autoimune, precum tiroidita autoimună (boala Hashimoto), organismul produce anticorpi care atacă progresiv țesutul tiroidian, proces care poate fi inițiat și care se poate dezvolta cu mulți ani ȋnainte de apariția unei disfuncții hormonale evidente. Iar dacă funcția tiroidei implică atât de multe etape, nu putem să nu ne ȋntrebăm: “ Oare  doar două analize sunt suficiente pentru evaluarea unui asemenea proces?”

TSH-ul: cât și ce (nu) ne spune

TSH este un marker valoros și reprezintă testul recomandat actualmente pentru evaluarea inițială a funcției tiroidei. De fapt, nivelul reflectă modul în care hipofiza stimulează glanda tiroidă să producă hormoni și oferă informații importante despre funcționarea axei hipotalamo-hipofizo-tiroidiene. Totuși, TSH nu măsoară direct cantitatea de hormon activ disponibil pentru celule, eficiența conversiei T4 → T3 sau existența unui proces autoimun.

Există multe situații în care simptomele pacientului sunt sugestive pentru o disfuncție tiroidiană, iar TSH-ul rămâne în intervalul de referință. În alte cazuri, modificările autoimune pot fi prezente înainte ca nivelul hormonilor să fie semnificativ. De aceea, o evaluare mai amplă poate oferi informații pe care un singur test nu le poate surprinde.

Ce presupune o evaluare tiroidiană completă?

  • TSH, care ne arată cât de intens stimulează hipofiza tiroida
  • free T4 (sau fT4 pe analize) indică nivelul principalului hormon produs de glandă și disponibil pentru conversie
  • free T3 (sau fT3 pe analize) reflectă forma biologic activă utilizată de țesuturi pentru desfășurarea proceselor metabolice
  • anticorpii anti-TPO și anti-tiroglobulină (anti-Tg) pot evidenția existența unei reacții autoimune, uneori cu mult înainte ca modificările hormonale să devină evidente
  • reverse T3 oferă informații despre metabolismul hormonilor tiroidieni în contexte precum stresul fiziologic intens, inflamația sau boala acută.

Luate împreună, aceste investigații oferă o imagine incomparabil mai clară decât interpretarea izolată a unui singur rezultat (sau chiar două, precum TSH și fT4).

Mai mult: tiroida nu funcționează singură

Totuși, pentru o imagine și mai completă, mai nuanțată, trebuie să știm că funcția normală a tiroidei depinde de numeroși factori nutriționali și metabolici:

  • iodul este element esențial pentru funcția tiroidiană, iar nivelul acestuia ar trebui investigat ȋn orice disfuncție de la acest nivel
  • seleniul participă la conversia T4 în T3 și protejează tiroida împotriva stresului oxidativ
  • vitamina D este foarte importantă și ar trebui investigată la persoanele cu boli autoimune
  • fierul este esențial pentru sinteza și metabolismul hormonilor tiroidieni; deficitul de fier poate contribui atât la oboseală, cât și la căderea părului
  • vitamina B12 și magneziul pot influența numeroase simptome care se suprapun cu cele ale hipotiroidismului
  • inflamația cronică, evaluată prin markeri precum hs-CRP (proteina C reactivă ȋnalt sensibilă), modifică substanțial metabolismul hormonal și poate influența starea generală de sănătate
  • statusul glicemic, evaluat prin glicemie, insulină și hemoglobină glicozilată, este adeseori “dat peste cap” ȋn disfuncțiile tiroidei.

Evaluarea acestor parametri completează tabloul biologic și arată de ce doi pacienți cu aceeași valoare a TSH pot avea manifestări complet diferite.

Rolul suprinzător al colesterolului

Un aspect adesea trecut cu vederea este relația strânsă dintre funcția tiroidiană și metabolismul colesterolului. Hormonii tiroidieni stimulează ficatul să elimine colesterolul LDL din circulație prin creșterea numărului de receptori hepatici. Atunci când funcția tiroidiană este redusă, acest mecanism devine mai puțin eficient, iar colesterolul total și LDL-ul pot crește.

Astfel, hipotiroidismul reprezintă una dintre cauzele secundare ale dislipidemiei și ar trebui luat în considerare înainte de inițierea tratamentului hipolipemiant. În numeroase situații, tratarea cauzei endocrine poate optimiza și profilul lipidic.

Simptome versus analize

Nu există un simptom singular care să confirme o boală tiroidiană anume; doar asocierea mai multor manifestări poate contura un tipar sugestiv:

  • oboseală persistentă
  • intoleranță la frig
  • mâini și picioare reci
  • creștere în greutate
  • dificultăți de slăbire
  • constipație
  • căderea părului
  • subțierea sprâncenelor ȋn 1/3 externă
  • piele uscată
  • unghii fragile, casante
  • ceață mentală
  • tulburări de memorie, depresie ori anxietate
  • cicluri menstruale abundente sau neregulate, infertilitate, avorturi spontane recurente
  • răgușeală
  • senzație de presiune la nivelul gâtului
  • dureri musculare
  • rigiditate articulară
  • creșterea colesterolului

Cu cât aceste manifestări se asociază mai frecvent, cu atât se impune și se justifică evaluarea completă descrisă mai sus.

Desigur, este important ca analizele să fie interpretate împreună cu istoricul pacientului, simptomele, examenul clinic și evoluția în timp – adică un examen medical complet, făcut de un om pregătit să susprindă toate aceste nuanțe. De altfel, eu consider că o valoare izolată, punctuală, oferă doar o “fotografie” de moment; tendința “ȋn dinamică”, observată pe parcursul mai multor luni/ani, este mai valoroasă decât rezultatul unei singure recoltări. Tiroida, ca organ foarte dinamic, foarte activ și cu multe conexiuni de ordin imun, metabolic etc. necesită o astfel de supraveghere “ȋndeaproape”.

Data viitoare când mergeți la o evaluare prin teste de laborator, fie de la medicul de familie, fie de la medicul endocrinolog, vă sfătuiesc să rugați să vă fie evaluată complet funcția tiroidiană, iar dacă se ridică suspiciuni să conlucrați cu un medic “ antrenat” ȋn reechilibrare tiroidiană funcțională.

Să fiți sănătoși!

Cine este dr. Bogdan Tofan?

Dr. Bogdan Tofan este specialist în Medicină de Familie, cu atestate în Apifitoaromaterapie şi Ozonoterapie. Este pasionat de Medicina Funcţională, Medicina Stilului de Viaţă, Endobiogenie, terapia cu CBD şi Medicina Psihosomatică, îmbinând cunoștințele tradiționale cu noile tehnologii medicale. Activitatea sa include colaborări cu centre de medicină integrativă și participarea activă în programe de formare continuă.

Disclaimer

Informațiile prezentate în acest articol sunt destinate exclusiv scopurilor educative și informative. Acestea nu constituie un diagnostic medical, un tratament sau o recomandare terapeutică personalizată. Consultați întotdeauna un medic sau un specialist calificat înainte de a începe orice formă de tratament, dietă, supliment sau modificare a stilului de viață. Fiecare persoană este diferită, iar abordările care funcționează pentru un individ pot să nu fie potrivite pentru altul. Evaluarea și supravegherea profesională sunt esențiale.

Publicitate

Publicitate

Părerea ta contează pentru noi!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Etichete articol:
ceață mentalăcreierhormonistrestiroidă
Articolul anterior
Furtuna hormonală invizibilă
Articolul următor
Furtuna hormonală la perimenopauză: O abordare integrativă


Vino alături de noi în comunitatea
Better Medicine by Zenyth

Aici, nu vei găsi doar un grup, ci o familie bucuroasă să împărtășească cunoștințe și să te susțină pentru a aduce echilibru, armonie și sănătate în viața ta. În plus, ai acces la cele mai noi informații de sănătate, invitații la evenimente și resurse exclusive.

Vezi toate articolele din categoria:
Medicină funcționalăSănătate

Publicitate

Publicitate

Te-ar putea interesa și: