Recent am aflat că un membru al familiei a fost diagnosticat cu cancer – o formă agresivă, cu un prognostic destul de problematic. Cunoscând ȋndeaproape pacientul, m-am tot gândit la ce s-ar fi putut modifica ȋn termeni de stil de viață, astfel ȋncât să nu se ajungă aici – cu alte cuvinte la prevenție. De fapt, prevenția este un deziderat ȋn toate disfuncțiile la care ne putem gândi; cancerul ne sperie cel mai mult, e adevărat, dar cum ar fi dacă discuția din cabinetul oncologic sau chirurgical ar ȋncepe cu ani sau chiar zeci de ani ȋnainte, când încă putem influența o parte importantă dintre factorii care participă la dezvoltarea bolii?
Conform analizei globale OMS publicate în 2026, aproximativ 37% dintre cazurile noi de cancer diagnosticate în 2022 (circa 7 milioane de cazuri) au fost asociate unor cauze modificabile. Tutunul a reprezentat principalul factor prevenibil, urmat de infecții și consumul de alcool. Conform OMS, proporția cazurilor atribuite factorilor modificabili a fost estimată la 45% în rândul bărbaților și 29% în rândul femeilor.
Cu toții suntem de acord asupra faptului că această boală de temut, cancerul, nu este doar rezultatul unui singur factor. El apare prin interacțiunea dintre susceptibilitatea genetică, acumularea mutațiilor, îmbătrânire, metabolism, inflamație, funcție imună, infecții, expuneri profesionale și ambientale, status psihoemoțional și, uneori, evenimente biologice pe care nu le putem anticipa. Prevenția nu oferă false promisiuni de invulnerabilitate. Este știința – și aș spune chiar arta – înclinării probabilităților în favoarea sănătății.
Dincolo de „gene rele”, „fatalitate” și altele asemenea
Cancerul poate fi văzut ca o boală genetică la nivel celular, deoarece celulele maligne acumulează modificări care le permit să prolifereze, să evite moartea celulară și să invadeze alte țesuturi. Numai că „genetic” nu înseamnă automat „ereditar”. Doar aproximativ 5-10% dintre cancere sunt considerate consecința directă a unor variante genetice patogene moștenite de la părinți, conform National Cancer Institute. Restul se consider că apar printr-o combinație de mutații dobândite de-a lungul vieții, erori apărute în timpul diviziunii celulare, expunere la tutun, alcool și radiații, infecții oncogene, expuneri profesionale și ambientale, disfuncții metabolice, inflamație cronică etc. Toate acestea fac obiectul epigeneticii, prin care se poate regla expresiei genelor fără modificarea secvenței ADN.
Ce înseamnă prevenție ȋn cancer?
Clasic, prevenția oncologică are trei niveluri:
- prevenția primară – urmărește reducerea probabilității ca boala să apară:
- alimentație adecvată
- evitarea fumatului
- activitatea fizică conform capacității personale
- menținerea unei compoziții corporale sănătoase
- reducerea/evitarea consumului de alcool
- limitarea expunerilor la diverși factori carcinogeni
- prevenția secundară – urmărește identificarea leziunilor precanceroase sau a cancerului într-o etapă timpurie:
- screening cervical
- screening colorectal
- mamografie
- tomografie pulmonară cu doză redusă
- investigații individualizate în funcție de risc
- prevenția terțiară
Se adresează persoanelor diagnosticate sau tratate pentru cancer și urmărește:
- reducerea riscului de recidivă
- prevenirea unui al doilea cancer
- menținerea masei musculare
- controlul metabolic
- recuperarea funcțională
- reducerea efectelor tardive ale tratamentului
Terenul biologic contează mai mult decât credeam
Abordarea convențională descrie cancerul în principal prin mutații, oncogene, gene supresoare tumorale și mecanisme de proliferare celulară. Contează această perspectivă, ȋnsă nu descrie întregul proces, care este unul mult mai complex, dat fiind faptul că celula malignă “trăiește” ȋntr-un organism supus mai multor factori:
- insulină și IGF-1
- hormoni sexuali
- țesut adipos
- inflamație
- vascularizație
- disponibilitatea nutrienților
- funcția imună
- microbiom
- ritm circadian
- expuneri toxice
- activitate fizică
Terenul biologic este contextul sistemic în care sunt inițiate, tolerate, selectate sau limitate modificările genetice. De altfel, trebuie să ȋncepem să privim cancerul ca o boală nu doar genetică, ci și:
- metabolică
- inflamatorie
- imunologică
- mitocondrială
- hormonală
- influențată de mediu
Iată 10 dintre factorii cu cel mai mare impact:
- Fumatul: evitarea fumatului rămâne probabil cea mai importantă măsură individuală de prevenție oncologică. Conform OMS, aproximativ 85% dintre cancerele pulmonare sunt asociate fumatului, dar efectele tutunului se extind mult dincolo de plămân: cavitate orală, faringe/laringe, stomac, ficat, pancreas etc.
Prevenția presupune evitarea tuturor formelor de tutun, reducerea expunerii la fumat pasiv, sprijin medical și psihologic pentru renunțare. Țigările electronice – subiect controversat – pot expune utilizatorul la mai puține substanțe rezultate prin ardere decât țigările clasice, dar nu reprezintă un produs lipsit de riscuri și nu trebuie prezentate ca instrument de sănătate pe termen lung.
- Obezitatea, mai mult decât o simplă problemă de greutate
Obezitatea este o afecțiune metabolică complexă. Țesutul adipos, în special grăsimea viscerală, funcționează ca organ endocrin și imunologic activ. Poate produce hormoni, adipokine și mediatori inflamatori capabili să influențeze întregul organism, și poate favoriza, printre altele:
- rezistența la insulină
- hiperinsulinemia compensatorie
- inflamația cronică subtilă
- stresul oxidativ
- creșterea producției de estrogen după menopauză
- steatoza și inflamația hepatică
- modificarea răspunsului imun
Iar acest context poate favoriza inițierea sau progresia unor tumori, inclusiv:
- cancer endometrial
- cancer mamar postmenopauzal
- cancer colorectal
- cancer hepatic
- cancer pancreatic
Obiectivul preventiv este ameliorarea compoziției corporale și a funcției metabolice:
- reducerea grăsimii viscerale
- păstrarea masei musculare
- normalizarea glicemiei și a trigliceridelor
- menținerea unei tensiuni arteriale adecvate
- creșterea capacității fizice
- scădere ponderală lentă și sustenabilă
- Rezistența la insulină și semnalele de creștere
Dincolo de controlul glicemic, insulina participă și la reglarea creșterii, metabolismului și stocării energiei. În rezistența la insulină, pancreasul produce cantități mai mari de insulină pentru a menține glicemia în limite aparent normale. Astfel, o persoană poate avea glicemie normală, dar hiperinsulinemie compensatorie cu mult timp înainte de apariția diabetului.
Semnalizarea cronic crescută prin insulină și IGF-1 poate influența:
- proliferarea celulară
- sinteza proteinelor
- angiogeneza
- inflamația
Evaluarea preventivă poate include, în funcție de context:
- circumferința abdominală
- glicemia à jeun și insulinemia (implicit calculul indicelui HOMA)
- hemoglobina glicozilată
- nivelul lipidic
- enzimele hepatice
- măsurarea tensiunii arteriale
- Zahărul și cancerul
Toate celulele folosesc glucoză. Multe celule canceroase prezintă un consum crescut și utilizează intens glicoliza chiar și în prezența oxigenului – fenomen cunoscut ca efect Warburg, cu toate că se crede că metabolismul tumoral este flexibil și diferă între tipurile de cancer (celulele maligne pot utiliza și glutamină, acizi grași și alte substraturi).
Prevenția trebuie să vizeze:
- excesul caloric
- băuturile îndulcite
- alimentele ultraprocesate
- creșterea grăsimii viscerale
- hiperinsulinemia
- hiperglicemia
- sedentarismul
- pierderea flexibilității metabolice
- Alimentele ultraprocesate și inflamația
Alimentele ultraprocesate tind să combine:
- densitate calorică ridicată
- făină și carbohidrați rafinați
- zaharuri adăugate
- grăsimi rafinate
- cantități mari de sare
- aport redus de fibre
- palatabilitate, care favorizează consumul excesiv
- numeroși aditivi
Consumul lor frecvent poate contribui indirect la riscul oncologic prin favorizarea obezității, rezistenței la insulină și unei alimentații sărace în fibre și micronutrienți. Există cercetări privind efectele anumitor emulsifianți, contaminanți și compuși rezultați prin procesare asupra microbiomului și barierei intestinale. Un model alimentar protector prioritizează:
- legume variate
- fructe integrale
- leguminoase
- cereale integrale
- nuci și semințe
- surse adecvate de proteine
- alimente minim procesate
- aport suficient de fibre
- Fibrele, microbiomul și bariera intestinală
Microbiomul intestinal participă la:
- metabolismul nutrienților
- menținerea barierei intestinale
- formarea acizilor grași cu lanț scurt
- reglarea inflamației
- interacțiunea cu sistemul imun
- metabolizarea anumitor hormoni și medicamente
Fibrele sunt fermentate de bacteriile intestinale în compuși precum butiratul, care contribuie la sănătatea mucoasei colonului; un aport adecvat de fibre și cereale integrale este asociat în special cu un risc colorectal mai redus. Pentru susținerea microbiomului:
- diversifică sursele vegetale
- consumă leguminoase și cereale integrale
- limitează alimentele ultraprocesate
- evită antibioticele nejustificate clinic
- menține activitatea fizică
- tratează corect bolile digestive
- Masa musculară, veritabil organ metabolic
Mușchiul scheletic este unul dintre principalele țesuturi responsabile de utilizarea glucozei. El contribuie la sensibilitatea la insulină, metabolismul energetic, capacitatea funcțională și reglarea unor semnale inflamatorii. Sedentarismul poate favoriza:
- rezistența la insulină
- reducerea cheltuielii energetice
- acumularea grăsimii viscerale
- fragilitatea
- toleranța mai redusă la boală și tratament
Activitatea fizică influențează simultan:
- compoziția corporală
- sensibilitatea la insulină
- inflamația
- hormonii sexuali
- funcția cardiovasculară
- tranzitul intestinal
- funcția imună
- calitatea somnului
Un reper practic ar fi:
- minimum 150 de minute de activitate moderată pe săptămână sau 75 de minute de activitate intensă
- exerciții de forță de cel puțin două ori pe săptămână
- mers zilnic
- pauze ȋn cazul șederii prelungite pe scaun
- adaptarea efortului la vârstă și statusul medical
- Ritmul circadian și munca de noapte
Organismul funcționează după un program biologic de aproximativ 24 de ore. Lumina, orele de masă, activitatea și somnul sincronizează acest sistem. Dereglarea circadiană poate influența:
- secreția melatoninei
- sensibilitatea la insulină
- expresia genelor circadiene
- inflamația
- metabolismul energetic
- funcția imună
OMS clasifică munca în ture de noapte drept probabil carcinogenă pentru oameni. Clasificarea se bazează pe dovezi limitate la om, dar dovezi suficiente la animale și argumente mecanistice puternice. Măsuri practice ȋn această privință:
- program de somn cât mai regulat
- lumină naturală dimineața
- reducerea luminii intense înainte de culcare
- dormitor întunecat și răcoros
- limitarea meselor abundente în timpul nopții
- strategii ocupaționale pentru reducerea rotațiilor imprevizibile
- evaluarea apneei de somn și a insomniei persistente
- Stresul, izolarea și sănătatea psihologică
Știm că stresul cronic influențează:
- axa hipotalamo-hipofizo-suprarenaliană
- cortizolul
- somnul
- comportamentul alimentar
- consumul de alcool și tutun
- motivația pentru mișcare
- inflamația și funcția imună
Efectele sale sunt mediate prin numeroase căi biologice și comportamentale, iar izolarea socială, somnul insuficient, suprasolicitarea și stimularea digitală continuă pot deteriora sănătatea generală și capacitatea unei persoane de a menține comportamente protectoare.
Prevenția trebuie să includă:
- relații sociale sănătoase
- timp suficient pentru recuperare
- activitate fizică
- intervenții psihologice (când sunt necesare)
- somn adecvat
- reducerea comportamentelor folosite pentru compensarea stresului
- Expunerile de mediu și de la locul de muncă
Riscul oncologic poate fi influențat și de:
- poluarea aerului
- radon
- azbest
- benzen
- gaze de eșapament diesel
- anumite pesticide
- radiații ionizante
- substanțe industriale
- unele perturbatoare endocrine precum BPA
Riscul depinde de substanță, doză, durată, cale de expunere și vulnerabilitatea individuală, iar măsurile utile sunt:
- respectarea protecției profesionale
- ventilarea spațiilor
- evitarea arderii deșeurilor
- testarea radonului în locuințele cu risc
- spălarea produselor agricole
- reducerea încălzirii alimentelor în recipiente plastice nepotrivite
- respectarea recomandărilor de sănătate ocupațională
Un plan practic de prevenție
Prioritatea 1: elimină expunerile majore
- nu fuma
- evită fumatul pasiv
- redu alcoolul cât mai mult
- evită bronzarea artificială
- respectă protecția profesională
Prioritatea 2: ocupă-te de sănătatea metabolică
- redu grăsimea viscerală dacă este în exces
- păstrează și dezvoltă masa musculară.
- monitorizează glicemia, lipidele și tensiunea arterială
- limitează băuturile îndulcite și alimentele ultraprocesate
- evită restricțiile extreme, greu de susținut pe termen lung
Prioritatea 3: folosește mișcarea ca intervenție
- mergi zilnic
- ȋntrerupe statul prelungit pe scaun
- include exerciții de forță
Prioritatea 4: protejează ritmul biologic
- dormi la ore cât mai regulate
- caută lumină naturală dimineața
- redu lumina intensă și stimularea digitală seara
- evaluează tulburările de somn persistente
Trebuie să știm că această boală nu apare peste noapte și rareori poate fi explicată printr-o singură cauză evidentă; se dezvoltă într-un organism influențat ani ȋn șir de gene, vârstă, metabolism, hormoni, inflamație, expuneri, comportament și mediu. Mai important de știut este și faptul că putem influența totul, mai mult decât, poate, credeam sau știam până acum, prin fiecare alegere alimentară, fiecare refuz al unui pahar ȋn plus, fiecare noapte dormită corespunzător, fiecare limită psihoemoțională pusă acolo unde trebuie, fiecare alegere de tip professional pe care o facem. Prevenția este categoric posibilă și reprezintă cea mai sigură cale de a evita această boală, care, dacă și atunci când apare, costă cu mult mai mult – și nu mă refer doar la cheltuiala financiară (deloc neglijabilă). Să luăm, așadar, aminte, și să facem, fiecare ȋn dreptul lui, cât de mult putem pentru a ne păstra acest dar neprețuit – sănătatea!
Cine este dr. Bogdan Tofan?
Dr. Bogdan Tofan este specialist în Medicină de Familie, cu atestate în Apifitoaromaterapie şi Ozonoterapie. Este pasionat de Medicina Funcţională, Medicina Stilului de Viaţă, Endobiogenie, terapia cu CBD şi Medicina Psihosomatică, îmbinând cunoștințele tradiționale cu noile tehnologii medicale. Activitatea sa include colaborări cu centre de medicină integrativă și participarea activă în programe de formare continuă.
Disclaimer
Informațiile prezentate în acest articol sunt destinate exclusiv scopurilor educative și informative. Acestea nu constituie un diagnostic medical, un tratament sau o recomandare terapeutică personalizată. Consultați întotdeauna un medic sau un specialist calificat înainte de a începe orice formă de tratament, dietă, supliment sau modificare a stilului de viață. Fiecare persoană este diferită, iar abordările care funcționează pentru un individ pot să nu fie potrivite pentru altul. Evaluarea și supravegherea profesională sunt esențiale.
