Ochiul poate fi afectat de boli care implică întregul organism. Unele infecții pot interesa retina, structurile din interiorul ochiului sau nervul optic. În alte situații, răspunsul imun produce inflamație ori disfuncție la nivelul sistemului vizual. Manifestările pot semăna, chiar dacă au cauze diferite — iar această asemănare face importantă identificarea mecanismului înaintea alegerii tratamentului.
Ce înseamnă afectare oculară?
Afectarea oculară nu este o singură boală. Termenul descrie probleme care pot implica structuri diferite:
- Uveita reprezintă inflamația intraoculară și poate avea cauze infecțioase sau neinfecțioase.
- Retinita și corioretinita afectează retina, respectiv retina și coroida, structuri importante pentru funcția vizuală.
- Nevrita optică este inflamația nervului care transmite informația vizuală de la ochi către creier.
- Neuroretinita implică nervul optic și regiunea retiniană din jurul acestuia.
- Retinopatia autoimună presupune disfuncție retiniană asociată unui proces imun și poate exista fără o inflamație oculară evidentă la examinarea obișnuită.
Pacientul poate observa vedere încețoșată, sensibilitate la lumină, puncte plutitoare, sclipiri, dificultăți de vedere nocturnă sau zone în care imaginea lipsește. Unele afecțiuni se însoțesc de durere și roșeață, în timp ce altele afectează vederea fără aceste semne. Aspectul aparent normal al ochiului la exterior nu exclude o problemă în interiorul său.
Infecțiile pot afecta direct ochiul
Un exemplu bine documentat este infecția cu Bartonella henselae, asociată bolii zgârieturii de pisică. Aceasta poate provoca neuroretinită, cu scăderea vederii și modificări caracteristice ale nervului optic și maculei.
Într-un caz pediatric publicat, un adolescent s-a prezentat cu diminuarea vederii, durere oculară și fotopsii. Examinarea a evidențiat edem al discului optic și exsudate maculare dispuse în stea. Afectarea oculară a fost stabilită prin asocierea dintre simptome, examinare și investigațiile pentru infecție, nu printr-o singură manifestare vizuală.
Și în boala Lyme au fost documentate afectări oftalmologice. O serie clinică a descris nevrită optică, neuroretinită și edem papilar în contextul bolii. Totuși, simpla asociere dintre tulburări de vedere și anticorpi pozitivi pentru Borrelia nu demonstrează că infecția este cauza oculară. Sunt necesare concordanța clinică și excluderea altor explicații.
Toxoplasmoza poate interesa retina și, uneori, nervul optic. Au fost publicate inclusiv cazuri de neuroretinită cu vedere încețoșată la un singur ochi și dovezi serologice de infecție. Aceste observații arată că afectarea oculară trebuie luată în considerare și în diagnosticul diferențial al unor prezentări mai puțin obișnuite.
O infecție poate semăna cu o boală autoimună
Inflamația descrie un proces, dar nu identifică automat cauza lui. Un ochi inflamat poate necesita tratament antimicrobian, tratament imunomodulator sau o combinație stabilită de specialist.
Un exemplu relevant este un caz de sifilis ocular care a debutat cu fotopsii, puncte plutitoare și pierderea progresivă a unei porțiuni din câmpul vizual. Inițial, tabloul fusese interpretat ca o boală inflamatorie retiniană neinfecțioasă. Cazul ilustrează cât de mult se pot suprapune manifestările și de ce evaluarea cauzelor infecțioase poate fi esențială înaintea imunosupresiei.
După o infecție poate apărea și un proces inflamator
O afecțiune oculară apărută după o viroză nu înseamnă obligatoriu că agentul infecțios se află în ochi. Unele tablouri sunt investigate ca posibile reacții inflamatorii declanșate de infecție.
În MEWDS, o afecțiune inflamatorie rară a retinei, sunt documentate fotopsii, scotoame și vedere încețoșată. Manifestările pot varia, iar examinarea și imagistica ajută la identificarea modificărilor retiniene.
A fost publicat și un caz cu simptome apărute după COVID-19 și accentuate după o a doua infecție. Acest tip de observație susține investigarea unei legături, dar asocierea temporală nu stabilește singură mecanismul și nici nu poate fi generalizată tuturor tulburărilor vizuale apărute după viroze.
În bolile autoimune, sistemul vizual poate deveni o țintă
În retinopatia autoimună pot apărea sclipiri, zone lipsă din câmpul vizual, dificultăți de vedere nocturnă și deteriorarea funcției vizuale. Uneori, simptomele sunt importante chiar dacă examinarea inițială nu arată modificări spectaculoase.
Diagnosticul presupune însă mai mult decât existența unor simptome sau a unor anticorpi. Ghidul Academiei Americane de Oftalmologie include evaluarea evoluției, modificările retiniene la OCT și autofluorescență, precum și disfuncția demonstrată prin electroretinogramă. Rezultatele imunologice se interpretează în acest context.
Autoimunitatea poate afecta și nervul optic. Un caz de nevrită optică asociată anticorpilor anti-MOG descrie scăderea acuității vizuale, durere în spatele ochiului și diminuarea percepției culorilor. Acesta este un exemplu de afectare imună a căii vizuale, diferită de o infecție oculară și care necesită o evaluare specifică.
Cum se caută cauza
Evaluarea începe cu descrierea simptomelor și examinarea oftalmologică: ce ochi este afectat, cum a debutat problema, dacă vederea a scăzut și dacă există durere, fotofobie sau alte manifestări.
În funcție de constatări, medicul poate recomanda examinarea fundului de ochi dilatat, OCT, câmp vizual, investigații ale funcției retiniene ori analize orientate către o cauză infecțioasă sau imună. Nu există un singur test care să explice toate tulburările vizuale, iar investigațiile trebuie alese după tabloul clinic.
Scăderea bruscă a vederii, apariția multor puncte plutitoare, fulgerele repetate sau o umbră ca o perdea necesită evaluare oftalmologică urgentă.
Ce legătură are acest subiect cu PANS/PANDAS?
În PANS/PANDAS este investigată relația dintre infecții, răspunsul imun și manifestările neuropsihiatrice. În tabloul PANS pot exista modificări senzoriale, inclusiv sensibilitate crescută la stimuli. Acestea nu trebuie însă confundate cu o inflamație demonstrată a retinei sau a nervului optic.
Afectările oculare descrise aici nu sunt criterii de diagnostic pentru PANS/PANDAS și nu demonstrează un mecanism comun în fiecare caz. Ele arată că simptomele vizuale pot avea explicații medicale distincte, care merită investigate. Diagnosticul de PANS/PANDAS presupune, la rândul său, evaluarea altor cauze posibile ale manifestărilor copilului.
Pentru familii, implicația este practică: atunci când un copil cu PANS/PANDAS descrie o schimbare a vederii, aceasta trebuie evaluată în sine. Diagnosticul deja existent oferă context, dar nu înlocuiește consultul oftalmologic.
Ce este Comunitatea Sindrom PANDAS/PANS România?
Sindrom PANDAS / PANS România este o inițiativă de informare și advocacy, construită în jurul unei comunități active de părinți, dedicată creșterii nivelului de conștientizare asupra sindromului PANDAS, a spectrului PANS și a afecțiunilor neuroimune pediatrice în România.
Pagina oferă acces la informații actualizate despre mecanismele de neuroimunologie implicate, precum și despre afecțiuni conexe autoimune și post-infecțioase, care pot sta la baza unor debuturi bruște de simptome neuropsihiatrice la copii, frecvent confundate cu ADHD, autism sau tulburări psihiatrice clasice.
Direcțiile principale sunt:
- Informarea corectă, bazată pe date științifice și experiențe reale;
- Educația publicului și a profesioniștilor din sănătate;
- Advocacy, pentru recunoașterea oficială a PANS/PANDAS și a patologiilor neuroimune asociate în România, dezvoltarea unor cadre de diagnostic și tratament și alinierea la practicile medicale internaționale.
Inițiativa își propune să aducă în prim-plan o perspectivă integrată asupra acestor tulburări, reducând decalajul dintre realitatea clinică și nivelul actual de recunoaștere instituțională.
Disclaimer
Informațiile prezentate în acest articol sunt destinate exclusiv scopurilor educative și informative. Acestea nu constituie un diagnostic medical, un tratament sau o recomandare terapeutică personalizată. Consultați întotdeauna un medic sau un specialist calificat înainte de a începe orice formă de tratament, dietă, supliment sau modificare a stilului de viață. Fiecare persoană este diferită, iar abordările care funcționează pentru un individ pot să nu fie potrivite pentru altul. Evaluarea și supravegherea profesională sunt esențiale.
Referințe și surse
- Bartonella și afectarea oculară la copii: raport de caz privind neuroretinita asociată cu Bartonella henselae, cu scăderea vederii, durere oculară și fotopsii. International Journal of Pediatrics, 2010.
- Neuro-ophthalmologic manifestations of Lyme disease. Serie clinică privind afectarea nervului optic și neuroretinita în boala Lyme, 1990.
- Ocular manifestations of Lyme disease. Manifestări oculare și criterii pentru atribuirea acestora bolii Lyme, 1995.
- Ocular toxoplasmosis presenting as neuroretinitis: report of two cases. Două cazuri de neuroretinită asociată toxoplasmozei, 2003.
- Neurosyphilis Presenting as an Atypical Case of Posterior Placoid Chorioretinitis in a Young, HIV-Negative Male. Raport de caz care ilustrează suprapunerea dintre manifestările infecțioase și cele inflamatorii retiniene.
- Case report: Visual snow as the presenting symptom in multiple evanescent white dot syndrome. Two case reports and literature review. Frontiers in Neurology, 2022.
- Guidelines for the Diagnosis, Management, and Study of Autoimmune Retinopathy from the American Academy of Ophthalmology’s Task Force. Ghid privind diagnosticul și evaluarea retinopatiei autoimune, 2025.
- Myelin Oligodendrocyte Glycoprotein (MOG) Antibody-Associated Optic Neuritis — A Case Report and Literature Review. Afectarea nervului optic asociată anticorpilor anti-MOG, 2024.
- Pediatric Acute-Onset Neuropsychiatric Syndrome (PANS): Clinical Report. American Academy of Pediatrics, Pediatrics, 2025.
- PANS and PANDAS: Questions and Answers. National Institute of Mental Health — informații despre manifestări, diagnostic și evaluarea altor cauze.
