95% din serotonina corpului nostru se produce în intestin, nu în creier, iar bacteriile care trăiesc acolo decid o bună parte din cât se produce.
Un studiu publicat în Cell în 2015, de o echipă de la Caltech, a arătat exact asta, iar implicațiile schimbă fundamental felul în care ar trebui să ne gândim la starea de spirit, la anxietate, la acea oboseală pe care aproape că nu o mai înțelegem.
Ce știe intestinul și creierul nu?
Intestinul are propriul sistem nervos: enteric, cu 200-600 de milioane de neuroni. Prin nervul vag, intestinul și creierul comunică permanent, printr-o rețea bidirecțională, ce transmite informații din și spre ambele sensuri. Însă cea mai mare parte din conversație merge de jos în sus, nu invers. Intestinul trimite mai multe semnale către creier decât primește.
Și aici apare întrebarea care merită un moment de pauză: dacă intestinul „vorbește” cu creierul nostru aproape continuu, ce anume îi spune? Și cine decide mesajele?
Serotonina, care nu este doar unde credem noi
Când ne gândim la serotonină, ne gândim automat la creier, la stare de bine, la echilibru emoțional, doar că aici avem un mare „dar”.
Echipa Jessicăi Yano de la Caltech a demonstrat că producția de serotonină din intestin depinde în mare parte de bacteriile care trăiesc acolo. Celulele enterocromafine din mucoasa intestinală fac treaba grea, iar bacteriile le dau semnalul.
Când cercetătorii au studiat șoarecii crescuți în mediu complet steril, fără nicio bacterie intestinală, au descoperit că aceștia produceau cu aproximativ 60% mai puțină serotonină, iar când le-au reintodus bacteriile, nivelul a revenit.
Mai precis, un grup de aproximativ 20 de specii de bacterii sporulante stimula direct producția.
Merită să stăm o secundă cu informația asta: starea noastră de spirit de azi ar putea fi influențată, în parte, de ce am mâncat săptămâna trecută. Nu de ceea ce am gândit, ci de ceea ce am folosit ca și hrană.
Ceea ce înseamnă că atunci când vorbim despre echilibru emoțional, conversația nu poate să înceapă și să se limiteze la creier. O parte din starea noastră de bine se construiește în intestin, iar bacteriile de acolo sunt cele care pun bazele.
Psihobioticele
În 2013, psihiatrul Ted Dinan și neurocercetătorul John Cryan de la University College Cork au dat un nume a ceea ce cercetarea tot arăta: psihobiotice: microorganisme vii, care, administrate în cantități adecvate, pot produce beneficii pentru sănătatea mintală.
Anumite tulpini bacteriene produc neurotransmițători precum GABA și pot influența semnalizarea serotoninei la nivel intestinal, iar unele efecte asupra axei intestin-creier pot fi mediate prin nervul vag și prin modularea inflamației.
Nu suntem în punctul în care un probiotic înlocuiește un tratament, dar cred că suntem în punctul în care putem discuta despre sănătatea mintală și despre intestin în aceeași frază.
Soluția
Vestea bună este că nu avem nevoie de suplimente exotice ca să ne putem „hrăni” microbiomul. O alimentație diversă cu legume, fructe, cereale integrale și alimente fermentate, le poate oferi bacteriilor noastre exact ceea ce au nevoie pentru a funcționa optim. Și aici o să pun puțin degetul pe rană și să aduc în față faptul că fibrele sunt probabil cel mai ignorat nutrient când vine vorba despre echilibrul emoțional.
La fel de mult contează somnul și felul în care gestionăm stresul cronic, pentru că ambele influențează direct compoziția microbiomului.
Și poate cel mai util lucru pe care îl putem lua de aici este printr-o întrebare simplă, aplicabilă: data viitoare când ne simțim inexplicabil triști sau obosiți, merită să ne uităm nu doar la ce gândim, ci și la ce am mâncat, cum am dormit și ce relații am avut cu cei din jur.
Concluzie
Am crescut cu ideea că sănătatea mintală e o problemă a capului, iar digestia e o problemă a burții, ca și cum corpul nostru ar funcționa pe compartimente separate.
Ceea ce ne arată cercetarea este că această separare a fost mereu neconcludentă, iar farfuria, somnul și starea emoțională se influențează reciproc mult mai profund decât am presupus, iar asta, paradoxal, este o veste cât se poate de bună, pentru că ne oferă mai multe pârghii decât credeam.
Cine este Dr. Ioana?
Dr. Ioana, cunoscută în mediul online ca „Ioana Vitamina”, este medic și instructor de prim ajutor, cu activitate în educația medicală și formarea profesională.
Este de asemenea formator și coach, orientată spre transmiterea clară a informației medicale, iar interesele sale principale includ: știința suplimentelor alimentare, medicina funcțională și fitoterapia.
Disclaimer
Informațiile prezentate în acest articol sunt destinate exclusiv scopurilor educative și informative. Acestea nu constituie un diagnostic medical, un tratament sau o recomandare terapeutică personalizată. Consultați întotdeauna un medic sau un specialist calificat înainte de a începe orice formă de tratament, dietă, supliment sau modificare a stilului de viață. Fiecare persoană este diferită, iar abordările care funcționează pentru un individ pot să nu fie potrivite pentru altul. Evaluarea și supravegherea profesională sunt esențiale.
Referințe științifice:
1. Yano JM et al. (2015). Indigenous Bacteria from the Gut Microbiota Regulate Host Serotonin Biosynthesis. Cell, 161(2):264–276.
2. Furness JB (2012). The Enteric Nervous System and Neurogastroenterology. Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology, 9:286–294. + Rao M, Gershon MD (2018). Unexpected Roles for the Second Brain: ENS as Master Regulator of Bowel Function. Annual Review of Physiology, 80:143–167.
3. Bonaz B, Bazin T, Pellissier S (2018). The Vagus Nerve at the Interface of the Microbiota-Gut-Brain Axis. Frontiers in Neuroscience, 12:49.
4. Breit S et al. (2018). Vagus Nerve as Modulator of the Brain–Gut Axis in Psychiatric and Inflammatory Disorders. Frontiers in Psychiatry, 9:44.
5. Dinan TG, Stanton C, Cryan JF (2013). Psychobiotics: A Novel Class of Psychotropic. Biological Psychiatry, 74(10):720–726.
6. So D et al. (2018). Dietary fiber intervention on gut microbiota composition in healthy adults: a systematic review and meta-analysis. American Journal of Clinical Nutrition, 107(6):965–983.
7. Makki K et al. (2018). The Impact of Dietary Fiber on Gut Microbiota in Host Health and Disease. Cell Host & Microbe, 23(6):705–715.
8. Karl JP et al. (2018). Effects of Psychological, Environmental and Physical Stressors on the Gut Microbiota. Frontiers in Microbiology, 9:2013.
9. Madison A, Kiecolt-Glaser JK (2019). Stress, depression, diet, and the gut microbiota: human–bacteria interactions at the core of psychoneuroimmunology and nutrition. Current Opinion in Behavioral Sciences, 28:105–110.
10. Supasitdikul T et al. (2025). Sleep Deprivation Alters Gut Microbiome Diversity and Taxonomy: A Systematic Review and Meta-Analysis. Journal of Sleep Research, e70125.
11. Smith RP et al. (2019). Gut microbiome diversity is associated with sleep physiology in humans. PLOS ONE, 14(10):e0222394.
