În formarea mea continuă în Medicina Funcţională întâlnesc adeseori resurse surpinzător de interesante nu doar sub aspect teoretic, ci şi practic. Şi cum Medicina Ortomoleculară oferă nenumărate astfel de “nestemate”, am găsit de curând un articol foarte interesant, care aruncă o lumină asupra unui rol neaşteptat al vitaminei C în sănătatea mintală. M-am gândit să împărtăşesc cu cititorii Better Medicine aceste informaţii valoroase.
Pentru mulți dintre noi, vitamina C înseamnă prevenţie sau tratament complementar în răceli sau, în cel mai bun caz, evitarea carenţei, cunoscută sub denumirea de scorbut (o boală rară, cel puţin în ţările dezvoltate; cazurile sunt sporadice și apar de regulă în contexte de malnutriție severă ori în diete foarte restrictive). Cercetările moderne schimbă complet această perspectivă: vitamina C este una dintre cele mai importante molecule pentru funcționarea creierului și pentru echilibrul emoțional. Iar în lumea noastră de astăzi, dominată de stres cronic, anxietate și burnout, acest nutrient aparent banal începe să capete un rol central în medicina modernă – mai ales în Medicina Funcțională.
Iată un fapt mai puțin cunoscut: în creierul uman vitamina C este concentrată în cantități mult mai mari decât în restul organismului. Astfel:
- nivelurile din lichidul cefalorahidian (fluidul care înconjoară și protejează creierul și măduva spinării, ajutând totodată la transportul nutrienților și eliminarea toxinelor) sunt de 2–4 ori mai mari decât în sânge.
- neuronii pot avea concentrații de până la 10 mM, extrem de ridicate biologic.
- chiar și în carenţă sistemică, creierul „păstrează” vitamina C prioritar.
Aşadar, un lucru esențial: vitamina C nu este doar utilă pentru creier. Este vitală!
Vitamina C infleuenţează sănătatea mentală prin mai multe mecanisme
- Reglarea neurotransmițătorilor – vitamina C este implicată direct în producția și reglarea:
- dopaminei (motivație, plăcere)
- serotoninei (stare de bine)
- norepinefrinei (energie, vigilență)
Deficitul de vitamina C poate duce la dezechilibre în aceste sisteme, exact aceleași ținte pe care acționează medicaţia psihiatrică modernă.
- Controlul stresului și al cortizolului – stresul cronic activează axa stresului sau axa HPA (hipotalamus-hipofiză-suprarenale), ducând la:
- creșterea cortizolului
- afectarea hipocampului (regiune din creier implicată în formarea și organizarea amintirilor și în orientarea spațială)
- risc crescut de anxietate și depresie
Vitamina C are un efect de „frână biologică” asupra acestui sistem, reducând hiperactivarea indusă de stres.
- Protecția creierului împotriva stresului oxidativ – deoarece creierul este extrem de vulnerabil la stres oxidativ, acesta este asociat direct cu depresia, anxietatea şi declinul cognitiv. Pacienții cu tulburări psihiatrice au frecvent niveluri mai scăzute de antioxidanți, inclusiv vitamina C; aceasta nu doar neutralizează radicalii liberi, activează şi sisteme enzimatice de protecție neuronală.
- Modularea glutamatului (sistemul glutamatergic, excitator), prin inhibarea receptorilor NMDA (implicați în anxietate și depresie) şi reducerea excitotoxicităţii neuronale. Din nou, un mecanism similar cu cel al terapiilor moderne pentru depresia rezistentă.
Studiile relevă aspecte practice extrem de interesante: studenții stresați manifestă o reducere a anxietăţii după suplimentare, la pacienții spitalizați se constată o îmbunătățire semnificativă a stării de dispoziție, iar persoanele cu depresie beneficiază de o reducere simţitoare a simptomelor. În anumite contexte clinice au avut loc scăderi de până la 71% ale simptomelor legate de starea de dispoziție.
Un aspect important, dar ignorat clinic este acela că depresia poate precede scorbutul, iar deficitul sever se asociază cu oboseală, anhedonie (lipsa capacităţii de a resimţi plăcere) sau anxietate; mai mult, corectarea deficitului poate ameliora simptomele psihice. Altfel spus, de multe ori ceea ce pare „psihologic” poate avea o importantă componentă nutrițională.
Abordarea Medicinei Funcţionale a vitaminei C presupune:
- Evaluare atentă înainte de intervenție
- dietă săracă în fructe și legume
- stres cronic
- infecții sau inflamație
- oboseală persistentă
- Doze orientative
- 500 mg -1 gr/zi, ca suport general
- 1-3 g/zi, ca susţinere în stres/anxietate (în doze fracționate) – în acest caz este necesară adaptarea şi monitorizarea individuale.
- Surse alimentare esențiale (cu atenţie la toleranţa digestivă)
- ardei (gras, kapia, iute)
- cătină
- coacăze negre
- kiwi
- citrice
- pătrunjel şi alte verdeţuri proaspete
- broccoli, varză de Bruxelles, varză albă/roşie proaspătă
- roşii
- căpşune
Vedem astfel cum un element atât de uşor de procurat (atât alimentar, cât şi suplimentar), sigur şi având mecanisme multiple de acţiune poate fi un instrument valoros în abordarea integrativă a anxietății și depresiei, mai ales în combinație cu nutriție corectă, reglarea stresului, a somnului şi, în anumite cazuri, şi cu suport psihologic. A ignora acest potenţial înseamnă să pierdem o piesă importantă din puzzle-ul sănătății mintale, parcă mai destabilizate astăzi ca niciodată în istorie. Şi putem spune că în Medicina Funcţională chiar aceasta căutăm, medic şi pacient deopotrivă: piesele lipsă care fac diferența – una fină, subtilă, cel mai adesea insesizabilă.
Sursa: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0955286320304915?via%3Dihub
Cine este dr. Bogdan Tofan?
Dr. Bogdan Tofan este specialist în Medicină de Familie, cu atestate în Apifitoaromaterapie şi Ozonoterapie. Este pasionat de Medicina Funcţională, Medicina Stilului de Viaţă, Endobiogenie, terapia cu CBD şi Medicina Psihosomatică, îmbinând cunoștințele tradiționale cu noile tehnologii medicale. Activitatea sa include colaborări cu centre de medicină integrativă și participarea activă în programe de formare continuă.
Disclaimer
Informațiile prezentate în acest articol sunt destinate exclusiv scopurilor educative și informative. Acestea nu constituie un diagnostic medical, un tratament sau o recomandare terapeutică personalizată. Consultați întotdeauna un medic sau un specialist calificat înainte de a începe orice formă de tratament, dietă, supliment sau modificare a stilului de viață. Fiecare persoană este diferită, iar abordările care funcționează pentru un individ pot să nu fie potrivite pentru altul. Evaluarea și supravegherea profesională sunt esențiale.
