Auzim din ce în ce mai des astăzi referiri la microbi, bacterii sau microbiom. Însă microbiomul ne poate spune mai multe lucruri decât ne-am putea imagina. Tubul nostru digestiv conține cantități mari de ceea ce biologii numesc microbiotă intestinală. Materialul genetic al acestor trilioane de microbi, precum și al altora care trăiesc în alte zone ale corpului, este cunoscut în mod colectiv sub denumirea de microbiom. Luate împreună, aceste bacterii pot cântări până la 3 kilograme, alcătuind un fel de organ ale cărui funcții încep să fie dezvăluite de știința contemporană.
Suntem mai mult microbieni decât umani!
Încă din anul 2007, când cercetătorii au anunțat planul pentru Human Microbiome Project, cu scopul creării unui catalog cu toate microorganismele care trăiesc în corpul nostru, aprecierea pentru influența acestor organisme minuscule a crescut extrem de rapid.
Bacteriile din intestin produc vitamine și descompun alimentele, prezența sau absența lor a fost legată de obezitate, boala inflamatorie intestinală și efectele secundare toxice ale medicamentelor. Biologii consideră acum că o mare parte din ceea ce ne face umani depinde de activitatea microbiană. Cele două milioane de gene bacteriene unice găsite în fiecare microbiom uman pot face ca acele 23.000 de gene din celulele noastre să pară neînsemnate, aproape neglijabile prin comparație. „Microbiomul are implicații enorme pentru conștiința de sine. Suntem, cel puțin din punct de vedere al ADN-ului, mai mult microbieni decât umani. Aceasta reprezintă o înțelegere a unui fenomen interior, pe care trebuie să îl luăm în serios atunci când ne gândim la dezvoltarea umană“, afirmă Tom Insel, director al National Institute of Mental Health.
Având în vedere măsura în care bacteriile sunt acum înțelese ca influențând fiziologia umană, nu este deloc surprinzător faptul că oamenii de știință și-au îndreptat atenția asupra modului în care bacteriile ne-ar putea influența creierul. Microorganismele din intestinele noastre secretă anumite substanțe chimice, iar cercetătorii au descoperit că printre aceste substanțe se numără și cele folosite de neuronii noștri pentru a comunica și reglementa stările de spirit, cum ar fi dopamina, serotonina și acidul gama-aminobutiric (GABA). La rândul lor, acestea par să joace un rol important în tulburările intestinale, care coincid cu un nivel ridicat de depresie și anxietate. Studiile par să arate că anxietatea, depresia și mai multe tulburări precum autismul sau hiperactivitatea sunt legate de anomalii gastro-intestinale.
Transplanturile microbiene nu sunt operații chirurgicale invazive pe creier și chiar dacă schimbarea bacteriilor unui pacient ar putea fi dificilă, pare să fie mai simplă decât modificarea genelor sale. Chiar și așa, studiile efectuate pe animale confirmă aceste lucruri. „Dacă se transferă microbiota de la un animal la altul, se poate transfera și comportamentul“, susține profesorul Mark Lyte, specialist în microbiologie veterinară.
Transferul comportamentului prin microbi
În anul 2011, o echipă de cercetători de la University College Cork – Irlanda și McMaster University din Ontario au publicat un studiu în Proceedings of the National Academy of Science, care a devenit un reper în cadrul experimentelor care leagă bacteriile din intestin de creier. Deși lucrarea nu a putut indica exact cum, microorganismele din intestin activează un nerv senzorial care se termină în proeminența mucoasei intestinului și transportă acel impuls electric către nervul vag și în structurile de adâncime ale creierului, considerate a fi responsabile cu emoțiile elementare. Cercetările arată că aproape 50% din dopamină și marea majoritate a serotoninei provin din intestin, unde aceste semnale chimice reglează apetitul, sentimentul de sațietate și digestia. Însă în ultimii ani, descoperirile psihiatrice au arătat că microbii joacă un rol important și în crearea acestor substanțe chimice. Studiile arată destul de clar că introducerea unei bacterii patologice în intestin poate provoca o schimbare de comportament.
O schimbare de paradigmă în neuroștiințe
În urmă cu câțiva ani, Sarkis Mazmanian, un microbiolog la California Institute of Technology, a oferit o prezentare pentru Society for Neuroscience numită „Microbii intestinali și creierul: O schimbare de paradigmă în neuroștiințe“. Cineva dintre organizatori a omis semnul de întrebare pe care autorul l-ar fi pus în titlul său și, astfel, ceea ce părea a fi o speculație devine o declarație de fapt. Aceasta a reprezentat o șansă pentru Sarkis Mazmanian să realizeze cercetări dincolo de neurochimia de bază, concentrându-se pe o clasă mai largă de molecule numite metaboliți (substanțe chimice produse de microorganisme). Folosind instrumente speciale de calcul, el speră să treacă dincolo de corelațiile actuale ale zonei numită psihobiotică și să facă descoperiri decisive cu privire la mecanismele prin care microbii afectează funcționarea creierului. Așadar, urmează un nou nivel în cunoașterea legăturii dintre microbi și creier. Tu ce știi despre microbiomul tău?
- Sursa:
https://www.nytimes.com/2015/06/28/magazine/can-the-bacteria-in-your-gut-explain-your-mood.html