Un copil din șase are tulburări de comportament sau de dezvoltare a creierului, cum ar fi autismul, ADHD-ul, dislexia, coordonarea motorie slabă. Există dovezi care arată că o mare parte din vină pentru apariția acestor probleme grave o poartă expunerea la metale grele, pesticide, agenți poluanți, arată o coaliție de oameni de știință din SUA.
Reuniți în cadrul grupului „Project TENDR: Targeting Environmental NeuroDevelopment Risks”, cercetătorii au întocmit un raport cu cele mai frecvente substanțe chimice folosite peste tot în jurul nostru, care pun în pericol dezvoltarea creierului la copii, precum și la fetuși în curs de dezvoltare. Raportul, publicat în revista Environmental Health Perspectives, se bazează pe zeci de studii de la Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Autorii documentului critică dur actuala legislație, care permite ca numeroase substanțe chimice să fie folosite pe scară largă, fără nicio examinare cu privire la efectele asupra sănătății.
Lista neagră: metale grele, pesticide, ignifuge, poluare
- Creierul este un organ foarte vulnerabil la factorii de mediu, din primele stadii ale dezvoltării sale în viața intrauterină, dar și după aceea, din copilărie până la adolescență. Expunerea la substanțe chimice este unul dintre cei mai nocivi factori pentru sănătatea creierului. În fruntea listei de chimicale implicate de apariția tulburărilor neuropsihiatrice la copii se află:
- metale grele: plumb, mercur. Plumbul este un metal cu toxicitate înaltă, care cauzează prejudicii creierului și sistemului nervos central, chiar și în cantități mici. În clădirile vechi se pot găsi încă vopsea de plumb și țevi de plumb, care pot contamina apa. Mercurul este de asemenea un metal extrem de toxic, ce poate provoca leziuni ale creierului și scăderea capacității intelectuale. Aproape toate tipurile de pește conțin mercur, de aceea medicii recomandă limitarea consumului de somon, ton, macrou, pește-spadă, cod la copiii mici.
- pesticide organofosforice: utilizate în agricultură, dar și în grădinile de legume din gospodării. Dezvoltate inițial pentru a fi agenți neurotoxici în război, pesticidele organofosforice au început să fie utilizate în agricultură. Expunerea pe termen lung la aceste chimicale se asociază cu autism și ADHD. Cel mai bun mod de a te proteja de pesticide este să consumi pe cât posibil fructe și legume organice, din comerț sau din grădina proprie.
- substanțe ignifuge: cu care se tratează plasticul din care sunt făcute televizoarele, computerele, lemnul din care se fabrică mobila, țesăturile (draperii, perdele), dar și unele articole de îmbrăcăminte, inclusiv hainele pentru copii. Expunerea la aceste substanțe se asociază cu inteligență scăzută și hiperactivitate crescută.
- agenți proveniți din poluarea aerului: benzen, particule fine, hidrocarburi, dioxid de carbon, formaldehidă, compuși bifenili policlorurați. O serie de uleiuri sintetice interzise încă de la sfârșitul anilor ’70 sunt în continuare depistate la niveluri periculoase în sol, din cauza persistenței acestora în mediul înconjurător. Aerul poluat afectează în mod dramatic dezvoltarea inteligenței și intervine în tulburări de comportament și autism.
„Aceste substanțe chimice sunt omniprezente, nu numai în aer și apă, dar și în produsele de consum pe care le folosim zi de zi pe corpurile noastre și în case. Reducerea expunerii la substanțe toxice se poate face și chiar este nevoie urgentă de a proteja copiii. Creierul uman se dezvoltă într-o perioadă foarte lungă de timp, începând din viața intrauterină și continuând în copilărie și chiar la maturitatea timpurie. Dar cea mai însemnată creștere are loc în timpul dezvoltării prenatale, când se formează neuronii și încep să se diferențieze. Dacă se perturbă acest proces, este foarte posibil să aibă urmări permanente”, a explicat Susan Schantz, profesor de bioștiințe la Universitatea din Illinois.
Ftalații și alți perturbatori endocrini, zi de zi în jurul nostru
Cercetătorii cred că perturbatorii endocrini – substanțe care intervin în activitatea anumitor hormoni – sunt de asemenea vinovați de apariția tulburărilor de neurodezvoltare la copii. Este vorba, în principal, despre ftalați și PBDE care au un impact negativ asupra funcției tiroidiene. Ftalații sunt omniprezenți în viața noastră, fiind folosiți în calitate de plastifianți pentru producția de materiale plastice, vopsele, cosmetice. Cercetările arată că majoritatea femeilor gravide din SUA au avut rezultate pozitive la testele de expunere la ftalați și la hormonul tiroidian PBDE. Acesta este un element crucial în aproape orice etapă a dezvoltării creierului, potrivit lui Susan Schantz.
În calitate de director al Children’s Environmental Health Research Center, Susan Schantz are în centrul preocupărilor impactul factorilor de mediu asupra sănătății copiilor. Împreună cu o echipă de colegi, ea a monitorizat un grup de sugari și mamele lor pentru a vedea dacă există o corelație între expunerea la ftalați și alți perturbatori endocrini și eventualele modificări la nivelul creierului sau de comportament. Ea nu este prima care cercetează aceste aspecte. Numeroase studii fac legătura între expunerea la numiți ftalați și tulburări de comportament la copii, deficit de atenție și chiar coeficient de inteligență (IQ) scăzut. De aceea, Susan Schantz semnalează că este imperios necesar să se știe cât mai mult posibil despre aceste substanțe.
- Surse:
- labroots.com/trending/neuroscience/3500/brain-development-environment
- natureworldnews.com/articles/24971/20160708/6-everyday-chemicals-harm-childs-brain-development.htm
