În perioada rece, numărul infecțiilor respiratorii crește de cel puțin 5 ori, acestea fiind cauzate de peste 200 de tipuri de virusuri diferențiate, inclusiv picornavirusurile (care determină răceală obișnuită) și ortomyxovirusurile (care determină gripa). În timpul iernii, până la 5 din 100 de pacienți care se prezintă la medic au o „boală asemănătoare gripei“, comparativ cu mai puțin de 1 din 100, în timpul sezonului de vară.
Vă întrebați de ce apare această explozie de boală în sezonul rece? De ce imunitatea organismului scade în perioada rece? Deși în lumea medicală nu există un consens, cercetările efectuate sugerează mai multe explicații posibile. Teoriile care explică variația sezonieră a infecțiilor respiratorii au proliferat de-a lungul anilor ipoteze care includ fluctuații ale comportamentului imunitar al gazdei, mediate de factori sezonieri, cum ar fi nivelurile de melatonină și vitamina D, dar și schimbări sezoniere în comportamentul gazdei, cum ar fi frecventarea școlii, călătoriile cu avionul și aglomerarea interioară în timpul sezonului rece sau ploios, și factorii de mediu, inclusiv temperatura și umiditatea relativă a aerului.
Influența petrecerii timpului în spații închise
În zilele reci de iarnă, oamenii tind să rămână mai mult timp în spații închise, încălzite. Pe de o parte, interacțiunile de la persoană la persoană favorizează răspândirea a sute de virusuri, pe de altă parte, neexpunerea suficientă la lumina soarelui duce la scăderea nivelului de vitamina D în corp. Carența de vitamina D favorizează slăbirea sistemului imunitar, prin blocarea funcției celulelor T ale sistemului imunitar (cu predilecție celulele ucigașe – natural killer).
Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au descoperit că, dacă celulele T nu găsesc suficientă vitamina D, ele nu reușesc să inactiveze patogenii și ne lasă vulnerabili la infecții. Studiile efectuate pe subiecți umani care au urmărit existența unei asocieri între nivelul de vitamina D din corp și infecțiile respiratorii au evidențiat că scăderea acesteia sub nivelul de 38 ng/ml de 25(OH)D reprezintă un factor de predictibilitate în dezvoltarea unei infecții microbiene.
Influența temperaturii și umidității aerului asupra virusurilor
Cercetătorii de la Național Institutes of Health au demonstrat că virusul gripei umane se transmite mult mai repede când temperatura aerului este scăzută. Acest lucru se datorează faptului că învelișul lipidic al virusului devine mai dur la temperaturi mai reci, ceea ce favorizează creșterea rezistenței și a activității acestuia.
Un studiu realizat pe porcușori de guineea a evidențiat că un virus respirator este transmis mult mai ușor la o umiditate redusă decât la o umiditate crescută și mult mai ușor la temperaturi mici decât la temperaturi crescute.
Reacția organismului la temperaturi scăzute
37 de grade Celsius este temperatura optimă la care sistemul imunitar declanșează mecanismele de apărare împotriva agenților microbieni. Celulele infectate mor mai repede, împiedicându-se replicarea virusurilor, iar enzima care atacă și degradează genele virale, RNAseL, devine activă la această temperatură.
Temperaturile scăzute determină modificări ale comportamentului organismului uman și implicit ale răspunsului imunitar al acestuia.
Când temperatura ambientală scade, corpul tinde să își conserve căldura, încetinind circulația sângelui, prin vasoconstricție (vasele de sânge se strâng pentru a limita circulația sangvină) și deshidratare (sângele devenind mai gros circulă cu viteză mai mică). Acest fapt influențează numărul și activitatea celulelor albe (cu predilecție a macrofagelor și celulelor natural killer), care reprezintă principala armă a sistemului imunitar împotriva germenilor, dar influențează și activitatea interferonilor și implicit calitatea și tăria răspunsului sistemului imunitar.
Totodată, aerul rece conținând mai puțină apă (umiditate scăzută) face ca mucoasa din nări să se usuce, reducând astfel atât stratul de mucus protector, cât și mișcarea cililor, astfel încât bacteriile pot ajunge direct la nivelul mucoasei provocând inflamații.
O echipă de cercetători de la Universitatea Yale, SUA, a demonstrat că, la temperatura de 33 grade Celsius, interferonii, proteinele-cheie ale sistemului imunitar, au fost afectați, permițând virusului răcelii să se reproducă și să se răspândească în celulele mucoasei nazale.
Rezultatele unui studiu realizat în 2005 și publicat în Jurnalul de Practică în Familie, pe 180 de subiecți umani, a evidențiat că numărul persoanelor care au manifestat simptome de răceală, la 3 zile după ce au fost ținute cu picioarele într-un vas cu apă la 10 grade Celsius, timp de 20 minute, a fost de peste 3 ori mai mare decât subiecții din lotul martor. Concluzia cercetătorilor a fost că scăderea temperaturii picioarelor provoacă o schimbare a „termostatului“ întregului corp, determinând răcirea inclusiv a nasului și creșterea riscului dezvoltării infecțiilor respiratorii.
Cu toate că la majoritatea persoanelor, sistemul imunitar își pierde din eficiență la temperaturi scăzute, există persoane pentru care frigul constituie un activator al sistemului imunitar. Acest lucru se explică în parte prin creșterea nivelurilor de norepinefrină, hormon care funcționează că și decongestionant natural. Totodată, mișcarea fizică contracarează efectele frigului, prin stimularea circulației sângelui, astfel încât antrenamentele efectuate de sportivi (persoane sănătoase) la temperaturi mai scăzute pot activa sistemul imunitar.
Câteva măsuri generale pentru contracararea efectului frigului
- Suplimentarea zilnică cu vitamina D, magneziu (relaxează vasele de sânge), omega 3 (fluidifică sângele și diminuează inflamațiile) și vitamina C.Suplimentarea zilnică cu vitamina D, magneziu (relaxează vasele de sânge), omega 3 (fluidifică sângele și diminuează inflamațiile) și vitamina C.
- Acoperirea nasului în timpul expunerii la frig și evitarea expunerii la vânt.
- Purtatul șosetelor groase și a încălțărilor adecvate.
- Hidratarea corespunzătoare, de preferat cu lichide călduțe.
- Îngrijirea zilnică, corespunzătoare, a mucoasei nazale – prin umidificare și curățare delicate, prin pulverizare cu apă de mare izotonică.
Surse:
www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0954611108003429
journals.plos.org/plospathogens/article?id=10.1371/journal.ppat.0030151
digitalcommons.wku.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=1736&context=ijesab
www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2885414/
www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12357708
www.acsh.org/news/2016/07/11/cold-viruses-attack-when-your-immune-system-is-cold
www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4311828/
