Migrenele nu sunt doar simple dureri de cap — ele pot fi debilitante, afectând calitatea vieții și activitățile de zi cu zi. Statisticile arată că femeile sunt de trei ori mai predispuse să sufere de migrene decât bărbații, iar cauzele acestora pot fi mai complexe decât par la prima vedere.
Dacă medicina convențională consideră că migrenele nu au o cauză precisă, medicina funcțională propune o abordare diferită, investigând dezechilibrele profunde din organism. În acest articol, explorăm patru posibile cauze subiacente și patru suplimente care pot susține prevenția și reducerea migrenelor.
Care sunt cele mai frecvente cauze ale apariției migrenelor?
- Dezechilibrele hormonale
Aproximativ 3 din 4 persoane cu migrene sunt femei, iar peste jumătate dintre migrenele feminine sunt legate de menstruație. Scăderea bruscă a estrogenului și progesteronului înainte de menstruație este considerată un factor declanșator major al migrenelor. Evaluarea detaliată a hormonilor sexuali feminini, prin teste salivare care oferă un profil complet hormonal, poate ajuta la identificarea dezechilibrelor hormonale implicate în migrene.
- Oboseala adrenală
Termenul de adrenal fatigue (oboseală adrenală) nu este acceptat în totalitate de medicina convențională, însă din perspectiva medicinei funcționale, această problemă este pe cât se poate de reală și importantă. Melatonina și cortizolul sunt esențiale pentru reglarea ritmului circadian și a răspunsului la stres. Dezechilibrele în secreția acestor hormoni pot influența calitatea somnului și nivelul de stres, factori importanți în declanșarea migrenelor. Testele salivare pot monitoriza variațiile zilnice ale melatoninei și cortizolului.
- Intoleranțele alimentare
Anumite alimente, cum ar fi alcoolul și cele bogate în nitrați sau tiramină, pot declanșa migrene. Migrenele pot apărea în contextul intoleranței la histamină, dar există și dovezi că persoanele cu migrene frecvente au un nivel crescut de reactivitate IgG mediată la anumite alimente. Eliminarea alimentelor identificate prin teste de intoleranțe alimentare sau printr-o dietă de eliminare, s-a dovedit eficientă în reducerea migrenelor.
- Deficiențele de micronutrienți
Deficiențele de magneziu, niacină, riboflavină, cobalamină, CoQ10, carnitină, acid alfa-lipoic și vitamina D sunt frecvent asociate cu migrene.
Ce poți face dacă te confrunți cu migrene?
Intervențiile dietetice sunt instrumente valoroase în sprijinirea persoanelor care suferă de migrene. Numeroase studii au arătat că dietele de eliminare pot reduce severitatea și frecvența migrenelor. Aceste diete pot fi construite pe baza alimentelor cunoscute ca factori declanșatori sau pot fi personalizate în funcție de testele de intoleranțe alimentare.
O altă intervenție alimentară promițătoare este dieta ketogenică, cunoscută pentru efectele sale neuroprotectoare. Corpii cetonici oferă o sursă alternativă de energie pentru creier și pot modifica metabolismul cerebral într-un mod benefic pentru cei cu migrene. În plus, această dietă terapeutică poate oferi efecte neuroprotectoare, reduce inflamația neuronală, îmbunătăți sănătatea mitocondrială și influența pozitiv neurotransmițătorii implicați în percepția durerii.
Suplimente utile în migrene
Anumiți micronutrienți precum riboflavina, coenzima Q10 și magneziul pot sprijini prevenirea migrenelor prin susținerea funcției mitocondriale. De asemenea, un studiu recent realizat pe adulți din SUA a identificat o asociere inversă între aportul alimentar de vitamina B6 și folat și apariția durerilor de cap severe sau migrenelor, ceea ce sugerează că un consum crescut al acestor nutrienți ar putea avea un efect preventiv.
Anumite suplimente alimentare s-au dovedit eficiente în reducerea frecvenței și severității migrenelor:
- Riboflavina (vitamina B2). Doza de 400 mg pe zi poate reduce frecvența migrenelor.
- Dozele între 300–600 mg pe zi s-au dovedit utile în prevenirea migrenelor.
Următoarele forme de magneziu sunt utile în prevenția și reducerea episoadelor de migrene:
Magneziu Treonat (Magtein)
Magneziul L-treonat este o formă specială de magneziu care are capacitatea unică de a traversa bariera hemato-encefalică, crescând nivelul de magneziu din creier. Această proprietate îl face promițător în tratarea migrenelor, deoarece sprijină funcționarea optimă a neuronilor și poate reduce excitabilitatea cerebrală – un factor cheie în apariția migrenelor. Acesta poate avea un efect benefic în reglarea activității cerebrale și reducerea frecvenței episoadelor migrenoase.
Magneziu pidolat
Acidul pidolic acționează ca transportor, facilitând pătrunderea magneziului în celule nervoase și susținând stabilitatea neuronală. Migrenele pot fi asociate cu hipomagneziemie la nivel cerebral, adică niveluri scăzute de magneziu în lichidul cefalorahidian și țesutul cerebral, chiar și atunci când nivelurile serice par normale. Magneziul pidolat, datorită structurii sale, este una dintre formele care poate corecta eficient această deficiență localizată.
Magneziu malat
Magneziul malat este o combinație între magneziu și acidul malic, o substanță naturală implicată direct în ciclul Krebs, procesul prin care celulele produc energie. Acest aspect este extrem de relevant în contextul migrenei, deoarece multe studii asociază migrenele cu disfuncția mitocondrială, ceea ce duce la un dezechilibru energetic în celulele nervoase. Suplimentarea cu magneziu poate îmbunătăți funcționarea mitocondriilor și reduce stresul oxidativ. Magneziul malat oferă un dublu beneficiu: sprijină producerea de energie și furnizează magneziu într-o formă bine tolerată, ceea ce îl face eficient în migrenele însoțite de oboseală cronică, lipsă de energie sau dureri musculare asociate.
Alți nutrienți care pot fi de folos
Un alt supliment alimentar care poate fi de ajutor în caz de migrene este feverfew (Tanacetum parthenium) – o plantă medicinală cunoscută pentru proprietățile sale în reducerea frecvenței și intensității migrenelor. Feverfew (sau spilcuța în română) a fost studiată în mod special pentru efectele sale benefice asupra durerilor de cap recurente, în special cele de tip migrenos. Eficiența sa este atribuită în principal unui compus activ numit parthenolid, care are efecte antiinflamatoare și antispastice.
Un studiu clinic randomizat a arătat că administrarea a 75 mg de extract de Butterbur de două ori pe zi poate reduce semnificativ frecvența migrenelor comparativ cu placebo. Totuși, din cauza riscului de toxicitate hepatică, este necesară o prudență sporită atunci când se folosește.
Coenzima Q10 este implicată în producția de energie celulară și are proprietăți antioxidante. Anumite studii clinice au arătat că suplimentarea cu CoQ10 poate reduce frecvența și durata migrenelor, în special la persoanele cu disfuncții mitocondriale.
Migrenele nu sunt doar o simplă neplăcere trecătoare, ele pot afecta profund viața personală, profesională și starea generală de bine. Fiecare organism este diferit, iar ceea ce funcționează pentru o persoană poate fi ineficient pentru alta. De aceea, o abordare individualizată, care să ia în considerare stilul de viață, istoricul medical, posibilele dezechilibre și nevoile specifice, este esențială în gestionarea eficientă a migrenelor.
Medicina funcțională oferă o perspectivă integrativă și investigativă, punând accent pe identificarea cauzelor profunde și pe soluții personalizate: de la ajustări alimentare, la suplimentare țintită și optimizarea somnului sau a echilibrului hormonal.
Dacă te confrunți cu migrene recurente, nu ezita să cauți sprijin specializat și să explorezi opțiunile care ți se potrivesc. Poate fi un drum cu încercări, dar și cu soluții valoroase.
Tu ai trecut printr-o astfel de experiență? Ce metode te-au ajutat cel mai mult? Împărtășește în comentarii! Experiențele personale pot fi o sursă de inspirație și sprijin pentru alții care trec prin același lucru.
Surse
Boehnke C, Reuter U, Flach U, Schuh-Hofer S, Einhäupl KM, Arnold G. High-dose riboflavin treatment is efficacious in migraine prophylaxis: an open study in a tertiary care centre. Eur J Neurol. 2004 Jul;11(7):475-7. doi: 10.1111/j.1468-1331.2004.00813.x. PMID: 15257686.
Sándor PS, Di Clemente L, Coppola G, Saenger U, Fumal A, Magis D, Seidel L, Agosti RM, Schoenen J. Efficacy of coenzyme Q10 in migraine prophylaxis: a randomized controlled trial. Neurology. 2005 Feb 22;64(4):713-5. doi: 10.1212/01.WNL.0000151975.03598.ED. PMID: 15728298.
Murphy JJ, Heptinstall S, Mitchell JR. Randomised double-blind placebo-controlled trial of feverfew in migraine prevention. Lancet. 1988 Jul 23;2(8604):189-92. doi: 10.1016/s0140-6736(88)92289-1. PMID: 2899663.
Cine este dr. Gianina Farcaș?
Dr. Gianina Farcaș este specialist în medicina funcțională, psihosomatică, consilier dezvoltare personală și terapeut IFS. S-a specializat în medicină funcțională la Institutul de Medicină Funcțională din California. Pasionată de sănătate, nutriție și psihologie, dr. Gianina Farcaș își ajută pacienții să ajungă în echilibru și să își atingă obiectivele atât pe plan fizic, cât și pe plan emoțional.
Disclaimer
Informațiile prezentate în acest articol sunt destinate exclusiv scopurilor educative și informative. Acestea nu constituie un diagnostic medical, un tratament sau o recomandare terapeutică personalizată. Consultați întotdeauna un medic sau un specialist calificat înainte de a începe orice formă de tratament, dietă, supliment sau modificare a stilului de viață. Fiecare persoană este diferită, iar abordările care funcționează pentru un individ pot să nu fie potrivite pentru altul. Evaluarea și supravegherea profesională sunt esențiale.
