Biohacking stress: Reziliența la stres și plantele adaptogene

Ai obosit să te simți obosit? Ești epuizat, anxios, copleșit de ritmul alert al vieții moderne? Principalul vinovat este stresul, care ne solicită constant sistemul nervos și pe cel hormonal. Corpul reacționează prin oboseală cronică, anxietate, insomnie, tulburări digestive sau cardiovasculare. Mulți dintre noi funcționăm pe pilot automat, fără să realizăm că suntem blocați într-un ciclu de adaptare forțată.

Dacă te regăsești în acest carusel al stresului, oboselii și anxietății, descoperă puterea adaptogenelor! Sunt plante capabile să susțină organismul în recăpătarea echilibrului interior, crescând gradul de adaptare la stres și reducând efectele negative ale acestuia asupra sănătății.

Webinarul „Biohacking stress: Reziliența la stres și plantele adaptogene”, susținut de dr. Camelia Ober, medic primar cardiolog la Institutul Inimii Cluj-Napoca, a oferit o perspectivă clară asupra mecanismelor prin care plantele adaptogene sprijină corpul în lupta cu stresul. Extractele naturale precum Rhodiola rosea, Ashwagandha, Schisandra, Eleutherococcus și Bacopa monnieri contribuie la reglarea axei HPA (hipotalamus-hipofiză-suprarenale), modulează răspunsurile fiziologice, reduc nivelul de cortizol și inflamația sistemică, protejând atât sănătatea mintală, cât și pe cea fizică.

Cuprins articol:

1. Ce sunt adaptogenele și cum funcționează ele?
2. Cum influențează adaptogenele sistemul nervos, sistemul endocrin și imunitatea?
3. Ce rol joacă axa HPA (hipotalamus-hipofiză-suprarenale) în reacția la stres?
4. Echilibrarea axei HPA.
5. Cum intervin adaptogenele în reducerea cortizolului și a inflamației sistemice?
6. Ce spun studiile despre cele mai cunoscute adaptogene?

Ashwagandha – pentru anxietate, tulburări hormonale și insomnie.

Rhodiola rosea – pentru oboseală, burnout și performanță mentală.

Schisandra – pentru stres, ficat, imunitate și metabolism.

Eleutherococcus – pentru rezistență la stres și efort fizic.

Bacopa monnieri – pentru memorie, claritate mentală și neuroprotecție.

7. Indicații și contraindicații ale adaptogenelor.
8. Ce trebuie să știe pacienții cu afecțiuni autoimune, hormonale sau care iau medicamente psihotrope?
9. Beneficiile adaptogenelor în anxietate, depresie, oboseală cronică, tulburări de somn, sindrom metabolic, tulburări neurodegenerative.
10. Cum alegi corect un supliment adaptogen?

Ce sunt adaptogenele și cum funcționează ele?

Răspunsul la stres și adaptarea la provocările mediului sunt procese complexe, care implică multiple etape și căi de semnalizare, atât intracelulare, cât și extracelulare. Acestea funcționează pe mai multe niveluri de reglare și necesită activarea coordonată a sistemelor endocrin, nervos și imunitar.

Homeostazia este capacitatea unui sistem biologic de a-și menține echilibrul intern în fața factorilor de stres. Adaptogenele susțin procesele care contribuie la menținerea homeostaziei în condiții de stres, acționând atât la nivel celular, cât și sistemic, prin influențarea mai multor ținte biologice. Din acest motiv, este necesară o abordare holistică pentru o înțelegere completă a mecanismelor lor.

Sistemul nervos simpatic (SNS) și axa hipotalamus-hipofizo-suprarenale (HPA) lucrează împreună pentru a regla răspunsul la stres, activând rapid mecanismele de adaptare. Catecolaminele stimulează axa HPA prin hormonul eliberator de corticotropină (CRH), în timp ce hormonii axei HPA acționează asupra sistemului nervos simpatic în situații stresante. În timpul stresului, organismul eliberează mesageri chimici, precum catecolamine, prostaglandine, citokine și oxid nitric (sistemul „switch on”), care stimulează resursele energetice și metabolice. Pentru a preveni suprasolicitarea, corticosteroizii și alți mediatori inhibă excesul de activare (sistemul „switch off””). Echilibrul dintre aceste două sisteme determină cât de sensibil și protejat este organismul în fața stresului.

Adaptogenele sunt plante sau extracte naturale care cresc capacitatea organismului de a se adapta stresului fizic, chimic și biologic. Spre deosebire de stimulentele clasice, adaptogenele nu forțează o reacție anume (de exemplu, creșterea rapidă a energiei), ci modulează răspunsurile fiziologice, ajutând organismul să revină la starea de echilibru (homeostazie). Ele acționează asupra mai multor căi de semnalizare celulară, ceea ce le conferă un efect pleiotropic – un singur compus poate influența multiple funcții biologice. Acest efect se datorează structurii lor chimice similare cu hormonii endogeni, dar și capacității de a influența expresia genelor și căile de semnalizare celulară.

Principalele ingrediente active ale plantelor adaptogene pot fi împărțite în două grupe chimice principale:

• Terpenoide (de exemplu, ginsenozide, withanolide) – au structură similară cu hormonii steroizi precum cortizolul și acționează prin axa HPA (hipotalamo-hipofizo-adrenală). Plante care conțin astfel de compuși sunt Ginsengul și Ashwagandha (Withania somnifera).
• Compuși fenolici aromatici (de exemplu, salidrozide, rozavine, schizandrin B) – au structură apropiată de catecolamine și influențează sistemul simpatico-aderenal. Mai bogate în compuși fenolici sunt Rhodiola, Schisandra.

Astfel, structura chimică a compușilor adaptogeni influențează modul în care aceștia ajută organismul să gestioneze stresul. Specificitatea adaptogenelor constă în faptul că pot activa multiple mecanisme care lucrează împreună și ajung să influențeze multe ținte diferite în același timp. Eficiența adaptogenelor vine din modul în care componentele lor colaborează între ele, cu mediul și organismul în care acționează, dând naștere unor efecte complexe și echilibrate.

Cum influențează adaptogenele sistemul nervos, sistemul endocrin și imunitatea?

Plantele adaptogene acționează asupra sistemului nervos central și autonom, asupra axei hipotalamus-hipofiză-suprarenale (HPA), dar și asupra sistemului imunitar. Acestea reglează producția de cortizol și neuropeptide (precum NPY), pot echilibra neurotransmițătorii (dopamina, serotonina, GABA), reduc stresul oxidativ și inflamația sistemică.

Prin scăderea activității pro-inflamatorii și creșterea proteinelor de protecție celulară (Hsp70- heat shock proteins, proteinele de șoc termic), adaptogenele susțin homeostazia celulară și previn degradarea cauzată de stresul cronic. Aceste acțiuni au efecte pozitive asupra somnului, stării de spirit, metabolismului și imunității.

Ce rol joacă axa HPA (hipotalamus-hipofiză-suprarenale) în reacția la stres?

Axa hipotalamus-hipofiză-suprarenale (HPA) este mecanismul principal prin care organismul răspunde la stres. În fața unui stresor, hipotalamusul eliberează CRH (hormon de eliberare a corticotropinei), care stimulează hipofiza să producă ACTH (hormon adrenocorticotrop), determinând glandele suprarenale să secrete cortizol. Cortizolul este esențial în mobilizarea energiei și adaptarea la stres, dar în exces devine dăunător.

Creșterea cronică a cortizolului poate duce la tulburări de somn, anxietate, depresie, creștere în greutate, scăderea imunității și afecțiuni metabolice. Astfel, echilibrarea axei HPA devine crucială pentru sănătatea fizică și psihică.

Echilibrarea axei HPA

Adaptogenele reglează activitatea axei HPA. Ele reduc hiperstimularea glandelor suprarenale și normalizează feedback-ul hormonal, contribuind la scăderea cortizolului. În plus, susțin echilibrul neurotransmițătorilor și scad activarea excesivă a sistemului nervos simpatic, implicat în reacțiile de tip „luptă sau fugi”, ducând la o îmbunătățire a rezistenței la stres și la un somn mai odihnitor.

Cum intervin adaptogenele în reducerea cortizolului și a inflamației sistemice?

Studiile arată că adaptogene precum Ashwagandha, Rhodiola sau Schisandra reduc cortizolul, stabilizează axa HPA și inhibă producția de oxid nitric, implicat în inflamație și vasodilatație. Adaptogenele previn creșterea oxidului nitric indusă de stres, permițând producția eficientă de ATP (energie celulară), ceea ce duce la îmbunătățirea rezistenței și performanței fizice și mentale.

Adaptogenele ajută organismul să facă față stresului prin reglarea axei hipotalamus-hipofizo-suprarenale (HPA) și a sistemului nervos simpatic. Astfel, pot contribui la echilibrarea secreției de cortizol în condiții de stres cronic, prevenind efectele negative ale acestuia.

Pe lângă efectele hormonale, adaptogenele reduc stresul oxidativ și inflamația prin activarea factorului de transcripție Nrf2 și prin stimularea proteinelor de protecție celulară (Hsp70). Prin aceste mecanisme, adaptogenele susțin funcțiile cognitive, performanța fizică și pot aduce beneficii în afecțiuni cronice și neurodegenerative.

Adaptogenele și îmbătrânirea

Adaptogenele (Rhodiola, Schisandra, Eleutherococcus) susțin longevitatea prin activarea căilor genetice HSF1/HSP70 și FOXO, implicate în protecția celulară.

• Stimulează producția proteinelor de șoc termic (HSP70).
• Inhibă enzimele de stres (JNK).
• Reduc moartea celulară, inflamația și îmbătrânirea prematură.

Salidrozidele din Rhodiola și extractele din Schisandra au fost cele mai eficiente în blocarea proteinelor de stres p-JNK, oferind protecție împotriva bolilor degenerative.

Stresul oxidativ generat de stresul psihic produce specii reactive de oxigen (ROS), care pot deteriora proteine esențiale și activa procese de îmbătrânire celulară (senescență) sau de moarte programată (apoptoză).

Eficiența adaptogenelor nu se datorează doar compușilor individuali, ci și modului în care aceștia acționează împreună. Un singur compus activ poate influența expresia a sute de gene, iar când mai mulți compuși acționează sinergic, efectele sunt profunde și sistemice, nu doar aditive. Acest tip de acțiune complexă explică de ce adaptogenele influențează simultan sistemul nervos, endocrin și imunitar, susținând echilibrul întregului organism într-un mod holistic.

Ce spun studiile despre cele mai cunoscute adaptogene?

Ashwagandha – pentru anxietate, tulburări hormonale și insomnie

Ashwagandha face parte din grupul plantelor numite rasayana. În medicina ayurvedică, Ashwagandha (Withania somnifera) este considerată principala plantă cu efecte de întinerire, având o afinitate specială pentru mușchi, măduvă și materialul seminal.

Ashwagandha este cunoscută pentru efectul său de reglare a răspunsului la stres, contribuind la echilibrarea axei HPA, sistemul format din hipotalamus, hipofiză și glandele suprarenale. Prin stabilizarea acestei axe, Ashwagandha susține o comunicare optimă între aceste glande esențiale în gestionarea stresului și contribuie la menținerea sănătății suprarenalelor.

Un beneficiu important al acestei plante este capacitatea sa de a reduce nivelurile de cortizol (hormonul stresului), atunci când acestea sunt crescute. În plus, Ashwagandha are o acțiune asemănătoare GABA, neurotransmițătorul responsabil cu calmarea sistemului nervos, ceea ce explică efectele sale anxiolitice și capacitatea de a induce relaxarea fără a provoca somnolență.

Ashwagandha influențează pozitiv sistemele GABAergic, colinergic și antioxidant. Principiile active din plantă, în special withanolidele, au demonstrat capacitatea de a inhiba enzimele acetilcolinesterază (AChE) și butirilcolinesterază (BChE), implicate în degradarea neurotransmițătorului acetilcolină. În plus, withanolidele prezintă și proprietăți de blocare a canalelor de calciu. Această asociere de efecte face ca Ashwagandha să fie considerată o opțiune promițătoare pentru studiile asupra bolii Alzheimer și altor tulburări neurodegenerative.

Prin reducerea cortizolului și reglarea axei HPA, Ashwagandha contribuie indirect la restabilirea funcției tiroidiene. Acest lucru este important deoarece stresul cronic poate suprima axa tiroidiană (HPT), scăzând nivelurile T3 și T4. De asemenea, proprietățile antiinflamatoare și capacitatea de a regla nivelul dopaminei pot susține acest efect pozitiv asupra axei hipotalamus-hipofiză-tiroidă (HPT).

Ashwagandha s-a dovedit mai eficientă în hipotiroidismul subclinic decât în formele avansate. Ingredientul activ principal, withaferin A, stimulează activitatea tiroidei și are totodată efecte antioxidante și anticancerigene. Prin reducerea stresului oxidativ, contribuie la normalizarea funcției tiroidiene. Un studiu clinic randomizat a arătat că, după 8 săptămâni de administrare, extractul de Ashwagandha a îmbunătățit semnificativ nivelurile serice de TSH, T3 și T4 comparativ cu placebo, fiind astfel promițător în echilibrarea markerilor tiroidieni în hipotiroidismul subclinic.

Ashwagandha sprijină regenerarea și echilibrarea sistemului hormonal. La bărbați, s-a observat o îmbunătățire a fertilității și sănătății testiculare, prin creșterea calității spermei și a motilității. De asemenea, poate crește nivelul testosteronului la bărbații infertili. Unele studii au arătat creșteri ale testosteronului și hormonului luteinizant (LH), în paralel cu reducerea prolactinei (PRL) și a hormonului foliculostimulant (FSH).

Extractul de Ashwagandha a fost asociat și cu o creștere a activității celulelor natural killer (NK) și a nivelurilor de citokine, susținând imunitatea.

Ashwagandha este contraindicată în:

• Hipertiroidism cu simptome de iritabilitate, anxietate, tremor, palpitații.
• Cancer de prostată sensibil la hormoni.
• Sarcină (planificată sau confirmată).
• Boli autoimune (ex. scleroză multiplă, lupus, artrită reumatoidă) – poate stimula sistemul imunitar și se recomandă precauție.
• Tratament cu medicamente hipoglicemiante, hipotensoare sau imunosupresoare.

Ashwagandha poate potența efectul sedativ al unor medicamente precum benzodiazepinele, somniferele, anxioliticele, antidepresivele sau relaxantele musculare. De asemenea, Ashwagandha poate influența modul în care ficatul metabolizează anumite medicamente (prin enzimele CYP3A4 și CYP2B6).

Rhodiola rosea – pentru oboseală, burnout și performanță mentală

Rhodiola rosea este o plantă adaptogenă folosită pentru susținerea organismului în fața stresului fizic și psihic. Rădăcina sa conține mai multe grupe de compuși bioactivi, dintre care cei mai studiați sunt rozavinele, salidrozidele și tirozolul. Aceștia acționează asupra neurotransmițătorilor (dopamină, serotonină, norepinefrină, acetilcolină) și asupra sistemului nervos central și periferic, explicând efectele antistres, anti-oboseală, anxiolitice și de susținere cognitivă ale plantei. Potrivit studiilor, extractul de Rhodiola poate avea efecte antioxidante, antitumorale, cardioprotective, antiaging, antiinflamatoare și de modulare a funcței mitocondriale.

Rhodiola are o curbă doză-răspuns în formă de clopot, ceea ce înseamnă că atât dozele prea mici, cât și cele prea mari pot fi mai puțin eficiente, iar efectul optim se obține la o doză intermediară, care variază în funcție de extractul utilizat. Extractul standardizat cu 3% rozavine și 1% salidrozide este cel mai frecvent utilizat în studii și suplimente. Dozele eficiente în administrare acută (pentru examene, competiții) sunt între 288–680 mg, iar în administrarea zilnică preventivă, doze mai mici (50–200 mg) pot fi suficiente. Efectele se pot instala la 30 de minute după administrare și durează 4–6 ore.

Salidrozidele și tirozolul din Rhodiola activează proteine (eNOS, FOXO3a și SIRT1) care protejează celulele și susțin longevitatea. Rhodiola blochează enzimele care descompun neurotransmițătorii, crescându-le nivelul în creier și ajutând la echilibrarea stării mentale. De asemenea, protejează depozitele de catecolamine (norepinefrină, dopamină) în stres, reducând oboseala și îmbunătățind adaptarea la efort.

Comparativ cu alte adaptogene, Rhodiola se remarcă prin eficiență în stresul acut, acționând rapid pe sistemul nervos, în timp ce adaptarea la stres cronic implică și susținerea axei HPA. Din acest motiv, poate fi utilizată eficient ocazional, fără a necesita întodeauna o administrare zilnică prelungită. Totuși, în contextul unor perioade solicitante, este recomandată o cură de câteva săptămâni, preferabil administrată dimineața sau dimineața și la prânz, pentru a evita posibile efecte stimulatoare seara.

Rhodiola este considerată utilă în sindromul astenic, care se manifestă prin slăbiciune generală, oboseală, iritabilitate, insomnie, dureri de cap și scăderea capacității de concentrare. A fost folosită cu succes la persoane sănătoase aflate sub sarcini mentale sau fizice intense. În plus, s-a dovedit eficientă în reducerea oboselii și a simptomelor cerebrasteniei post-traumatice și burnout. În plus, studiile preclinice au arătat că extractele bogate în rozavine determină activarea arderilor la nivelul țesutului adipos, mai ales în combinație cu exercițiul fizic moderat.

La nivel farmacologic, Rhodiola și în special salidrozidele se remarcă printr-o biodisponibilitate orală ridicată, fiind compuși hidrosolubili, absorbiți rapid și excretați renal, ceea ce face ca vezica urinară să fie un posibil țesut țintă pentru efect anti-tumoral. Studiile recente au evidențiat și posibile efecte anticancerigene, antiinflamatorii și imunomodulatoare ale salidrozidei.

În concluzie, Rhodiola rosea este un adaptogen complex, cu acțiune rapidă și multifactorială, ideal pentru gestionarea stresului acut și a oboselii, dar și cu beneficii pe termen lung pentru funcția cognitivă, sănătatea cardiovasculară și echilibrul emoțional, atunci când este administrată corect în funcție de forma standardizată și scopul terapeutic.

Schisandra – pentru stres, ficat, imunitate și metabolism

Schisandra (Schisandra chinensis) este cunoscută în medicina tradițională chineză sub numele de Wu Wei Zi, adică „fructul cu cinci arome” – dulce, sărat, acru, amar și picant. Fiecare dintre aceste gusturi corespunde unuia dintre cele cinci mari sisteme din corp: ficat, plămâni, rinichi, inimă și splină. Prin această legătură, Schisandra este considerată o plantă capabilă să armonizeze întregul organism, susținând energia vitală (Qi). Este apreciată în mod special pentru efectele sale benefice asupra ficatului și rinichilor.

Schisandra are un efect adaptogen puternic, sprijinind echilibrul sistemului nervos, îmbunătățind funcția cerebrală și imunitatea. Cercetările moderne arată că Schisandra are efecte benefice asupra metabolismului glucidelor, contribuind la reglarea absorbției glucozei la nivel intestinal și renal, un mecanism important în contextul diabetului. Planta poate reduce reabsorbția excesivă a glucozei și, astfel, poate susține menținerea glicemiei în limite normale. În același timp, protejează vasele de sânge de efectele nocive ale hiperglicemiei, prin reducerea formării de produși finali de glicație (AGEs), care favorizează ateroscleroza.

În ceea ce privește metabolismul lipidic, Schisandra reglează genele implicate în metabolizarea grăsimilor, reducând acumularea de trigliceride în ficat și țesutul adipos, sprijinind astfel sensibilitatea la insulină și metabolismul sănătos al grăsimilor.

Schisandra este recomandată în stări de epuizare fizică și psihică, oboseală cronică, astenie sau în stări depresive cauzate de stres prelungit. De asemenea, este utilă în susținerea funcțiilor cognitive, în special în cazuri de tulburări ușoare de memorie sau concentrare.

Toleranța la Schisandra este superioară celei la cafeină sau alte stimulente, iar efectul său nu scade în timp. Totuși, este contraindicată în caz de ulcer gastric activ și în timpul sarcinii, deoarece poate stimula contracțiile uterine.

Eleutherococcus (Ginseng siberian) – pentru rezistență la stres și efort fizic

Eleutherococcus sau Ginsengul siberian este o plantă adaptogenă cu acțiune tonică. Îmbunătățește rezistența la stres, memoria, performanța fizică și mentală. Poate reduce tensiunea arterială crescută indusă de stres și susține funcția adrenală. Util în efort fizic și mental susținut, convalescență și oboseală cronică. Ginsengul poate fi administrat și în doză unică, la nevoie, pentru fatigabilitatea mentală, după cum subliniază lectorul webinarului, dr. Camelia Ober.

Bacopa monnieri – pentru memorie, claritate mentală și neuroprotecție

În medicina ayurvedică, Bacopa monnieri sau Brahmi este considerată un „medhya rasayana”, o plantă cu efecte benefice asupra memoriei, sănătății mintale, intelectului, longevității și capacității de refacere a organismului.

Cercetările recente confirmă aceste proprietăți, arătând că Bacopa monnieri contribuie la reducerea anxietății și susținerea sănătății creierului, în special în condiții de stres acut sau cronic. Studiile pe animale au arătat că suplimentarea cu Bacopa, datorită bacozidelor pe care le conține, normalizează nivelurile hormonului de stres (cortizol) și echilibrează neurotransmițători precum serotonina, dopamina, noradrenalina și GABA. De asemenea, administrarea de Bacopa are un efect pozitiv asupra sistemului colinergic, stimulând producția de acetilcolină, un neurotransmițător esențial pentru învățare, concentrare și formarea de noi amintiri.

Din punct de vedere clinic, Bacopa a fost utilizată cu succes pentru îmbunătățirea memoriei verbale, a capacității de reamintire a cuvintelor, a vitezei de reacție mentale și pentru reducerea anxietății. Este considerată un nootropic natural, eficient în special în perioadele de efort intelectual prelungit, extenuare psihică sau tulburări de concentrare asociate stresului cronic. Este indicată în anxietate, insomnie, tulburări cognitive, epilepsie. Studiile au arătat că poate fi utilă inclusiv la copii, pentru susținerea proceselor cognitive, la doze adaptate vârstei.

Totuși, Bacopa trebuie administrată cu prudență în cazul persoanelor care suferă de afecțiuni tiroidiene sau urmează tratamente hormonale tiroidiene, dat fiind faptul că poate crește nivelul de T4, fără a influența însă conversia acestuia în T3. De asemenea, poate interacționa cu numeroase medicamente psihiatrice, anxiolitice, antiepileptice sau antipsihotice, deoarece inhibă enzime importante implicate în metabolizarea acestora. Aceste interacțiuni pot duce la creșterea concentrației în sânge a acestor medicamente, cu potențial risc de reacții adverse.

Pe termen lung, administrarea de Bacopa monnieri poate ajuta la reducerea stresului oxidativ la nivel cerebral, protejând celulele nervoase și contribuind la prevenirea declinului cognitiv. Prin reducerea anxietății și susținerea neurotransmițătorilor implicați în procesele cognitive, planta favorizează o stare de calm mental și o mai bună organizare a gândirii.

Indicații și contraindicații ale adaptogenelor

Adaptogenele sunt utile în:

• Stres cronic sau acut.
• Oboseală fizică și psihică (inclusiv oboseală asociată epuizării glandelor suprarenale).
• Anxietate, depresie ușoară (nu forme severe).
• Tulburări de somn asociate stresului.
• Dezechilibre hormonale moderate (menopauză, sindrom premenstrual).
• Susținerea imunității (în contextul epuizării, nu în boli autoimune active).
• Susținerea funcției cognitive: memorie, concentrare, reziliență mentală.

Contraindicații:

• Sarcină și alăptare (majoritatea adaptogenelor nu sunt suficient studiate în aceste perioade).
• Boli autoimune active (lupus, scleroză multiplă, poliartrită reumatoidă).
• Interacțiuni posibile cu medicamente sedative, antidepresive, anxiolitice, anticonvulsivante, hormoni tiroidieni.
• Afecțiuni hormonale necontrolate (hipertiroidism, hipotiroidism sever netratat, sindrom Cushing, insuficiență suprarenaliană severă).

Ce trebuie să stie pacienții cu afecțiuni autoimune, hormonale sau care iau medicamente psihotrope?

Persoanele cu boli autoimune (de exemplu, lupus, scleroză multiplă) trebuie să evite adaptogenele imunostimulatoare. Cei cu afecțiuni tiroidiene, infertilitate sau tratamente psihiatrice trebuie să consulte medicul, deoarece adaptogenele pot interacționa cu tratamentele hormonale sau cu medicamentele metabolizate de enzimele hepatice CYP.

Beneficiile adaptogenelor în diverse afecțiuni

• Anxietate și depresie: reglează axa HPA, îmbunătățesc echilibrul neurotransmițătorilor (GABA, serotonină).
• Oboseală cronică: susțin sistemul nervos, îmbunătățesc adaptarea la stres, cresc energia.
• Tulburări de somn: reduc cortizolul și induc relaxarea.
• Sindrom metabolic: pot contribui la scăderea glicemiei, îmbunătățesc sensibilitatea la insulină.
• Tulburări neurodegenerative: acțiune antioxidantă, antiinflamatoare, protecție neuronală.

Cum alegi corect un supliment adaptogen?

• Optează pentru extracte standardizate (de exemplu, withanolide minimum 5% la Ashwagandha, Rhodiola cu 3% rozavine/salidrozide).
• Verifică dozajul zilnic și forma farmaceutică (capsule, tinctură).
• Alege formule complexe, cu micronutrienți sinergici (B6, magneziu, zinc).
• Evită formulele obscure cu „proprietary blend” netransparente (nu poți ști cantitatea exactă a fiecărui ingredient).
• Formele lichide (tincturi) si capsulele sunt ambele eficiente dacă extractul este standardizat și sunt administrate conform indicațiilor.

Într-o lume în care stresul pare să fi devenit un partener permanent, adaptogenele ne oferă o cale blândă de a recâștiga controlul asupra echilibrului nostru interior. Extractele adaptogene nu sunt nici pe departe soluții magice, dar sunt instrumente utile care pot ajuta corpul să se adapteze mai bine la stres, să reducă oboseala, anxietatea și tulburările de somn. Studiile prezentate de lectorul webinarului, dr. Camelia Ober, arată că acestea acționează profund, prin multiple mecanisme, susținând axa HPA, sistemul nervos și funcția cognitivă. La alegerea unui produs adaptogen, este important să ținem cont de nevoile specifice și de eventualele contraindicații. Cu o abordare realistă și bine documentată, adaptogenele pot deveni un sprijin valoros în perioadele solicitante.

Webinarul „Biohacking stress: Reziliența la stres și plantele adaptogene“ face parte din seria de webinare Zenyth – Better Medicine. Dacă vrei să participi la următoarele webinare, te invităm să te înscrii la newsletter-ul nostru pentru a primi invitații la evenimentele Better Medicine.