Constat din practica mea că prea adeseori pacienții știu prea puține nu numai despre intervalele “normale” (de multe ori diferite de cele considerate “optime”), dar și despre tot ce ține de pregătirea de dinaintea recoltării. Astfel, puțini știu că tot procesul ar trebui să ȋnceapă cu cel puțin o seară ȋnainte, ba chiar cu 2-3 zile ȋnainte. Vă invit ȋn acest articol să vedem ce trebuie să facem ca analizele să reflecte cât mai fidel statusul sănătății organismului la momentul recoltării.
Da, laboratorul surpinde, ca ȋntr-un instantaneu, starea noastră de sănătate din acea dimineață – stare influențată de o multitudine de factori precum ultimul antrenament, cina luată târziu, consumul de alcool sau/și cafea din ziua ori seara precedentă, deshidratarea, suplimentele alimentare, ora recoltării și chiar graba cu care ai ajuns la laborator; toate acestea pot modifica temporar ceea ce va apărea pe rezultate.
Un rezultat anormal nu reflectă întotdeauna statusul biologic
Analizele de laborator măsoară concentrații și activități biologice într-un anumit moment. Unele reflectă destul de stabil starea organismului. Altele se pot modifica în câteva ore sub influența alimentelor, efortului, somnului, stresului, medicamentelor ori suplimentelor. Mai înainte ca un rezultat izolat să ne declanșeze emoții inutile, noi investigații (costisitoare) ori modificări ȋn tratamentul actual, cred că ar puse trei întrebări:
- Recoltarea a fost făcută în condiții corecte?
- Rezultatul poate fi reprodus în aceleași condiții?
- Există și alte analize care susțin aceeași concluzie?
Desigur că un rezultat anormal nu trebuie ignorat, dar nici nu trebuie automat transpus într-un diagnostic cert. Subliniez mereu ideea că analizele se interpretează în context: simptome, istoric, medicație, examen clinic și relația dintre mai mulți biomarkeri.
Iată câteva reguli pe care le consider un minimum necesar:
- Nu toate analizele cer post alimentar
Postul nu este o regulă universală. Pentru glicemia à jeun, da, este necesar un post de cel puțin opt ore, iar pentru alte investigații medicul sau laboratorul poate solicita, de regulă, 8 până la 12 ore. Conform consensului european, profilul lipidic poate fi recoltat fără post în multe situații de rutină. Postul poate rămâne însă necesar în anumite contexte, mai ales pentru evaluarea trigliceridelor, investigarea unor tulburări metabolice sau compararea standardizată a rezultatelor.
Așadar, nu te înfometa „preventiv”, dar nici nu decide singur că postul alimentar nu contează; ȋntreabă înainte ce presupune exact setul tău de analize. Iar dacă este indicat totuși postul, aceasta presupune fără mâncare, cafea, ceai, suc, lapte, gumă de mestecat sau bomboane. În mod obișnuit, doar apa simplă este permisă.
- Cafeaua nu este apă
„N-am mâncat nimic, am băut doar o cafea.” Chiar dacă face parte din rutina de dimineață a multora dintre noi, cafeaua – chiar și fără zahăr sau lapte – poate influența răspunsul neuroendocrin, ritmul cardiac, tensiunea arterială și metabolismul glucozei. Dacă ai primit instrucțiunea de a veni à jeun, cea mai sigură alegere este ca până după recoltare, să consumi numai apă. Același principiu se aplică ceaiului (de orice tip, fie verde, fie din alte plante), băuturilor „zero”, energizantelor și produselor cu îndulcitori. Faptul că nu conțin calorii relevante nu le face biologic inactive.
- Vino hidratat corespunzător
După cum specificam mai sus, postul alimentar nu înseamnă post hidric, cu excepția situațiilor în care medicul indică explicit restricționarea lichidelor. Deshidratarea poate concentra sângele și poate influența nivelul hematocritului, hemoglobinei, proteinelor, electroliților și anumiților markeri renali. În plus, venele devin mai greu de identificat, iar recoltarea poate fi astfel mai dificilă. Consumă apă plată în seara precedentă și în dimineața recoltării, într-o cantitate considerată normală pentru fiecare (nici deloc, nici prea mult).
- Ia cina normală ȋn seara precedentă
O cină foarte grasă sau copioasă poate influența în special trigliceridele și alți parametri metabolici. Alcoolul poate modifica trigliceridele, glicemia, acidul uric și unele enzime hepatice, iar efectul său nu dispare automat până dimineața. Iar dacă vrei o imagine cât mai apropiată de starea ta firească evită alcoolul cel puțin în ziua precedentă și păstrează cina obișnuită, fără excese.
- Și antrenamentul din ziua precedentă poate influența analizele
Un antrenament intens, mai ales unul neobișnuit sau prelungit poate crește creatinkinaza (CK), enzimele hepatice (TGO, TGP, GGT, LDH), mioglobina, lactatul și unii markeri inflamatori.
Într-un studiu (https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2291230/ ), o sesiune de ridicare intensă a greutăților a crescut TGO, TGP, CK și mioglobina, unele valori rămânând modificate cel puțin șapte zile. Nu înseamnă că orice creștere după sport este lipsită de importanță, cât mai ales faptul că, pentru interpetarea analizelor, trebuie cunoscut tipul și gradul de efort. Recomand ca pentru analizele uzuale să se evite antrenamentul solicitant în ziua precedentă și în dimineața recoltării.
- Contează și ora recoltării
Unii biomarkeri respectă ritm circadian; cortizolul, testosteronul sau fierul variază în cursul zilei. O valoare obținută după-amiaza nu este întotdeauna comparabilă cu una recoltată dimineața. Fereastra exactă nu este identică pentru toate persoanele și toate analizele. Pentru lucrătorii în ture, de exemplu, ora de pe ceas poate fi mai puțin relevantă decât intervalul scurs de la trezire. Importantă este respectarea protocolului indicat și, pentru monitorizare, recoltarea în condiții cât mai asemănătoare.
- Nu opri medicamentele/suplimentele fără indicație precisă din partea unui specialist
Medicamentele și suplimentele pot modifica rezultatele, dar oprirea lor necontrolată poate fi periculoasă și poate produce un tablou și mai greu de interpretat. Întreabă-ți medicul explicit:
- Ce să (nu) iau în dimineața recoltării?
- Ce trebuie administrat după recoltare?
- Când se recoltează analiza în raport cu ultima doză?
- Ce medicamente/suplimente pot interfera cu metoda laboratorului?
Și, mai mult: vino cu o listă completă a medicamentelor prescrise, produselor fără rețetă, vitaminelor, mineralelor, extractelor din plante, hormonilor, pudrelor proteice și suplimentelor pentru sportivi. Include dozele și momentul ultimei administrări. Totul contează!
- Trage-ți sufletul ȋnainte
Graba până la laborator, urcatul rapid al unor eventuale scări, frigul/căldura excesivă, fumatul, durerea și anxietatea acută pot activa răspunsul de stres. Pentru unii parametri precum prolactina, cortizolul sau glicemia și numărul anumitor celule sanguine, contextul imediat poate conta mult. Astfel:
- ȋncearcă să ajungi puțin mai devreme
- stai așezat și respiră normal 10-15 minute înainte de recoltare, mai ales dacă ai venit în grabă
- poartă haine lejere, cu mâneci care se pot ridica ușor și care nu strâng brațul. Pare un detaliu minor, dar accesul simplu la braț scurtează procedura și reduce disconfortul și stresul inutil.
- dacă te temi de ace, ai leșinat anterior sau te simți rău, uită-te în altă parte, respiră lent (inspir normal, expir prelung, numărându-ți respirațiile), ascultă muzică sau concentrează-te asupra unui obiect ori text. Metodele de distragere pot reduce frica și durerea percepută. Ultimativ, spune personalului; chiar dacă ȋți pare un detaliu jenant, nu este deloc așa. E chiar informație utilă.
- dacă anxietatea este puternică, vino însoțit de o persoană de încredere, atunci când regulile centrului permit acest lucru. Uneori, simpla prezență a cuiva cunoscut reduce anticiparea negativă și senzația de pierdere a controlului.
- de asemenea, spune de la început și dacă ai vene dificil de abordat, dacă ai avut numeroase puncții, perfuzii, chimioterapie, intervenții la nivelul brațului sau dacă urmezi tratament anticoagulant. Dacă știi că o anumită venă este mai ușor accesibilă, comunică și acest lucru. Iar dacă simți durere intensă, arsură, furnicături sau amorțeală în timpul procedurii informează imediat persoana care recoltează.
- dacă începi să simți greață, căldură bruscă, transpirații reci, țiuit în urechi, vedere încețoșată sau slăbiciune, spune imediat. Acestea pot preceda sincopa vasovagală. Nu te ridica și nu încerca să părăsești singur încăperea.
Ce se ȋntâmplă după…
După primirea rezultatelor poate că unele vor fi “ȋn grafic”, poate că altele vor indica un rezultat neașteptat. Nu te panica și nu te ȋntreba instant: “Oare ce boală e asta?” Gândește-te și discută cu medicul tău aspecte mai “largi” ca orizont de ȋnțelegere și, implicit, de acțiune:
- Se corelează acest marker cu simptomele și cu restul analizelor?
- Poate fi implicat un factor predeterminant precum efortul, alimentația, deshidratarea, ora de recoltare, medicamentele ori suplimentele pe care le iei?
- Trebuie repetat în condiții standardizate?
- Ce alți markeri ar confirma sau ar contrazice această ipoteză?
Să știi că repetarea nu este semn de “nesiguranță”, incompetență din partea medicului sau cheltuială inutilă. Dimpotrivă, este una dintre căile prin care verificăm dacă semnalul este persistent, reproductibil și coerent biologic. Totodată, un rezultat marcat ca nivel critic sau asociat cu simptome importante necesită evaluare medicală promptă, nu așteptarea unei recoltări „ȋn mai bune condiții”.
Sfat: data viitoare când auzi un cunoscut spunând „Mâine dimineață mă duc să-mi fac analizele”, pune-i întrebarea: „Știi ce ai de făcut înainte?”
Și, ca gând de final…
Totul ține de context și de ȋndrumare/ghidare. Cu cât este mai apropiată relația medic-pacient, cu cât sunt respectate anumite reguli elementare, cu atât rezultatele vor reflecta mai fidel starea de sănătate “de la interior”, și deci cu atât mai potrivite și personalizate vor fi recomandările terapeutice; cel mai potrivit pentru aceasta este un medic de medicină integrativă sau funcțională. Cred că aceasta reprezintă cheia succesului ȋn medicină la ora actuală: pacienți implicați ȋn propriul act terapeutic, având medicul personal ca ghid, nu standardizarea și protocolul conform dictonului “one size fits all”.
Să fiți sănătoși!
Cine este dr. Bogdan Tofan?
Dr. Bogdan Tofan este specialist în Medicină de Familie, cu atestate în Apifitoaromaterapie şi Ozonoterapie. Este pasionat de Medicina Funcţională, Medicina Stilului de Viaţă, Endobiogenie, terapia cu CBD şi Medicina Psihosomatică, îmbinând cunoștințele tradiționale cu noile tehnologii medicale. Activitatea sa include colaborări cu centre de medicină integrativă și participarea activă în programe de formare continuă.
Disclaimer
Informațiile prezentate în acest articol sunt destinate exclusiv scopurilor educative și informative. Acestea nu constituie un diagnostic medical, un tratament sau o recomandare terapeutică personalizată. Consultați întotdeauna un medic sau un specialist calificat înainte de a începe orice formă de tratament, dietă, supliment sau modificare a stilului de viață. Fiecare persoană este diferită, iar abordările care funcționează pentru un individ pot să nu fie potrivite pentru altul. Evaluarea și supravegherea profesională sunt esențiale.
