Voi explica pe larg ce te poate ajuta în caz de endometrioză, începând de la metode convenționale până la metode mai puțin convenționale:
Analgezice pentru durere
Pungi/comprese cu gel cald: Acestea sunt foarte reconfortante și ușor de utilizat, costă puțin și au un efect calmant asupra durerii. Este o metodă simplă pentru gestionarea durerii pe moment, dar ce facem cu cauza acesteia?
Dispozitive TENS: Acest dispozitiv are niște mici electrozi care se aplică pe zona cu durere și transmit impulsuri electrice care ajută la calmarea durerii. Din nou, aici intervine aceeași problemă în legătură cu gestionarea cauzei subiacente.
Antiinflamatoare: Recomandarea este să ai în special grijă cu ele și să nu le folosești îndelungat, fiindcă ele pot cauza gastrită și ulcer – care vor produce și mai multă durere. În plus, acestea afectează și bariera intestinală. Se pot folosi în zilele critice, în care simți că ai nevoie de un ajutor în plus pentru gestionarea durerii.
Alimentația sănătoasă: Cheia gestionării endometriozei
Se pare că mâncarea este un factor important în modul în care gestionăm endometrioza, având în vedere natura inflamatorie a afecțiunii. Prin urmare, ceea ce mâncăm ne poate influența într-adevăr durerea, fie că alimentează simptomele sau le calmează.
Când vine vorba de endometrioză, ești ceea ce mănânci. Dacă mănânci alimente înalt procesate, de tip SAD diet (Standard american diet), probabil că durerea va crește în intensitate din cauza proprietăților inflamatorii pe care le au aceste alimente, dar și a estrogenului exogen.
O anumită populație de bacterii intestinale sunt cunoscute sub numele de „estrobolom“, adică acele bacterii care pot metaboliza estrogenul. Una dintre bacteriile care alcătuiesc estrobolomul este Bacteroides, iar nivelurile ridicate ale acesteia se observă la persoanele care au endometrioză. Reducerea populației de Bacteroides a determinat o reducerea a mărimii leziunilor de endometrioză și a proliferării celulare, plus reducerea inflamației. Alte specii bacteriene, precum Lactobacillus gasseri, au rol atât în oprirea dezvoltării endometriozei, cât și în suprimarea creșterii leziunilor deja prezente.
În cele din urmă, efectul antiinflamator terapeutic al acizilor grași polinesaturați (PUFA), cum ar fi omega 3 și omega 6 asupra endometriozei, au demonstrat că femeile cu niveluri serice endogene mai mari de PUFA au o probabilitate mai mică de a avea endometrioză, cu 82% comparativ cu femeile cu niveluri scăzute de PUFA. Există studii în care s-a demonstrat că un consum alimentar ridicat de omega 3 a fost asociat cu o rată mai mică a endometriozei confirmată laparoscopic, în comparație cu persoanele cu un aport alimentar scăzut de omega 3. Un alt studiu a confirmat acest lucru prin corelarea unui nivel mai scăzut de citokină inflamatorie IL-6 la persoanele cu niveluri ridicate de omega 3, precum și o reducere a proliferării leziunilor endometriozei. Nivelurile de omega 3 PUFA influențează imunitatea, angiogeneza și proliferarea implicate în debutul precoce al endometriozei.
Legumele verzi, în special cruciferele (de exemplu broccoli, conopidă, bok choy etc.), pot ajuta la metabolizarea excesului de estrogen.
Adoptarea unei diete în conformitate cu fazele menstruale este de mare ajutor. Bărbații trăiesc conform unui ciclu circadian, de 24 ore, fluctuațiile lor hormonale fiind minime de la o zi la alta. În schimb, femeile trăiesc conform unui ciclu infradian, de 28-35 zile. Femeile sunt ciclice, putem compara acest ciclu cu cel al naturii pentru a-l înțelege mai bine. De exemplu, primăvara nu consumăm aceleași alimente ca și iarna, nu-i așa? Sunt conștientă că în ziua de azi, în timpurile moderne avem posibilitatea de a consuma exact aceleași alimente în fiecare sezon, doar că natura nu ne-a conceput așa. Putem compara faza foliculară cu primăvara, anotimp în care consumăm cât mai mult fructe și legume colorate, de la verde până la roșu închis, deseori crude, pline de antioxidanți. Vara poate fi comparată cu faza ovulatorie, când temperaturile cresc la propriu și la figurat. Nu degeaba, temperatura noastră bazală crește la ovulație, avem și noi o vară internă. În acest anotimp, dar și primăvara, putem consuma proteine de calitate care vin cu un plus de estrogen, lucru echilibrat cu diversitatea de legume verzi; în aceste două anotimpuri nu ne afectează prea mult acest consum, din cauza estrogenului intern care este la fel în creștere. Mai apoi vine toamna, adică faza luteală. Această fază poate veni la pachet cu anumite intemperii meteorologice, care pot fi echilibrate cu magneziu, carbohidrați complecși și alimente bogate în fibre. Nu uita să te hidratezi corespunzător cu ape bogate în minerale și să consumi semințe de dovleac. Iarna poate fi comparată cu faza menstruală și gândește-te acum puțin la ceea ce consumi iarna. În acest sezon suntem mai atrași în mod natural spre a consuma supe, mâncăruri calde și dense. Încorporează alimente bogate în fier, vitamina C și K. În plus, încurajarea unei microbiote echilibrate și variate, astfel încât Bacteroides să nu prolifereze în exces, este un pilon esențial.
Suplimente pentru endometrioză
Dieta este mereu pe primul loc, iar odată ce adoptăm un stil de viață benefic nouă și înțelegem că fără acest pilon de bază nu putem avea rezultate vizibile, putem să ne îndreptăm atenția și către suplimente.
Te voi ghida puțin și îți voi prezenta suplimentele la modul general pentru endometrioză, dar și pentru reducerea posibilității apariției acesteia:
- Curcumina – are acțiune antiinflamatoare și antioxidantă.
- Omega 3 – care poate fi luat atât dintr-o alimentație echilibrată, cât și prin suplimentare.
- Fucus vesiculosus – o algă brună cu multiple minerale, vitamine și polifenoli; în câteva studii s-a demonstrat că ar putea scădea nivelul 17-beta-estradiolului responsabil de proliferarea endometrială.
- Pentru durere – protocolul sugerat de unul dintre mentorii mei de medicină funcțională, dr. Aviva Romm este: Black Cohosh + Cramp bark (călinul sau Guelder rose) + tinctură de mușețel + Dong quai + Wild yam (ignama sălbatică) + tinctură de lemn dulce + tinctură de ghimbir.
Pe lângă acestea, mai există și tratamentul convențional care de multe ori se rezumă doar la intervenția operatorie. Probabil ți-a fost propusă și ție această intervenție, poate chiar e absolut necesară în cazul tău sau poate chiar ai efectuat-o deja. În orice stadiu te-ai afla, nu e niciodată prea târziu să începi să îți schimbi stilul de viață și să îți refaci microbiota. Știu cât de greu e pentru tine să trăiești cu această problemă care simți că atârnă mereu asupra capului tău. În caz că te afli la răscruce de drumuri și nu știi ce decizie să iei pentru tine, îți recomand să te conectezi cu intuiția ta și astfel să poți să iei o decizie care să fie aliniată cu tine.
Dincolo de durerea fizică: Impactul endometriozei asupra stării mentale
Ai fost diagnosticată cu o boală cronică, iar după ani de durere, ani în care poate familia sau partenerul tău de viață te-au făcut să crezi că tot ce simți este în capul tău, nu mai știi nici tu ce să crezi despre simptomatologia ta? În plus, toată anxietatea și toate întrebările recurente despre posibilitatea conceperii unui copil în mod natural și despre gestionarea bolii îți dau bătăi de cap? Aceste lucruri pot trezi în interiorul tău probleme complexe și emoții greu de gestionat.
De multe ori ne focusăm doar pe partea fizică care este despre durere și atât, în acest proces ignorând partea emoțională a acestei boli. Un studiu din 2019, care a avut 13.000 de participante cu endometrioză, a concluzionat că peste 94% dintre persoane au avut și afectarea sănătății mintale, iar 50% au avut la un moment dat gânduri suicidale. Pentru o persoană fără endometrioză poate părea surprinzător acest procentaj mare, însă acum că știm datele reale, putem conștientiza mai mult impactul endometriozei asupra sănătății mintale.
Endometrioza poate produce, în afară de durere, o mulțime de alte „complicații“, precum:
- Tristețe: poate apărea tristețe în legătură cu persoana care ai fost înainte de endometrioză, pentru încercările nereușite de a avea un copil, pentru reducerea calității vieții sau pur și simplu pentru dificultatea de a accepta diagnosticul.
- Anxietate: poate apărea în legătură cu doctorii care îți ignoră durerea, anxietate anticipativă – acea frică de a nu apărea un nou simptom, în legătură cu viitorul plin de incertitudine, dar și în legătura cu durerea care ar putea crește în intensitate.
- Vinovăție: ar putea apărea un sentiment profund de vinovăție că tu ți-ai fi putut declanșa într-un mod sau altul boala.
- Pierderea scopului în viață: Lipsa independenței și a identității, simțind că endometrioza te definește pe tine și viața pe care o trăiești.
- Singurătate și izolare: Nu poți ieși cu prietenii, familia și/sau partenerul, simți că nimeni nu îți înțelege durerea sau că nu cunoști pe altcineva care are endometrioză, dificultăți de socializare sau de a-ți face prieteni noi.
Din acest motiv este foarte important ca persoanele cu endometrioză să aibă susținere activă în legătură cu sănătătea mintală și să rupă acest cerc vicios în care durerea produce suferință, suferința ar putea produce depresie, iar depresia poate accentua durerea. Endometrioza este o boală cu un impact emoțional enorm și este foarte important să găsim un mod practic și eficient de a lucra cu inconștientul nostru. Cel mai eficient mod cunoscut de mine până în prezent este terapia sistemelor interne familiale pe care am adoptat-o și eu în practica mea, metodă prin care poți explora multiplele fațețe emoționale ale bolilor. Din punctul de vedere al psihosomaticii, pot exista și niște conflicte interioare întâlnite la persoanele cu endometrioză, precum: refuzul inconștient al maternității, ruptura în relația cu mama, foarte multă frică în relația cu mama. Nu este necesar ca aceste conflicte să fie valabile și în cazul tău, nu te învinovăți dacă încă nu le-ai identificat în viața ta, dar în cazul în care le-ai conștientizat deja, e foarte util să lucrezi activ la ele.
În acest newsletter am abordat multiplele fațete ale endometriozei, dacă te-a ajutat să înțelegi mai bine această patologie, m-as bucura să îți citesc comentariul.
Cine este dr. Gianina Farcaș?
Dr. Gianina Farcaș este specialist în medicina funcțională, psihosomatică, consilier dezvoltare personală și terapeut IFS. S-a specializat în medicină funcțională la Institutul de Medicină Funcțională din California. Pasionată de sănătate, nutriție și psihologie, dr. Gianina Farcaș își ajută pacienții să ajungă în echilibru și să își atingă obiectivele atât pe plan fizic, cât și pe plan emoțional.
8 comentarii. Leave new
Felicitări pentru tot , este perfect pentru toți românii! – cu suferință, tratament etc.
Multumesc! Ma bucura aceste cuvinte!
Foarte interesant și bine documentat.va mulțumesc.m-ar interesa sugestia d nei
Dr.pentru refacerea microbiomului
Buna ziua! Acest subiect este mult mai amplu, din acest motiv voi organiza un training gratuit pe aceasta tema. Multa sanatate!
Buna,
Ma bucur enorm cand intalnesc medici tineri, care incearca constientizarea pacientului, din punct de vedere emotional, si nu promoveaza excesiv tratamentul medicamentos. Organismul trebuie tratat in intregime, nu pe organe, (emotional, alimentatie, miscare, odihna, si nu in ultimul rand, expunerea la soare, lumina naturala).
Spor in ceea ce faceti!
Multumesc frumos!
Super informatii.
Ma bucur ca va place!