În ultimele luni, informațiile despre aflatoxine au deschis multe zile buletinele de știri. Contaminarea laptelui cu aflatoxină descoperită la unele ferme din România a fost larg dezbătută de specialiști în sănătate și nu numai.
Dar ce este aflatoxina?
Aflatoxina este o substanţă cancerigenă şi toxică produsă de mucegai, care poate infecta alimentele atunci când acestea sunt depozitate în condiţii insalubre. Ciupercile microscopice care produc aflatoxina cresc pe culturi de alune, grâu, porumb, fasole, orez, fiind o problemă în special în ţările subdezvoltate şi în curs de dezvoltare. Dar aflatoxina poate apărea şi în produse de origine animală (brânzeturi fermentate, preparate din carne, ouă), ca urmare a consumării de către animale a furajelor contaminate.
Pe scurt, aflatoxina este o micotoxină naturală produsă de două tipuri de mucegai: Aspergillus flavus și Aspergillus parasiticus. Aspergillus flavus este comun și răspândit în natură și este cel mai adesea găsit atunci când anumite cereale sunt cultivate în condiţii vitrege, cum ar fi seceta. Mucegaiul apare în sol, din cauza descompunerii vegetației, a fânului și cerealelor în curs de deteriorare microbiologică și invadează toate tipurile de substraturi organice ori de câte ori condițiile sunt favorabile pentru dezvoltarea sa.
Condițiile favorabile includ un conținut ridicat de umiditate (peste 7%) și o temperatură ridicată. Aflatoxina poate conduce la cancer de ficat deoarece ficatul este primul loc unde se acumulează cele mai multe dintre toxine. Efectele provocate de această substanţă toxică au fost descoperite pentru prima dată în Anglia, în anul 1960, când în decurs de câteva luni au murit câteva mii de curcani. În cazul oamenilor, cercetătorii au descoperit şi faptul că odată ce o persoană consumă carnea infestată, substanţa toxică se poate transmite mai departe.
Există trei tipuri principale de micotoxine aflatoxinice:
Aflatoxine de tip B: Acest grup include aflatoxinele B1 (cea mai comună, toxică şi cancerigenă dintre aflatoxine) şi B2.
Aflatoxine de tip G: Include aflatoxinele G1 şi G2.
Aflatoxine de tip M: Cuprinde aflatoxinele M1 şi M2. Acestea sunt produse metabolice care se găsesc în urina şi laptele produs de animalele care au fost hrănite cu furaje contaminate cu aflatoxine.
Ştiaţi că…
• Aflatoxina se găseşte şi în alte alimente în afară de lapte (cafea, alune, porumb, condimente), dar ne face rău doar dacă este consumată în cantităţi mari şi pentru o perioadă îndelungată de timp.
• Aflatoxina poate fi cancerigenă în anumite condiţii şi reprezintă un risc în special pentru femeile însărcinate.
• Odată ce alimentele au fost infectate, aflatoxina nu mai poate fi eliminată nici prin fierbere, organismul uman nefiind capabil să o elimine.
• În România şi în Europa, limita maximă admisă de aflatoxină este de 0,05 părţi/milion/litru, comparativ cu limita maximă pe care o au Statele Unite ale Americii, de 0,5 părţi/milion/litru.
Efectele aflatoxinelor asupra sănătăţii
Gradul în care o persoană este afectată de aflatoxină depinde de anumite lucruri, cum ar fi vârsta persoanei, sexul, nivelul de expunere, durata expunerii, starea sistemului imunitar, dieta şi factorii de mediu. De exemplu, femeile însărcinate, copiii şi bătrânii, dar şi cei care suferă de alte boli se află printre persoanele cele mai expuse efectelor aflatoxinei.
Există două modalităţi principale prin intermediul cărora oamenii sunt expuşi la aflatoxine. Prima este atunci când cineva ia o cantitate mare de aflatoxină într-un timp foarte scurt. Acest lucru poate provoca leziuni hepatice, cancer la ficat, afecţiuni mintale, dureri abdominale, vărsături, convulsii, perturbarea digestiei, hemoragii şi chiar comă sau moarte. Efectul cancerigen al aflatoxinelor a fost demonstrat, în special, pentru păstrăv, hamster, şobolan, raţă, pui de găină, porci etc. Un alt mod prin care oamenii suferă intoxicaţii cu aflatoxină este acela de a o consuma în cantităţi mici, dar pentru o perioadă îndelungată de timp. Efectele ar putea conduce la cancer de ficat din cauza mutaţiilor ADN-ului, dar şi la încetinirea creşterii şi dezvoltării.
Aflatoxinele sunt toxice pentru oameni şi chiar mai toxice pentru animale. Specialiştii au descoperit că doza letală pentru animale se încadrează între 0.5 şi 10 mg/kg de greutate a animalului. Referitor la alimentele care ajută la reducerea unei astfel de toxicităţi, se consideră că legumele cum ar fi morcovii şi ţelina pot reduce efectele cancerigene cauzate de aflatoxină. Procese chimice sunt folosite pentru eliminarea aflatoxinelor din produsele alimentare. Deşi în majoritatea cazurilor, nivelurile de aflatoxine sunt cu mult sub limitele de siguranţă, acest lucru poate exprima îngrijorarea cu privire la efectele asupra oamenilor cauzate de consumul pe termen lung a cantităţilor mici de aflatoxine.
Ce puteţi face pentru a evita aflatoxinele?
Nu păstraţi nucile şi cerealele, în special porumbul, alunele şi seminţele de bumbac, pentru perioade lungi de timp (câteva luni) înainte de a le mânca!
De asemenea, se recomandă depozitarea lor într-un mediu uscat şi răcoros, cu o umiditate scăzută (recomandabil ar fi un congelator).
Sursele cunoscute şi cu o reputaţie bună sunt preferabile pentru cumpărături, fiind locuri unde există siguranţa prospeţimii, a utilizării şi depozitării în mod corespunzător.
Chlorella – aliatul verde împotriva toxinelor
Chlorella este o algă microscopică, descoperită în secolul al XIX-lea, care conţine o cantitate foarte mare de clorofilă şi este un medicament extrem de puternic. Aceasta a apărut în urmă cu două miliarde de ani şi a fost prima plantă cu un nucleu bine definit. Denumirea acestei plante provine din limba greacă: „Chloros”= verde şi „ella”= mic.
Majoritatea specialiştilor susţin că aceasta plantă stimulează sistemul imunitar şi ajută organismul să lupte împotriva infecţiilor. Cercetătorii au demonstrat că printre efectele terapeutice ale chlorellei se numără creşterea bacteriilor bune din tractul gastro-intestinal, care ajută la tratarea ulcerului, a colitelor şi diverticulozei. De asemenea, este utilizată pentru a trata constipaţia, fibromialgia, hipertensiunea arterială şi colesterolul ridicat.
Chlorella este un supliment alimentar foarte popular în Asia și a fost folosit ca sursă de energie timp de secole. În acelaşi timp, este adesea folosit pentru a preveni sau stopa răspândirea cancerului, pentru a spori imunitatea, pentru a promova un echilibru bun de bacterii în intestine și pentru a micşora nivelul colesterolului din sânge. În Japonia, acesta este folosită în mod tradițional ca un tratament pentru ulcer duodenal, gastrită, hipertensiune arterială, diabet, hipoglicemie, astm şi constipaţie. Chlorella este acum folosită ca un supliment adjuvant în timpul tratamentului cu radiaţii pentru cancer. Abundența de clorofilă este cunoscută pentru protecţia asigurată organismul împotriva radiațiilor ultraviolete.
Mai mult de 20 de vitamine și minerale se găsesc în Chlorella, inclusiv fier, calciu, potasiu, magneziu, fosfor, pro-vitamina A, vitaminele B1, B2, B5, B6, B12, biotina, inozitol, acid folic, plus vitaminele C, E și K. Acesta este adesea combinată cu alte alimente naturale ecologice, cum ar fi spirulina, iarba de grâu, orz verde și, uneori, alge marine. Singura contraindicaţie a acestei alge este pentru per¬soanele care sunt sub tratament cu anticoagulante, deoarece Chlorella este foarte bogată în vitamina K, care creşte viteza de coagulare a sângelui.
Ştiaţi că…
• Chlorella conține cea mai mare cantitate de clorofilă din orice plantă cunoscută.
• Prima recunoaştere a chlorellei ca medicament a venit odată cu primele zboruri spaţiale ale NASA, ea fiind o componentă esenţială a dietei cosmonauţilor.
Chlorella și te protejează de aflatoxine!
Chlorella algă are o acţiune subtilă şi profundă de stimulare a proceselor de detoxifiere la nivel celular. Concret, ea elimină metalele grele din organism, metale grele care sunt responsabile de nenumărate boli care afectează sistemul nervos, osos sau imunitar. Alte experimente au arătat că organismul elimină mult mai rapid pesticidele şi alţi asemenea poluanţi din alimente, cu ajutorul acestei alge. Chiar şi dioxina, considerată cea mai periculoasă substanţă pusă în circulaţie de către poluatorii industriali, este eliminată cu promptitudine de către Chlorella, aşa cum o arată studii japoneze recente. Datorită eliminării toxinelor, tonusul nostru fizic şi psihic este în creştere, eventualele răni se vindecă mai rapid, simptomele bolilor alergice sau degenerative se estompează, mirosurile corporale neplăcute dispar, iar analizele de sânge se normalizează.
