Boala Alzheimer: mai mult decât o problemă a creierului!

Astăzi vreau să vorbim despre una dintre cele mai tulburătoare boli care poate afecta persoanele, mai ales la vârste înaintate, dar ale cărei rădăcini pot fi, surprinzător, mult mai aproape de ceea ce mâncăm și de cum funcționează intestinul nostru decât ne-am fi imaginat vreodată: boala Alzheimer. Poate ai auzit că este o boală degenerativă, care afectează memoria și gândirea, dar ce poate nu știi este că în spatele acestor simptome se ascunde o poveste mult mai complexă – una care începe, în mod paradoxal, în intestinul nostru.

Alzheimer, cifre și mecanisme cunoscute

Boala Alzheimer afectează una din 14 persoane de peste 65 de ani și se manifestă printr-o deteriorare progresivă a funcțiilor cognitive, neuroinflamație și depunerea de beta-amiloid în creier. În ultimii ani, cercetătorii au început să se uite dincolo de creier în căutarea unor răspunsuri – iar una dintre cele mai fascinante descoperiri este legătura strânsă dintre creier și intestin, cunoscută sub numele de axa intestin-creier.

Axa intestin-creier. Cum comunică cele două organe?

Creierul și intestinul sunt într-o legătură permanentă, numită axa intestin-creier, care funcționează bidirecțional prin căi nervoase (în special nervul vag) și semnale chimice. Nervul vag face legătura între intestin și trunchiul cerebral, iar de acolo se transmit semnale către alte părți ale creierului.

Rolul disbiozei intestinale în Alzheimer

Deși legătura directă dintre Alzheimer și dezechilibrul florei intestinale (disbioză) nu este complet dovedită, există mecanisme plauzibile prin care disbioza ar putea contribui la boală, precum:

• Produse bacteriene toxice precum amiloizii bacterieni și lipopolizaharidele activează macrofagele și cresc permeabilitatea intestinală.
• Citokine inflamatorii precum IL-1β, IL-6, IL-8 și NLRP3 declanșează neuroinflamația și afectează bariera hematoencefalică.
• Disfuncția microgliei, celulele imune ale creierului, agravează acumularea de Aβ.
• Metaboliți microbieni, cum ar fi acizii grași cu lanț scurt (SCFA), indolii și TMAO, influențează direct funcționarea neuronală și inflamația.

Microglia – gardienii creierului și legătura cu microbiota intestinală

Celulele microgliale – pe care îmi place să le numesc „gardienii creierului” – ar trebui să ne apere de beta-amiloid. Însă atunci când sistemul este suprasolicitat, microglia devine disfuncțională și contribuie ea însăși la degenerarea neuronală. Și ghici ce? Microbiota noastră intestinală are un impact direct asupra activității acestor celule. Metaboliți precum acizii grași cu lanț scurt (SCFA), indolii sau TMAO influențează în mod direct felul în care microglia acționează.

Probioticele și beneficiile lor în Alzheimer

Știu că sună complex, dar vestea bună este că putem face ceva. Probioticele, de exemplu, au început să fie studiate intens în contextul bolii Alzheimer. Anumite bacterii „prietenoase” pot produce bacteriocine – substanțe care luptă cu bacteriile dăunătoare, întăresc mucoasa intestinală și reduc inflamația. Într-un studiu, administrarea unei formule probiotice care conținea Bifidobacterium breve, Bifidobacterium lactis, Lactobacillus acidophilus, Lactobacillus plantarum, Lactobacillus paracasei și Lactobacillus helveticus a crescut nivelurile unor metaboliți benefici în sânge și a îmbunătățit microbiomul. Alte cercetări pe șoareci au arătat că probioticele reduc acumularea de Aβ și ameliorează atrofia cerebrală. Chiar și la oameni, probioticele s-au dovedit eficiente: s-a observat o îmbunătățire a scorurilor cognitive și o reducere a markerilor de inflamație și stres oxidativ.

Transplantul de microbiotă fecală reprezintă o soluție promițătoare

Un alt pas promițător în această direcție este transplantul de microbiotă fecală (sau FMT, cum i se mai spune). Deși poate părea ciudat la prima vedere, această metodă – care presupune introducerea bacteriilor sănătoase din intestinul unui donator într-un pacient – a arătat rezultate încurajatoare în studiile pe animale: reducerea plăcilor de beta-amiloid și îmbunătățirea cogniției.

Viitorul tratamentelor sunt abordările integrate pentru Alzheimer!

Boala Alzheimer nu mai este doar o boală a creierului. Este o tulburare complexă, în care se intersectează genetica, imunitatea, stilul de viață și – da – sănătatea intestinală. De aceea, în viitor, tratamentele ar putea include nu doar imunoterapie clasică (anticorpi anti-Aβ), ci și intervenții care să vizeze direct microbiomul: probiotice, prebiotice, FMT sau chiar o dietă personalizată.

Dieta mediteraneană, prietenul creierului și al intestinului

Și dacă tot am menționat dieta, trebuie să îți spun că modelul mediteranean este, din nou, pe lista celor mai recomandate. Bogată în legume, fructe, grăsimi sănătoase și pește, această dietă nu doar că hrănește creierul, dar susține și un microbiom divers și echilibrat – cheia unei comunicări sănătoase între intestin și creier.

Începe cu intestinul dacă vrei să lupți cu Alzheimer!

Așadar, dacă ți-e teamă de Alzheimer sau ai în familie pe cineva afectat, nu te opri doar la ce se poate face pentru creier. Începe cu intestinul. Hrănește-l, susține-l și s-ar putea ca în acest proces să descoperi că ai mai multă putere decât credeai în lupta cu una dintre cele mai dificile boli ale vârstei a treia.