Ficatul gras la copii şi consumul de fructoză

Anul acesta, de Ziua Copilului, pe lângă unele amintiri frumoase din copilăria mea, gândul m-a dus, inevitabil, şi la unii dintre pacienţii mei mai mici şi suferinţele acestora. Suntem obişnuiţi, ca părinţi şi ca medici cu unele disfuncţii aproape inerente (precum bolile considerate ale copilăriei), însă mai puţin sau chiar spre deloc cu una dintre cele mai îngrijorătoare probleme de sănătate care afectează tot mai mulți copii: apariția bolilor considerate, până nu demult, specifice adulților. De altfel, am atins, în parte, acest subiect aici: https://bettermedicine.ro/de-ce-tot-mai-multi-tineri-se-confrunta-cu-simptomele-varstei-a-treia

Printre acestea se numără și ficatul gras non-alcoolic, cunoscut astăzi sub denumirea de MASLD (Metabolic Dysfunction-Associated Steatotic Liver Disease); până nu demult, disfuncţia era cunoscută sub denumirea de NAFLD (Nonalcoholic Fatty Liver Disease), boala ficatului gras non-alcoolic. Dacă în trecut era întâlnit aproape exclusiv la adulți, astăzi specialiștii estimează că aproximativ 10-13% dintre copii și adolescenți prezintă diferite grade de steatoză hepatică. În rândul celor cu obezitate, procentul poate depăși 30%.Tot mai multe cercetări indică un suspect principal: consumul excesiv de zahăr adăugat și, în special, de fructoză provenită din băuturi îndulcite, dulciuri și produse ultraprocesate. Desigur, automat se pot ivi întrebări în mintea noastră precum „Cât zahăr ar trebui să consume un copil?”, „Oare şi fructele sunt de vină?” sau „Cum putem proteja ficatul copiilor?”

Ficatul gras la copii, o problemă mai frecventă decât credem

Ficatul este unul dintre cele mai importante organe metabolice ale organismului. El procesează nutrienții, reglează metabolismul glucidelor și lipidelor și contribuie la eliminarea toxinelor. Atunci când în celulele hepatice începe să se acumuleze grăsime în exces, apare steatoza hepatică. La început, boala poate evolua fără simptome. Ulterior pot apărea:

• oboseală persistentă.
• dificultăți de concentrare.
• disconfort abdominal în partea dreaptă.
• creșterea circumferinței abdominale.
• modificări ale analizelor hepatice.

Problema este că mulți copii nu prezintă niciun simptom evident, iar diagnosticul, în marea majoritate a cazurilor, este descoperit întâmplător în urma unor investigații medicale de rutină sau pentru alte disfuncţii.

Ce este fructoza și de ce nu toate sursele sunt egale?

Fructoza este un zahăr simplu prezent în mod natural în fructe, legume și miere. Însă în ultimii 50 de ani alimentația modernă a adăugat o cantitate nepermis de mare de fructoză în produsele procesate, fie sub formă de zahăr, fie sub formă de sirop de porumb bogat în fructoză. Actualmente, un copil poate consuma într-o singură zi cu mult mai multă fructoză decât puteau obţine strămoșii noștri. Sursele principale includ:

• băuturile răcoritoare.
• sucurile îndulcite.
• ceaiurile și băuturile energizante.
• cerealele pentru micul dejun.
• produsele de patiserie.
• dulciurile și snack-urile ultraprocesate.

Este important de menţionat diferența esențială: organismul procesează complet diferit fructoza dintr-un măr față de fructoza dintr-o băutură carbogazoasă.

Cum ne protejează intestinul de excesul de fructoză

Mult timp s-a crezut că întreaga cantitate de fructoză ajunge direct la ficat. Studiile moderne au demonstrat însă că intestinul subțire funcționează ca o adevărată barieră de protecție în acest sens. În condiții normale, aproximativ 90% din fructoza provenită din fructe este metabolizată încă din intestin, mai înainte de a ajunge la ficat. Aceasta este situația atunci când consumăm un măr, o portocală, o pară sau alte fructe integrale bogate în fibre.

Problema apare atunci când cantitatea de fructoză devine prea mare și este ingerată într-un timp foarte scurt. O singură doză mare de băutură răcoritoare poate furniza 40-50 g de fructoză. În acest moment, capacitatea intestinului de a procesa zahărul este depășită, iar excesul ajunge şi afectează direct microbiota intestinală şi ficatul.

De ce fructoza în exces favorizează ficatul gras?

Odată ajunsă în ficat, fructoza poate activa un proces numit lipogeneză de novo, prin care zahărul este transformat în grăsime. Acest mecanism este normal atunci când apare ocazional și cu o intensitate scăzută. Însă expunerea repetată la doze mari de fructoză determină:

• acumularea grăsimii hepatice.
• creșterea trigliceridelor.
• iniţierea şi dezvoltarea rezistenței la insulină.
• acumularea grăsimii viscerale.
• apariția inflamației de tip metabolic.

În timp, aceste modificări contribuie nu doar la ficatul gras, ci și la apariția diabetului zaharat de tip 2 și a bolilor cardiovasculare.

Una dintre cele mai impresionante cercetări din ultimii ani a urmărit 41 de copii și adolescenți obezi, cu vârste între 9 și 18 ani, care consumau zilnic cantități mari de zahăr. Timp de doar 9 zile cercetătorii au redus drastic aportul de fructoză și zahăr adăugat, fără să reducă numărul total de calorii. Practic, copiii nu au ținut dietă și nu au fost încurajați să slăbească. Rezultatele au fost surprinzătoare, grăsimea hepatică s-a redus de la 7,2% la 3,8%, grăsimea viscerală a scăzut semnificativ, producția de grăsime în ficat a fost redusă drastic, iar sensibilitatea la insulină s-a îmbunătățit.

Toate aceste beneficii au apărut în numai 9 zile! Mesajul cercetării este simplu: reducerea zahărului adăugat poate produce efecte metabolice rapide, chiar înainte de apariția unei pierderi semnificative în greutate.

Nu, fructele nu sunt vinovate

În ultimii ani au apărut numeroase mituri conform cărora fructele ar trebui limitate deoarece conțin fructoză. Cercetările spun însă altceva. Într-un studiu publicat în 2024, persoane diagnosticate cu ficat gras au consumat zilnic aproximativ 400 g de portocale timp de patru săptămâni. La finalul studiului, prevalența steatozei hepatice a fost cu aproximativ 30% mai mică în grupul care a consumat portocale comparativ cu grupul de control. Mai mult, beneficiile au apărut fără pierdere în greutate.

Desigur că ne întrebăm: cum de este posibil? Aceasta pentru că între fructe şi zahăr nu se poate pune semnul egal. Fructele sunt importantă sursă de: fibre alimentare, vitamina C, flavonoide (precum hesperidina din portocale), antioxidanți şi compuși care susțin sănătatea microbiomului intestinal.

Fructe versus băuturi îndulcite: aceeași fructoză, dar efecte complet diferite

Un alt studiu a comparat efectele fructozei provenite din fructe cu cele ale fructozei provenite din siropuri concentrate. Rezultatele au fost remarcabile: fructele integrale au favorizat dezvoltarea bacteriilor benefice producătoare de butirat, un compus esențial pentru sănătatea intestinului și pentru reducerea inflamației. În schimb, fructoza provenită din siropuri și băuturi îndulcite a fost asociată cu reducerea bacteriilor benefice, alterarea barierei intestinale şi modificări ale microbiotei asociate cu disfuncții metabolice.

Acest lucru explică de ce o portocală și un pahar de suc îndulcit nu au efecte comparabile asupra sănătății, chiar dacă ambele conțin fructoză.

Cât zahăr ar trebui să consume un copil?

Organizația Mondială a Sănătății recomandă limitarea zahărului adăugat la mai puțin de 10% din aportul caloric zilnic, iar ideal sub 5%. Pentru mulți copii, această cantitate este depășită chiar înainte de prânz. O singură doză de suc poate conține între 30 și 50 g de zahăr, iar la aceasta se adaugă dulciurile, produsele de patiserie și numeroasele surse „ascunse” din alimentele procesate.

Cum putem proteja ficatul copiilor?

Ştim că ficatul are o capacitate extraordinară de regenerare, în special la vârste mici. Personal, recomand:

• limitarea băuturilor îndulcite.
• reducerea produselor ultraprocesate.
• consumul zilnic de fructe întregi .
• creșterea aportului de legume și fibre.
• activitate fizică regulată.
• menținerea unei greutăți corporale adecvate vârstei.

Întocmai unui plan arhitectural, cu o casă care presupune, mai întâi de toate, punerea unei fundaţii solide, şi sănătatea unui adult începe cu obiceiuri construite în copilărie. Ficatul gras la copii nu mai este o raritate, însă ştim acum că reprezintă una dintre afecțiunile metabolice asupra cărora putem interveni cel mai eficient prin alimentație și stil de viață. Nu este nevoie de diete restrictive și nici de eliminarea fructelor din alimentație.

În majoritatea cazurilor cea mai eficientă măsură este reducerea surselor de zahăr adăugat care au devenit nu doar invizibile în alimentația modernă, dar şi aproape ubicuitare.

Nu fructele sunt problema. Excesul de zahăr adăugat și băuturile îndulcite reprezintă adevărata provocare. Şi să nu uităm: un ficat sănătos în copilărie înseamnă șanse mai mari de a avea o viață sănătoasă și la maturitate

Sănătate, de la mic la mare!

Studii de referinţă:

1. Effects of Dietary Fructose Restriction on Liver Fat, De Novo Lipogenesis, and Insulin Kinetics in Children With Obesity, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28579536/
2. Daily Orange Consumption Reduces Hepatic Steatosis Prevalence in Patients with Metabolic Dysfunction-Associated Steatotic Liver Disease: Exploratory Outcomes of a Randomized Clinical Trial, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39339791/
3. Fructose-Induced Intestinal Microbiota Shift Following Two Types of Short-Term High-Fructose Dietary Phases, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33182700/