Un amplu studiu realizat de cercetători din Suedia și Finlanda a stabilit că există cinci forme distincte de diabet, fiecare având complicații specifice și necesitând un tratament personalizat. Autorii studiului sunt de părere că diabetul ascunde un tablou mult mai complicat decât cel cunoscut până acum, iar recenta lor descoperire reprezintă un prim pas în noua eră a medicinei personalizate, ce poate fi aplicată inclusiv în cazul diabetului.
Diabetul, o epidemie mondială
La nivel mondial, 420 de milioane de oameni suferă de diabet zaharat. În România, diabetul afectează aproape 12% din populație, iar foarte mulți trăiesc cu boala fără să știe că o au.
Foarte mulți pacienți află că suferă de diabet abia în momentul în care apar complicații: infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficiență renală, retinopatie diabetică, amputația unui membru. Este o boală redutabilă, aflată în creștere alarmantă (mai ales diabetul de tip 2), din cauza stilului dezechilibrat de viață care predomină în societatea modernă.
Diabetul este o afecțiune caracterizată prin creșterea glicemiei (peste 125 mg/dl), care se dezvoltă atunci când organismul nu mai poate produce hormonul numit insulină. Acest mecanism se produce în ambele forme de diabet, însă cauzele sunt total diferite.
Diabetul de tip 1 este o boală autoimună, care se manifestă pe toată durata vieții și, în general, este diagnosticată în copilărie sau în tinerețe. Apare atunci când sistemul imunitar atacă celulele pancreasului responsabile cu producerea de insulină, iar distrugerile sunt ireversibile. Reprezintă aproximativ 10% din cazuri, iar persoanele afectate au nevoie de tratament injectabil cu insulină toată viața.
Diabetul de tip 2 este considerat o boală a stilului nesănătos de viață, fiind asociat cu o alimentație de tip fast-food, obezitate și sedentarism.
Însă, potrivit noului studiu, nu se mai poate vorbi doar de diabet de tip 1 și de tip 2, ci de 5 tipuri, cu complicații și terapii specifice.
Noua clasificare a tipurilor de diabet
Pentru acest studiu, cercetătorii de la Universitatea Lund din Suedia și Institutul de Medicină Moleculară din Finlanda au analizat cazurile a 14.775 de pacienți diagnosticați cu diabet.
Rezultatele, publicate în revista The Lancet Diabetes and Endocrinology, au demonstrat că pacienții pot fi incluși în cinci grupuri diferite, în funcție de caracteristicile fiecărei forme de diabet.
Tipul 1: boală autoimună severă, care asemenea diabetului de tip 1 cunoscut, afectează persoane tinere și aparent sănătoase și se manifestă prin incapacitatea organismului de a produce insulină.
Tipul 2: boala nu este declanșată de sistemul imunitar, dar se manifestă inițial la fel ca diabetul de tip 1, apare la persoane tinere, cu o greutate normală, din cauza faptului că organismul nu produce suficientă insulină.
Tipul 3: se manifestă prin rezistență crescută la insulină în cazul persoanelor obeze; organismul produce insulină, dar apare fenomenul de rezistență.
Tipul 4: este o formă a bolii care apare la persoane supraponderale, dar care au un metabolism destul de apropiat de cel normal.
Tipul 5: este o formă mai puțin agresivă a bolii și apare de obicei la persoane de vârsta a treia.
O schimbare de paradigmă în abordarea diabetului
Profesorul Leif Groop, co-autor al studiului și endocrinolog în cadrul Universității Lund, consideră că noua clasificare reprezintă „o schimbare de paradigmă în abordarea diabetului”. Această nouă abordare ar trebui aplicată atât în ceea ce privește diagnosticul, cât și tratamentul diabetului.
Spre exemplu, formele mai agresive (1, 2 și 3) au nevoie de tratamente mai intensive comparativ cu formele ușoare (4, 5).
În plus, pacienții cu diabet de tip 3 prezintă cea mai mare rezistență la insulină și au risc sporit să dezvolte nefropatie diabetică (insuficiență renală), față de pacienții din grupurile 4 și 5. Pe când cei care suferă de diabet de tip 2 sunt mai predispuși la retinopatie diabetică, o complicație care duce la orbire. În funcție de aceste complicații specifice, pacienții ar trebui supuși unor investigații suplimentare de precizie (examene oftalmologice pentru cei din grupul 2 sau renale pentru grupul 3).
Totodată, cercetătorii scandinavi au descoperit că pacienții cu diabet pot avea tipuri distincte de microbiom intestinal, iar tratamentul ar trebui personalizat și în funcție de acest criteriu.
Surse:
www.bbc.com/news/health-43246261
www.thelancet.com/journals/landia/article/PIIS2213-8587(18)30051-2/fulltext?elsca1=tlpr
www.thelancet.com/journals/landia/article/PIIS2213-8587(18)30070-6/fulltext
www.medscape.com/viewarticle/837381_2