În ultima jumătate de secol, prevalența bolilor autoimune – tulburări în care sistemul imunitar atacă țesutul sănătos în organism – a crescut brusc în țările dezvoltate. Conform estimărilor, 1 din 13 americani suferă de o astfel de afecțiune, de cele mai multe ori pe toată perioada vieții.
Microbii se schimbă odată cu societatea?
Mulți cercetători sunt interesați de modul în care microbiomul uman ar fi contribuit la dezvoltarea acestor tulburări. Schimbările generale în comunitățile microbiene la nivelul întregii societăți determină schimbări în ceea ce mâncăm, precum și în cantitatea și tipurile de microbi la care suntem expuși în viața noastră de zi cu zi, făcându-ne mai vulnerabili. Pentru a testa această posibilitate, în urmă cu câțiva ani, o echipă de cercetători a început să urmărească 33 de nou-născuți care erau genetic expuși riscului de a dezvolta diabet zaharat de tip 1, o afecțiune în care sistemul imunitar distruge celulele producătoare de insulină ale pancreasului. Copiii din această cercetare erau majoritar finlandezi, Finlanda fiind țara cu cea mai mare prevalență a diabetului zaharat de tip 1 din lume (1 din 200 de copii cu vârsta sub 15 ani). După 3 ani, 4 dintre copii au dezvoltat această boală autoimună. Oamenii de știință au analizat periodic microbii copiilor, observând că microbiomul celor care au dezvoltat boala s-a schimbat într-un mod predictibil cu aproape un an înainte de apariția bolii. Diversitatea a scăzut, iar microbii inflamatori s-au înmulțit.
Controlul microbilor poate preveni bolile?
Deși studiul nu a fost foarte extins, pentru Ramnik Xavier, specialist în biologie moleculară la Broad Institute – Cambridge și conducător al cercetării, rezultatele sugerează pentru prima dată că intervenția ar putea fi posibilă. Medicii ar putea corecta problemele microbiene în timp pentru a încetini sau chiar preveni apariția tulburării. Întrebarea era cum să se realizeze acest lucru. Oamenii de știință au început să caute răspunsul într-o regiune din Rusia (Karelia), unde oamenii trăiesc la aceeași latitudine și în același climat și totuși au o vulnerabilitate mai mică la bolile autoimune. În acest nou studiu, dr. Xavier si colegii săi au urmărit 222 de copii care aveau un risc genetic de a dezvolta diabet zaharat autoimun. Nou-născuții au provenit în mod egal din Finlanda, Rusia și Estonia, unde prevalența diabetului zaharat de tip 1 este în creștere, însă încă mult sub nivelul din Finlanda.
Legătura complexă cu lumea microbiană
Diabetul autoimun poate fi anticipat într-o oarecare măsură prin apariția unor anticorpi în sânge care atacă propriile țesuturi. După 3 ani, 16 copii finlandezi și 14 copii estonieni au dobândit acești anticorpi, în timp ce doar 4 copii ruși au avut anticorpii. Atunci când oamenii de știință au comparat microbiomurile copiilor din cele trei țări, diferențele au fost extrem de importante: un grup de microbi numit Bacteroides domina la copiii finlandezi și estonieni, în timp ce la ruși bifidobacterii și E. Coli erau în echilibru. Oamenii de știință s-au axat pe analiza unui produs secundar microbian numit endotoxină, care stimulează acțiunea celulelor albe din sânge. Ambele comunități microbiene au produs endotoxină, dar nu cu aceeași putere. Endotoxina de la microbii rușilor a stimulat puternic celulele sistemului imunitar, însă endotoxina finlandezilor a fost relativ inertă, celulele albe nu au înregistrat prezența sa și nu a reușit să asigure protecția împotriva diabetului zaharat autoimun în cadrul testelor pe șoareci.
Aceste descoperiri preliminare susțin o idee veche de câteva decenii, numită ipoteza igienei. Această ipoteză este uneori interpretată greșit ca fiind despre igiena personală. Dar aceasta descrie o relație mult mai complexă cu lumea microbiană, una care nu se controlează neapărat cu dușuri sau dezinfectanți. Stilul de viață pare a fi determinantul major cu privire la expunerea la o varietate de microbi, care să întărească sistemul imunitar. Este demn de remarcat faptul că speranța de viață în provincia rusă Karelia este cu 13 ani mai redusă decât în Finlanda. Bănuiala dr. Knip ar fi că în provincia rusă întânirea cu microbii este mai timpurie pentru copii față de Finlanda. De asemenea, dr. Knip anticipează că lumea a fost din punct de vedere microbiologic mai apropiată de Karelia decât de Finlanda modernă. Atunci când nu avem parte de o stimulare benefică microbiană cât mai devreme în viață, sistemul imunitar poate deveni instabil. Cercetătorii cred că pot exista și alte interacțiuni, cum ar fi unele infecții care să cauzeze boli autoimune. Totuși, copiii ruși sunt mai expuși enterovirușilor decât cei finlandezi, dar dezvoltă diabet zaharat autoimun mai rar decât aceștia din urmă.
Sistemul imunitar e confuz în secolul al XXI-lea?
De ce se întâmplă aceste lucruri? O posibilă explicație ar fi legată de „călirea“ sistemului imunitar timpuriu în viață, ceea ce reduce riscul ca aceste infecții virale să provoace autoimunitate. Un alt aspect important este tipul de microbiom pe care copilul îl are în momentul în care virusul ajunge în organism. În cazul în care virusul e contactat atunci când copiii sunt încă protejați de anticorpii mamelor lor (așa cum se întâmplă probabil în Karelia), nu este nicio problemă. După ce această protecție s-a estompat, ei pot împinge spre autoimunitate. Implicația este că prin întârzierea expunerii la infecții considerate odată comune, sporirea igienei societății poate crește prevalența bolilor autoimune. Lumea de astăzi este diferită de cea de la care sistemul nostru imunitar a evoluat astfel încât este important de anticipat nu doar ce microbi va întâlni, ci și momentul în care îi va întâlni. Prevenirea tulburărilor autoimune poate necesita simularea unor aspecte mai „murdare“ ale lumii, pentru a putea ghida sistemul imunitar postmodern pe un traseu sănătos de dezvoltare. Tu cum îți antrenezi sistemul imunitar?
- Sursa:
- nytimes.com/2016/06/05/opinion/sunday/educate-your-immune-system.html
