Ai auzit vreodată de sindromul de activare mastocitară (SAM)? Deși este o afecțiune complexă și cu impact multisistemic, ea rămâne adesea nediagnosticată în medicina convențională. SAM apare atunci când mastocitele – celule esențiale ale sistemului imunitar – eliberează în mod necontrolat mediatori chimici, declanșând reacții inflamatorii diverse. Acest fenomen poate contribui la simptome cronice, de la alergii inexplicabile la probleme gastrointestinale și neurologice. În acest articol, explorăm sindromul din perspectiva medicinei funcționale, analizând cauzele, mecanismele și strategiile de gestionare.
Ce este Sindromul de activare mastocitară (SAM)?
Sindromul de activare mastocitară este o tulburare multisistemică cronică care apare ca rezultat al activării necorespunzătoare a mastocitelor din organism și al cantității mari de mediatori chimici eliberați. Celulele mastocitare reprezintă un tip de celule albe sanguine responsabile pentru lupta contra infecțiilor ca parte a răspunsului sistemului imunitar. Ele joacă, de asemenea, un rol în reacțiile alergice. Dacă întâlnesc un alergen, mastocitele eliberează substanțe chimice cunoscute sub numele de mediatori ai mastocitelor pentru a apăra corpul. Eliberarea mediatorilor este un proces numit degranulare.
În sindromul de activare mastocitară (SAM), acești mediatori pot fi eliberați indiferent dacă este prezent sau nu un alergen. Exercițiile fizice, stresul, anumite medicamente și dieta pot declanșa SAM, dar poate fi și un eveniment spontan.
Tipuri de Sindrom de activare mastocitară
Există trei tipuri principale de SAM:
- SAM primar – asociat cu mutația KIT D816V și prezența CD25.
- SAM secundar – apărut ca urmare a alergiilor, infecțiilor cronice, bolilor inflamatorii, autoimune sau neoplazice.
- SAM idiopatic – fără o cauză identificabilă.
Simptomele Sindromului de activare mastocitară
Acestea pot varia, însă cel mai des întâlnite sunt:
- La nivelul pielii: erupție cutanată, mâncărime, urticarie cronică (urticarie), umflare (angioedem), transpirație.
- La nivel gastrointestinal: greață, vărsături, diaree, crampe, dureri abdominale.
- La nivel cardiovascular: tensiune arterială scăzută (hipotensiune arterială), ritm cardiac rapid (tahicardie), amețeli, leșin (sincopă), intoleranță la efort.
- La nivel respirator: dificultăți de respirație, rinoree, respirație șuierătoare (wheezing).
- La nivel neurologic: deși aceste simptome apar mai rar, pot fi întâlnite și ceața mentală, dureri de cap, anxietate, tulburări de dispoziție.
În majoritatea cazurilor, două sisteme sau organe ale corpului sunt afectate în același timp.
Diagnosticarea SAM poate fi dificilă. Testele ar trebui făcute in timpul sau imediat după un episod. Printre criteriile de diagnostic ale SAM (sau MCAS cum e cunoscută în engleză) sunt:
- Simptome recurente de activare mastocitară cu implicarea a două sau mai multe organe.
- Creșterea triptazei serice cu 20% + 2ng/ml peste valoarea bazală individuală..
- Răspuns pozitiv la medicamentele stabilizatoare ale mastocitelor.
Ce poate influența Sindromul de activare mastocitară?
Din perspectiva medicinei funcționale, există factori suplimentari care pot contribui la simptome. Pot exista și alte lucruri care nu au legătură cu SAM, dar contribuie la simptomele voastre precum:
Intoleranța la histamină. Aceasta este adesea confundată cu SAM, deoarece ambele pot duce la niveluri înalte de histamină. Diferența dintre sindromul de activare a mastocitelor și intoleranța la histamină este că în SAM, mastocitele eliberează mai mult decât histamina, ele elibereză prostaglandine, leucotriene, triptaza, etc. Este posibil să aveți ambele probleme, dar intoleranța la histamină poate exacerba simptomele SAM.
SIBO + sindromul de hiperpermeabilitate intestinală: s-a descoperit că există o legătură dintre aceste două probleme și SAM sau intoleranța la histamină, iar până când primele două nu sunt tratate, SAM va persista și se poate chiar înrăutăți
SAM versus mastocitoză: ambele sunt tulburări ale mastocitelor, SAM implică mastocite hiperactive iar mastocitoza determină creșterea prea multor mastocite. Cel mai frecvent tip de mastocitoză este mastocitoza cutanată, care vine cu modificări vizibile ale pielii. În timp ce SAM poate fi greu de diagnosticat, mastocitoza poate fi diagnosticată printr-o biopsie cutanată. Există și forme mai puțin obișnuite de mastocitoză, cum ar fi cea sistemică, iar pentru acest lucru e necesară o biopsie din măduvă osoasă pentru a descoperi un exces de mastocite.
Cum poate fi gestionat Sindromul de activare mastocitară?
1. Evitarea factorilor declanșatori
Identificarea factorilor declanșatori poate fi un adevărat puzzle, dar e necesar să urmăriți îndeaproape de fiecare dată când apar simptomele. Printre factorii declanșatori se pot enumera: alergeni alimentari precum glutenul, soia, lactatele, crustaceele, alergeni topici de tipul lauril sulfat găsit frecvent în sampon, parabeni, parfumuri, lanolină, etc, factori fizici precum căldura, razele UV, presiunea mecanică, medicamente (AINS), infecții virale sau bacteriene, modificări hormonale și lista poate continua.
2. Dieta este cheia
V-ați gândit vreodată oare ce alimente ar trebui să evitați dacă aveți SAM? Deoarece multe alimente conțin în mod natural histamină sau declanșează eliberarea de histamină în organism, reducerea aportului de alimente bogate în histamină poate ajuta la atenuarea reacțiilor. Alimentele bogate în histamina sunt: brânzeturile maturate, avocado, alimentele conservate sau afumate, vinetele, roșiile, alimentele fermentate (varză murată, kimchi și chefir), leguminoasele, alcoolul, alimentele procesate, unele fructe de mare (crustacee, sardine și ton), produsele din soia (sos de soia și tofu), fructele tropicale sau citricele (kiwi, lămâie, lime, papaya și ananas), oţetul.
3. Limitarea expunerii la toxine
SAM mai poate fi declanșat și de toxinele din mediu cum ar fi mucegaiul negru, pesticidele și poluanții. Expunerea prelungită vă poate agrava starea de sănătate și vă poate face corpul mai reactiv. E necesar să reduceți expunerea și să utilizați purificatoare de aer dacă există sau a existat mucegai în locuința dvs.
Suplimente utile în gestionarea Sindromului de activare mastocitară
- Vitamina D. Unele studii au arătat că poate avea rol în stabilizarea membranei mastocitare.
- Quercetina are rol antiinflamator și stabilizator al mastocitelor.
- Curcumina are acțiune antioxidantă și puternic antiinflamatoare.
- Diaminoxidaza naturală (DaoHelp) ajută la degradarea histaminei din alimentație.
Sindromul de activare mastocitară este o afecțiune complexă, cu simptome variate și factori declanșatori multipli. Gestionarea sa presupune o abordare multifactorială, de la evitarea factorilor declanșatori și ajustarea dietei, până la sprijinirea organismului prin suplimente și reducerea expunerii la toxine.
Tu sau cineva drag te confrunți cu simptome asociate SAM? Ai descoperit strategii care funcționează pentru tine? Scrie-ne în comentarii experiența ta și hai să continuăm discuția!
Cine este dr. Gianina Farcaș?
Dr. Gianina Farcaș este specialist în medicina funcțională, psihosomatică, consilier dezvoltare personală și terapeut IFS. S-a specializat în medicină funcțională la Institutul de Medicină Funcțională din California. Pasionată de sănătate, nutriție și psihologie, dr. Gianina Farcaș își ajută pacienții să ajungă în echilibru și să își atingă obiectivele atât pe plan fizic, cât și pe plan emoțional.
Disclaimer
Informațiile prezentate în acest articol sunt destinate exclusiv scopurilor educative și informative. Acestea nu constituie un diagnostic medical, un tratament sau o recomandare terapeutică personalizată. Consultați întotdeauna un medic sau un specialist calificat înainte de a începe orice formă de tratament, dietă, supliment sau modificare a stilului de viață. Fiecare persoană este diferită, iar abordările care funcționează pentru un individ pot să nu fie potrivite pentru altul. Evaluarea și supravegherea profesională sunt esențiale.
?){kind=link}
17 comentarii. Leave new
Un subiect de mare actualitate in conditiile poluanților din hrana si mediul in care trăim.Sfaturile si explicatiile dv sunt deosebit de utile.
Ma bucur!
F. bine explicat si f. útil, ca toate temele prezentate pana acum.
Asteptam in continuaré teme de
interesante.
Va multumim!
Cu drag! Ce teme noi ati vrea sa vedeti?
O zi frumoasa!
Recunosc doar câteva dintre simptomele prezentate! Mi s-a spus de către dermatolog că sufăr de dermografism, o boală autoimună și că trebuie să iau antihistaminice până ce crizele de prurit agresiv nu vor mai apărea! De 9 luni mă confrunt cu această boală supărătoare care se poate ține în frâu doar cu xizal, borenar sau alte medicamente! Vă mulțumesc!
Imi pare rau ca treceti prin aceste lucruri. Dermografismul poate aparea secundar in caz de infectii parazitare, intoleranta la histamina, etc. E de cautat cauza. Multa sanatate va doresc!
Foarte interesant si de avut in vedere la alimentatie.
Multumim ca aveti grija de noi!
😇
Va Multumesc pentru tema pe care ați abordat-o atât de structurat și pe întelesul tuturor. Eu ma confrunt cu simptome asemănătoare celor descrise de dumneavoastră din toamna lui 2019, respectiv cu prurit la nivelul pielii pe întregul corp, cu aspect de dermatografism, dar și cu dureri abdominale ale tractului digestiv. Timp de doi ani am făcut O mulțime de investigații, dar nimeni nu mi-a pus un diagnostic clar. Medicul alergolog m-a diagnosticat cu o alergie atipica, care reacționa bine la xyzal. In 2020, după investigații la gastroenterologie, am depistat ca am sindrom de colon iritabil, dar nimeni pana in toamna lui 2023 nu a făcut legătura între aceste simptome. Atunci am consultat un medic nutriționist , care mi-a recomandat o dieta lipsită de alimentele enumerate de dumneavoastră in articol si situația s-a îmbunătățit vizibil si am scăpat de dependentă de xyzal. Iau zilnic niște probiotice si vitamina D, suplimentar. Am urmărit si eu sa identific factorii declanșatorul si singura sau împreuna cu doamna doctor , am identificat , de exemplu, ca simptomele se declanșau la medicamentul anticarcel de la Zdrovit. Mai nou , reactionez ja caldura corpului care se iridhce jn urnă unui efort fizic… când cursul se încălzește, încep sa am senzația de prurit. Atunci trebuie sa uau o pauza, sa-mi revin si simptomele dispar. M-am recunoscut 100% in simptomele acestui sindrom de care n-am auzit pana acum. Ma bucura, de asemenea, inițiativa dumneavoastră de a împărtăși cu alții experiențele noastre , care pot avea legătura cu SAM. Care ar fi analizele specifice pe care ke putem Dace pentru un diagnostic corect al SAM. Va multumesc.
Ca de obicei, succint si pe intelesul meu. Foarte util pentru mine. Multumesc!
Ma bucur!
M-am confruntat cu o astfel de simptomatologie în urma cu 3 ani:simptome de astm bronsic,hipertensiune arteriala,spasm coronarian,dermatita atopica,dishidroza,diaree,IG E 2000,declanșate de expunerea la dezinfectanti,clor,parfum,lacuri,vopsele ,detergenti și diverse alimente. Am urmat tratamentul alopat recomandat și am ieșit din mediul de expunere.In acea perioada v-am descoperit”intamplator” site-ul și produsele.Am urmat tratament cu Quercetina 9 luni 2×500 mg /zi și cam după 1 luna și jumătate de tratament au apărut îmbunătățiri semnificative.Am început sa urmăresc articolele și webinarele și sa urmez sfaturile.Azi:simptome cutanate minime,suportabile,hipertensiune ușoară,tratament alopat minim,fără antihistaminice și cortizon.Dumnezeu sa va binecuvânteze!Mulțumesc din suflet !
Ma bucur, intr-adevar quercetina este foarte de ajutor. Multa sanatate!
Multumesc din tot sufletul. De 15 ani incerc sa aflu ce am . Acum m am regăsit.
🙏🙏🙏
Mulțumesc mult! M-am lămurit si eu, in sfârșit, si m-am regăsit in ce ați descris.
Foarte util acest articol pentru mine!
Ma bucur!