„Oricine vrea să investigheze medicina în mod corespunzător, ar trebui să procedeze astfel: în primul rând să ia în considerare anotimpurile anului pentru că efectele lor sunt extrem de diferite. Apoi vânturile, reci sau calde, cu specificul fiecărei zone. De asemenea, trebuie luată în considerare și calitatea apelor, care se deosebesc mult în proprietățile lor“ (Hippocrate, Despre aer, apă și locuri – 400 î. Hr.).
Astăzi, aproape că nu există nicio îndoială: starea vremii ne influențează pe toți într-un fel sau altul, însă anumite persoane par a fi mai deranjate de schimbările vremii. Fie că ne place sau nu, cu toții suntem parte din natură. În ciuda eforturilor tehnologice de a ne detașa de natură, suntem încă supuși acesteia. Cu toate acestea, specialiștii susțin că nu vremea în sine îi face pe oameni sensibili la intemperii, ci această sensibilitate reprezintă o funcție a propriei lor fiziologii. O persoană sănătoasă, robustă și bine echilibrată este rareori sensibilă la schimbările vremii.
Biometeorologia este acea ramură a ecologiei care se ocupă cu studierea efectelor mediului fizic (temperatură, umiditate, presiune atmosferică etc.) asupra organismelor vii. Astfel, se ia în considerare nu numai atmosfera naturală, ci și cea creată în mod artificial, cum ar fi cea din clădiri, precum și sistemele ecologice închise, cum ar fi sateliții și submarinele. Meteorotropismul reprezintă răspunsul la influențele factorilor meteorologici observați în anumite evenimente biologice, atacuri de angină, insomnie, dureri articulare etc. Meteoropatologia desemnează patologia stărilor cauzate de condițiile atmosferice, în timp ce meteoropatia este o termen care indică orice tulburare din cauza condițiilor climatice.
Meteoropatia – afecțiunea cauzată de comportamenul modern
Termenul „meteoropatie“ provine de la cuvintele grecești „meteora“ (fenomene cerești) și „pathos“ (boală, suferință) și indică dimensiunea patologică ce poate fi într-un fel sau altul legată de condițiile meteorologice. Acest concept se referă la un set de factori format din temperatură, umiditate, presiune și luminozitate. Unele persoane se pot simți obosite atunci când intervin schimbările de vreme și nu pot dormi, altele devin nervoase atunci când se stârnesc vânturile puternice, iar alte persoane pot deveni deprimate atunci când plouă. Acești oameni sunt meteoropatici, iar capacitatea de funcționare optimă a organismului lor depinde în mare măsură de vreme. Conform cercetărilor recente, numărul persoanelor care resimt efectele schimbărilor de vreme este în creștere, sporind și interesul pentru meteoropatie.
Experiența arată că există corelații semnificative și măsurabile între anumite evenimente meteorologice (cum ar fi creșterea bruscă a temperaturii și umidității) și activarea unor afecțiuni. Meteoropatia este un sindrom, un grup de simptome și reacții patologice care se manifestă atunci când există o schimbare treptată sau bruscă a unuia sau a mai multor factori meteorologici dintr-o anumită zonă. Variațiile factorilor meteorologici se pot manifesta în mod gradual sau în moduri destul de bruște. Acest fenomen al meteoropatiei este mai ușor observabil atunci când sunt implicați mai mulți factori atmosferici în același moment. Organismele vii sunt constant afectate de influențele electromagnetice naturale, care acoperă o gamă largă de frecvențe și amplitudini.
Oamenii de știință susțin că persoanele de vârstă mijlocie, în special femeile, sunt expuse unui risc mai mare de a deveni meteoropatice, dar până și copiii pot fi afectați. Cercetările par să confirme că meteoropatia este o boală a timpurilor moderne, aceasta fiind cel mai probabil cauzată de stilul de viață modern. Petrecerea a prea mult timp în interior și în spații climatizate ne poate reduce capacitatea de a face față schimbărilor condițiilor meteorologice. Persoanele cu tulburări ale sistemului neuronal, în special cele care suferă de anxietate și depresie, sunt mai vulnerabile în astfel de cazuri.
În ziua de astăzi, instabilitatea neuronală este influențată de creșterea frecvenței factorilor negativi, cum ar fi stresul, pierderea valorilor, competiția acerbă continuă și poluarea. Pe lângă acești factori, cu 24-48 de ore înainte de producerea schimbărilor atmosferice, pot apărea simptomele sindromului meteoropatic: sporirea stării de depresie, slăbiciune, hipertensiune arterială, cefalee, dificultăți de respirație, creșterea sensibilității la durere la nivelul articulațiilor și mușchilor, senzație de greutate în stomac sau dorința de a rămâne în interior. Pot exista, de asemenea, tulburări ale dispoziției, iritabilitate și chiar palpitații sau dureri la nivelul sternului. Aceste simptome durează una sau două zile, începând să scadă pe măsură ce vremea s-a schimbat, dar putând să revină atunci când se produc noi schimbări. În cazul în care modificările urmează una după alta, simptomele scad în intensitate de fiecare dată, ca un fel de adaptare la procesului ce are loc.
Meteosensibilitate vs. Meteoropatie
Cu toții avem un anumit grad de sensibilitate la schimbările climatice, însă oamenii activi fizic și persoanele care petrec câteva ore pe zi în aer liber pot nici să nu observe schimbările de vreme. Pe de altă parte, oamenii mai în vârstă, cei care au avut o intervenție chirurgicală (chiar și cu mult timp în urmă) și mai ales cei care nu petrec timp în aer liber resimt și cele mai mici schimbări ale vremii.
Diferența dintre „meteosensibilitate“ și „meteoropatie“ este una cantitativă, meteosensibili fiind cei biologic susceptibili de a simți efectul anumitor evenimente atmosferice în corp și minte, iar meteoropatici fiind indivizii care dezvoltă o anumită afecțiune sau o înrăutățire a celor existente, ca urmare a acestor schimbări climatice. Chiar dacă nu observi sau nu ești deranjat de modul în care corpul tău răspunde la schimbările vremii, testările obiective arată că cei mai mulți dintre oameni răspund la nivel biochimic la schimbările vremii. Asta înseamnă că sângele și hormonii sunt într-o continuă adaptare la ceea ce se întâmplă în natură.
Pentru a înțelege modul în care vremea ne afectează sănătatea, trebuie să luăm în calcul activitatea hipotalamusului. Acesta controlează digestia, retenția apei în organism, modul cum dormim și temperatura corpului. Partea frontală a hipotalamusului ne spune când să pierdem căldură, făcându-ne să transpirăm și deschizând capilarele pentru a ne răcori. Partea din spate a hipotalamusului realizează contracția capilarelor și ajută la menținerea căldurii în corp. La persoanele în vârstă și la bolnavi, hipotalamusul nu funcționează întotdeauna în mod corespunzător. Acesta este motivul pentru care au mereu probleme cu adaptarea termică. Hipotalamusul este, de obicei, otrăvit de toxinele din fluxul sanguin din cauza unei diete necorespunzătoare. Pe lângă hipotalamus, glanda pituitară de la baza craniului controlează metabolismul corpului pe vreme rece și caldă, iar o funcționare corespunzătoare a acestei glande poate ajuta în adaptarea la schimbările vremii.
Vremea provocată de om și inteligența meteo
Trăind în clădiri bine sigilate, controlate climateric pe tot parcursul anului, ne pierdem capacitatea naturală de a ne adapta cu ușurință la schimbările vremii. Totuși, sensibilitatea meteo poate fi scăzută prin schimbarea stilului de viață și a modului în care privești lumea. Micile ajustări în stilul de viață te pot ajuta să lucrezi alături de vreme și nu împotriva ei. Dieta naturală și exercițiile fizice în aer liber te pot ajuta să treci cu bine peste schimbările vremii. La fel ca orice aspect al mediului înconjurător, vremea te afectează în diferite moduri. Felul în care organismul răspunde depinde de starea de sănătate fizică și emoțională. Întărește-ți simțurile prin expunerea la elementele naturii!
Articulațiile – cele mai afectate de schimbările de vreme
Statisticile arată că una din trei persoane este extrem de sensibilă la schimbările de vreme. Oamenii care suferă de reumatism sunt printre cei mai afectați, uneori presimțind chiar cu două zile înainte schimbările vremii datorită „barometrului din oasele lor“. Cercetătorii au descoperit că în 93% dintre durerile artritice a existat o schimbare majoră a presiunii barometrice. În special persoanele cu poliartrită reumatoidă au vasele sangvine îngustate, ceea ce afectează circulația mai ușor la aceste schimbări și cresc durerile. O scădere a presiunii atmosferice duce, de asemenea, la retenția apei în organism. Celulele țesuturilor afectate de reumatism nu mai sunt la fel de permeabile precum celulele sănătoase, astfel încât fac să se păstreze acest lichid mai mult timp. Această retenție de fluide poate conduce la tumefacție și durere în partea corpului afectată.
Surse:
- psicocardio.org/index.php?option=com_content&view=article&id=28:meteoropathy-a-new-disease&catid=38&Itemid=132
- rawfoodexplained.com/weather-and-human-well-being/the-weather-in-your-health.html
- manfredkaiser.com/how-the-weather-affects-your-health/weather-sensitivity/weather-sensitivity-symptoms/
- nyrnaturalnews.com/article/must-be-the-weather/
