În ultimii ani, tot mai mulți părinți au început să pună întrebări care, până nu demult, păreau aproape imposibil de formulat.
Dacă autismul este o tulburare de neurodezvoltare, de ce unii copii se îmbunătățesc spectaculos după tratamente imunologice? De ce există copii diagnosticați cu autism care, ulterior, primesc diagnosticul de PANS/PANDAS (encefalită autoimună) sau boală metabolică? De ce unii răspund la antibiotice, alții la IVIG şi/sau agenți monoclonali, iar în unele studii experimentale şi cazuri raportate de părinți apar rezultate promițătoare după terapii cu celule stem?
Poate că întrebarea nu este dacă autismul este sau nu o boală biologică.
Poate că întrebarea corectă este alta.
Și dacă diagnosticele pe care le folosim astăzi descriu doar felul în care arată copilul, nu mecanismul biologic care l-a adus acolo?
Un diagnostic nu este același lucru cu o cauză
Autismul este un diagnostic clinic. El descrie un ansamblu de comportamente și particularități de dezvoltare: dificultăți de comunicare socială, interese restrictive și comportamente repetitive.
Dar diagnosticul nu răspunde la întrebarea cea mai importantă:
De ce?
De ce acest copil a dezvoltat aceste manifestări?
Ce se întâmplă în creierul și în organismul lui?
În medicină, un diagnostic bazat pe simptome nu este întotdeauna același lucru cu un diagnostic bazat pe cauză. Febra este un exemplu simplu: este un semn clinic, dar poate avea sute de cauze diferite. La fel, același tablou clinic din spectrul autist poate avea mecanisme biologice diferite de la o persoană la alta.
Ce ne spune cercetarea?
În ultimele două decenii, cercetările au identificat, la diferite subgrupuri de persoane cu autism, modificări precum:
- variante genetice cu impact asupra dezvoltării creierului;
- disfuncții mitocondriale;
- stres oxidativ crescut;
- activare imună și neuroinflamație;
- modificări ale microbiomului intestinal;
- tulburări metabolice;
- deficite de vitamine și cofactori esențiali;
- modificări ale răspunsului inflamator și ale barierei hematoencefalice.
Important este că niciuna dintre aceste modificări nu este prezentă la toți copiii. Autismul nu pare să fie o singură boală, ci un spectru în care mai multe mecanisme biologice diferite pot conduce la manifestări asemănătoare.
Sunt unii copii diagnosticați greșit?
Uneori, da.
Există copii care primesc inițial diagnosticul de autism, iar ulterior se descoperă că au encefalită autoimună a ganglionilor bazali, o boală metabolică, o epilepsie cu regres de dezvoltare sau un sindrom genetic rar.
În aceste situații, tratamentul cauzei poate duce la ameliorări importante.
Dar aceasta nu înseamnă că majoritatea persoanelor cu autism sunt diagnosticate greșit. În multe cazuri, diagnosticul este corect, însă el descrie manifestările clinice, nu explică mecanismul biologic care le produce.
O ipoteză care prinde tot mai mult contur
Poate cea mai interesantă idee din cercetarea actuală este că autismul, PANS/PANDAS, ADHD, unele forme de OCD și alte tulburări de neurodezvoltare sau neuropsihiatrice ar putea împărți, cel puțin la o parte dintre pacienți, mecanisme biologice comune.
Aceasta este încă o ipoteză de lucru, nu un consens definitiv. Totuși, ea începe să explice multe dintre lucrurile care păreau contradictorii.
Organismul nu știe ce scrie în manualele de psihiatrie.
Creierul răspunde la inflamație, la infecții, la predispoziția genetică, la metabolism, la funcția mitocondrială, la microbiom și la sistemul imunitar. În funcție de combinația acestor factori și de momentul în care acționează, rezultatul poate arăta diferit de la un copil la altul.
Imaginați-vă un copac.
Rădăcinile sunt reprezentate de genetică, răspunsul imun, infecții, neuroinflamație, metabolism, microbiom și factorii de mediu.
Din aceleași rădăcini pot crește ramuri diferite. Una poate fi etichetată „autism”, alta „PANS/PANDAS”, alta „ADHD”, alta „OCD”. Uneori, aceeași persoană îndeplinește criteriile pentru mai multe dintre aceste diagnostice în același timp.
Poate că aceste etichete nu descriu boli complet diferite, ci moduri diferite în care se exprimă o combinație de mecanisme biologice.
De ce răspund unii copii la IVIG?
Imunoglobulinele intravenoase (IVIG) sunt utilizate în tratamentul anumitor boli autoimune și imunologice.
La unele persoane cu autism și dovezi de activare imună sau neuroinflamație au fost raportate îmbunătățiri ale comunicării, atenției și comportamentului.
O explicație posibilă este că IVIG nu tratează „autismul”, ci reduce unul dintre mecanismele biologice care contribuie la simptome la acel subgrup de pacienți.
Totuși, dovezile actuale nu susțin utilizarea IVIG pentru toate persoanele cu autism. Rezultatele par să depindă de profilul biologic al fiecărui pacient și sunt necesare studii mai ample pentru a defini clar cine poate beneficia.
Dar celulele stem?
Terapiile cu celule stem reprezintă un alt domeniu aflat în cercetare.
În unele studii clinice și serii de cazuri, au fost observate îmbunătățiri la unii copii în ceea ce privește limbajul, atenția și funcționarea adaptativă.
Ipoteza principală nu este că aceste celule înlocuiesc neuronii afectați, ci că pot modula răspunsul imun, reduce neuroinflamația și elibera factori care susțin repararea și comunicarea dintre celulele nervoase.
Dacă aceste mecanisme sunt importante doar la anumite subgrupuri, este firesc ca unii copii să răspundă, iar alții nu.
De aceea, nici terapiile cu celule stem nu pot fi considerate, în prezent, un tratament standard pentru autism. Cercetările continuă pentru a identifica pacienții care ar putea beneficia și pentru a evalua siguranța și eficiența pe termen lung, desi in realitate, multi părinți raportează îmbunătățiri semnificative post acest tip de intervențe.
De ce același tratament schimbă viața unui copil, iar altuia nu îi face aproape nimic?
Aceasta este una dintre cele mai dificile întrebări din medicina actuală.
Dacă mecanismele biologice diferă, este logic ca și răspunsul la tratament să fie diferit.
Un copil la care predomină neuroinflamația poate răspunde la imunomodulare.
Un copil cu disfuncție mitocondrială poate beneficia mai ales de terapii care susțin metabolismul energetic.
Un copil cu o cauză genetică majoră poate avea un răspuns limitat la aceleași intervenții.
Nu pentru că unul are „autism adevărat”, iar altul nu, ci pentru că aceeași etichetă diagnostică poate ascunde biologie diferită.
Medicina viitorului
Timp de decenii am întrebat:
„Are sau nu are autism?”
Poate că întrebarea viitorului va fi:
„Care sunt mecanismele biologice predominante la acest copil?”
În loc să tratăm exclusiv diagnosticul, am putea trata profilul biologic individual.
Aceasta este direcția medicinei personalizate: să înțelegem de ce doi copii care seamănă la exterior pot avea nevoie de abordări complet diferite.
Concluzie
Nu există dovezi că toate cazurile de autism, PANS/PANDAS, ADHD sau alte tulburări de neurodezvoltare reprezintă aceeași boală.
Există însă dovezi tot mai numeroase că, la anumite subgrupuri, aceste diagnostice pot împărți mecanisme biologice comune, precum activarea imună, neuroinflamația, stresul oxidativ, disfuncția mitocondrială sau anumite predispoziții genetice.
Poate că etichetele pe care le folosim astăzi sunt doar numele diferitelor ramuri ale aceluiași copac, în timp ce rădăcinile – biologia fiecărui pacient – sunt cele care vor ghida medicina viitorului.
Poate că adevărata întrebare nu este dacă tratăm autismul sau PANS/PANDAS.
Poate că adevărata provocare este să înțelegem ce procese biologice sunt active la fiecare copil, iar apoi să intervenim acolo unde știința arată că este posibil și sigur.
Acesta nu este sfârșitul poveștii despre autism. Este, probabil, începutul unei noi etape în care diagnosticele descriptive vor fi completate de o înțelegere mai profundă a biologiei care le generează.
Ce este Comunitatea Sindrom PANDAS/PANS România?
Sindrom PANDAS / PANS România este o inițiativă de informare și advocacy, construită în jurul unei comunități active de părinți, dedicată creșterii nivelului de conștientizare asupra sindromului PANDAS, a spectrului PANS și a afecțiunilor neuroimune pediatrice în România.
Pagina oferă acces la informații actualizate despre mecanismele de neuroimunologie implicate, precum și despre afecțiuni conexe autoimune și post-infecțioase, care pot sta la baza unor debuturi bruște de simptome neuropsihiatrice la copii, frecvent confundate cu ADHD, autism sau tulburări psihiatrice clasice.
Direcțiile principale sunt:
- Informarea corectă, bazată pe date științifice și experiențe reale;
- Educația publicului și a profesioniștilor din sănătate;
- Advocacy, pentru recunoașterea oficială a PANS/PANDAS și a patologiilor neuroimune asociate în România, dezvoltarea unor cadre de diagnostic și tratament și alinierea la practicile medicale internaționale.
Inițiativa își propune să aducă în prim-plan o perspectivă integrată asupra acestor tulburări, reducând decalajul dintre realitatea clinică și nivelul actual de recunoaștere instituțională.
Disclaimer
Informațiile prezentate în acest articol sunt destinate exclusiv scopurilor educative și informative. Acestea nu constituie un diagnostic medical, un tratament sau o recomandare terapeutică personalizată. Consultați întotdeauna un medic sau un specialist calificat înainte de a începe orice formă de tratament, dietă, supliment sau modificare a stilului de viață. Fiecare persoană este diferită, iar abordările care funcționează pentru un individ pot să nu fie potrivite pentru altul. Evaluarea și supravegherea profesională sunt esențiale.
Referințe
- World Health Organization. International Classification of Diseases, 11th Revision (ICD-11). Autism spectrum disorder.
- Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fifth Edition, Text Revision (DSM-5-TR). American Psychiatric Association. 2022.
- National Institute of Mental Health. Autism Spectrum Disorder – Research Overview.
- Simons Foundation Autism Research Initiative. Research resources regarding autism genetics, neurobiology and immune mechanisms.
- Autism Speaks. Current research on biology, genetics and precision medicine in autism.
- Martha Herbert. Publications regarding autism as a whole-body disorder and systems biology.
- Paul Ashwood. Research on immune dysregulation and neuroinflammation in autism.
- Judy Van de Water. Maternal immune activation and immune biomarkers associated with autism.
- Carlos A. Pardo. Studies on neuroinflammation and microglial activation.
- Richard E. Frye. Publications on mitochondrial dysfunction, metabolism and immune abnormalities in autism.
- Stephen W. Scherer. Research on the genetics and biological heterogeneity of autism.
- Matthew State. Genetic architecture of autism spectrum disorder.
- Pat Levitt. Developmental neurobiology and heterogeneity of autism.
- Susan Swedo. Original descriptions and subsequent publications regarding PANS/PANDAS.
- PANS Research Consortium. Consensus guidelines for diagnosis and management of PANS.
- Madeleine Cunningham. Research on infection-triggered neuropsychiatric autoimmunity.
- Michael J. Foxe. Studies regarding neuroimmune interactions and neurodevelopment.
- Frye RE, Rossignol DA. Treating autism spectrum disorder: current evidence and future directions. Frontiers in Psychiatry.
- Rossignol DA, Frye RE. Evidence linking oxidative stress, mitochondrial dysfunction and autism spectrum disorders. Molecular Psychiatry.
- Estes ML, McAllister AK. Maternal immune activation: implications for neuropsychiatric disorders.
- Hsiao EY. Immune dysregulation in autism spectrum disorder. International Review of Neurobiology.
- Joanne Kurtzberg>. Clinical studies evaluating umbilical cord blood and cell therapies in autism.
- Dawson G, Sun JM, Davlantis KS și colab. Autologous cord blood infusions are safe and feasible in young children with autism spectrum disorder. Stem Cells Translational Medicine.
- Sun JM și colab. Randomized placebo-controlled trial of umbilical cord blood infusion in children with autism spectrum disorder. Stem Cells Translational Medicine.
- Melamed IR și colab. Studies evaluating intravenous immunoglobulin (IVIG) in selected children with autism and immune dysfunction.
- Connery K și colab. Intravenous immunoglobulin for the treatment of autoimmune encephalopathy in children with autism. Journal of Personalized Medicine.
- Marchezan J și colab. Neuroinflammation in autism spectrum disorders: systematic review.
- National Institute of Neurological Disorders and Stroke. Neuroimmune interactions and neurodevelopment.
- National Institutes of Health. Precision medicine initiatives in neurodevelopmental disorders.
- Lord C, Brugha TS, Charman T și colab. Autism spectrum disorder. The Lancet. 2020.
