Îngrijirea sănătății la trecerea spre sezonul rece

Toamna se instalează văzând cu ochii, iar trecerea de la vară la toamnă modifică durata zilei și nopții, temperatura, umiditatea și timpul petrecut în exterior/interior. Aceste schimbări influențează modul ȋn care ne expunem la lumină, somnul, activitatea fizică, dar și contactul cu microorganismele potențial patogene la nivel respirator. Iar ȋn unele cazuri se asociază și cu modificări ale dispoziției, uscarea pielii sau agravarea simptomelor respiratorii și alergice. Haideți să vedem cum anume putem preveni multe dintre neplăcerile cauzate de schimbarea sezonieră.

Ȋn regiunea geografică ȋn care ne aflăm, pe măsură ce zilele se scurtează, expunerea la lumina naturală scade, mai cu seamă la persoanele care petrec diminețile și cea mai mare parte a zilei ȋn interior. Se cunoaște acum faptul că lumina joacă un rol hotărâtor ȋn sincronizarea ritmului circadian, cel care coordonează alternanța dintre somn și starea de veghe. Ieșirea afară în prima parte a zilei și păstrarea unor ore relativ constante de trezire ȋi oferă repere zilnice acestui ritm. Seara, reducerea luminii intense și a activităților care întârzie culcarea poate facilita menținerea programului de somn.

Un studiu interesant a urmărit 30 de studenți sănătoși înainte și după schimbările de oră toamna și primăvara. După trecerea la anotimpul rece, cercetătorii au înregistrat o reducere a timpului de somn și o creștere a numărului de răspunsuri întârziate la un test de vigilență. Rezultatele documentează o asociere între modificarea programului social față de ciclul lumină-întuneric, de somn și de atenția din timpul zilei.

Somnul este relevant și pentru perioada cu circulație crescută a infecțiilor respiratorii. Într-un studiu cu expunere virală controlată, persoanele care dormiseră mai puțin înainte de expunere au avut o probabilitate mai mare de a dezvolta o răceală. Această observație promovează durata și continuitatea somnului ca parte a îngrijirii preventive. Ȋn practică, aceasta se “traduce” prin menținerea unei ore de trezire relativ constante, accesul la lumină în timpul zilei și o seară care permite reducerea treptată a activității și a luminii intense

În sezonul rece, activitățile desfășurate în spații închise cresc timpul de contact apropiat dintre persoane. Ventilarea încăperilor reduce concentrația particulelor virale din aer și, implicit, expunerea celor prezenți. Îngrijirea mediului interior include aerisirea, întreținerea sistemelor de ventilație și atenția la umezeală sau mucegai atunci când acestea provoacă simptome. Și este bine de știut că scăderea temperaturii nu produce, per se, o infecție virală.

Pentru persoanele cu astm sau alte afecțiuni respiratorii, aerul rece și uscat poate declanșa tuse, senzație acută de constricție toracică sau dificultăți de respirație. Se recomandă acoperirea nasului și a gurii cu un fular sau eșarfă la expunerea la aer rece, pentru a încălzi aerul inspirat. Iar dacă simptomele se repetă sau se agravează, trebuie reevaluată medical afecțiunea. Congestia nazală, strănutul sau iritația care apar în anumite locuințe ori încăperi pot indica, la rândul lor, o expunere la alergeni sau mucegai care trebuie identificată.

Schimbarea sezonului poate afecta și pielea. Aerul mai rece, umiditatea scăzută și încălzirea locuințelor favorizează uscăciunea și iritația. Dușurile cu apă călduță, evitarea spălării excesive și aplicarea unui produs emolient după baie ajută la menținerea barierei cutanate. Adaptarea îngrijirii depinde de răspunsul pielii, mai ales în cazul persoanelor cu dermatită sau cu fisuri recurente.

Alimentația de toamnă include legume rădăcinoase, dovleac, verdețuri, mere, pere, prune, gutui, nuci, alături de surse adecvate de proteine. Supele și mâncărurile gătite pot face mai ușoară menținerea unor mese regulate; lichidele rămân necesare chiar dacă senzația de sete și căldura specifică verii s-au diminuat. Dozarea cantității necesare, ȋncălzirea apei și păstrarea ei ȋntr-un termos poate fi o strategie care să ne ajute să ne hidratăm corespunzător. Fructele sălbatice mici precum măceșele și cătina aduc un plus de vitamina C și antioxidanți ca pregătire pentru sezonul hibernal.

Pe lângă acestea, Medicina Ortomoleculară ne susține din plin, prin:

• vitamina C suplimentară, sub formele acidă sau alcalină, cu sau fără elemente precum bioflavonoide (ȋn funcție de indicație)
• zinc
• vitamina D, atât de necesară de acum, având ȋn vedere că expunerea la lumina naturală scade simțitor
• antioxidanți precum resveratrol, quercetin sau curcumin, sub diferite forme
• adaptogene, precum rhodiola, ashwagandha sau tulsi pentru o mai lină trecere ȋntre sezoane

Mișcarea poate continua în aer liber cât timp condițiile o permit sau poate fi mutată în interior. Mersul pe jos în timpul zilei combină activitatea fizică și expunerea la lumină. În cazul vârstnicilor, frunzele ude, suprafețele alunecoase și întunericul instalat mai devreme justifică atenție suplimentară la încălțăminte, iluminat și obstacolele din locuință.

Reducerea duratei zilei poate coincide, la unele persoane, cu scăderea energiei și modificarea stării de dispoziție. Când simptomele sunt persistente sau reapar în același sezon, ele necesită evaluare: o tulburare afectivă sezonieră nu trebuie echivalată cu oboseala obișnuită. Plimbările matinale în lumină naturală au fost studiate în această afecțiune, iar terapia cu lumină puternică are dovezi clinice ca intervenție specifică; alegerea depinde de simptome și de contextul individual.

Ȋn concluzie, vă invit la ceea ce poate ȋnsemna un nou ȋnceput (ca grijă pentru propria sănătate), chiar dacă asociem toamna cu un sfârșit (de sezon cald, de an etc.): accesul zilnic la lumină, reglarea somnului, calitatea aerului din spațiile interioare, continuitate ȋn exercițiul fizic, adaptare alimentară și atenție la reapariția unor simptome cunoscute. Toate acestea ca susținere a prevenției, adaptată și personalizată.

Să aveți o toamnă sănătoasă!