De multe ori ai încercat să îți schimbi comportamentul, să gândești pozitiv sau să fii optimist, însă nu puține au fost cazurile în care ai renunțat sau ai spus că astfel de schimbări nu funcționează în cazul tău. O descoperire relativ recentă a unui chirurg estetician pare să arate că imaginea de sine este cheia personalității și comportamentului uman. Gândirea pozitivă funcționează cu adevărat doar atunci când corespunde imaginii personale. Cu alte cuvinte, dr. Maxwell Maltz susține că pentru a reuși un lucru, trebuie mai întâi să crezi în el, să ți-l imaginezi și să-l proiectezi asupra eului tău ca și cum el deja s-ar fi întâmplat cu succes. Dr. Maltz a remarcat că atunci când prin chirurgie estetică este corectată o anomalie facială, intervine o schimbare psihologică majoră doar dacă există o corectură corespunzătoare a imaginii personale mutilate. Așadar, schimbarea pare să fie în primul rând una mentală. Dar cum se poate ajunge la această schimbare?
Cum să schimbi un eșec într-o oportunitate
Definiția succesului de la care trebuie să pornim în demersul de creștere a încrederii de sine se referă la micile succese. Vom vedea că avem succese la fiecare pas, fără să le luăm în seamă. Experiențele de viață pot fi adesea un profesor sever și neîndurător. Eșecurile par să depășească de cele mai multe ori succesele, o descurajare generală tinzând să se instaleze în minte. „Eu am încercat, dar nu pot!“ „Nu sunt făcut pentru asta!“ (Deși îmi doresc să fac lucrul acesta). Îți sună cunoscute astfel de expresii? După unele experiențe neplăcute, avem tendința să le generalizăm și să le readucem în minte de fiecare dată când avem de făcut un lucru similar, uitând parcă total momentele de reușită. Totuși, cum poate cineva să profite de pe urma amintirilor experiențelor reușite din trecut, atunci când (i se pare că) a trăit numai eșecuri? Psihologii au demonstrat că sistemul nervos uman nu sesizează diferența din experiența „reală“ și experiența viu și amănunțit imaginată.
Indiferent că ne dăm seama sau nu, absolut toți avem o imagine mentală a noastră, pe care conștientul nostru o sesizează. Este părerea noastră despre „ce fel de persoană sunt”, creată de propriile convingeri despre noi, formate în subconștient din experiențele trecutului. Atunci când o convingere despre noi intră în imaginea de sine, ea devine automat „adevărată“ în ceea ce ne privește. Pe scurt, vei acționa conform imaginii pe care ți-o construiești. Pur și simplu nu vei acționa altfel, în ciuda tuturor eforturilor conștiente și a voinței. Dacă tu consideri că ești o persoană „tip eșec“, vei acționa ca atare și vei găsi o cale spre eșec, chiar dacă șansa este chiar lângă tine.
Imaginea personală este baza pe care se construiește întreaga noastră personalitate, comportamentul și o parte dintre întâmplări. De aceea, experiențele noastre par să se verifice și să întărească imaginea personală formată, intrându-se într-un cerc vicios din care este greu să ieși. Erorile noastre, greșelile noastre, eșecurile noastre și uneori chiar umilințele noastre sunt faze necesare în procesul de învățare. Ele au fost însă concepute doar ca mijloace de atingere a unui scop, nu ca un scop în sine. După ce și-au servit scopul, trebuie uitate.
Ești ceea ce gândești!
Vestea bună este că imaginea de sine poate fi schimbată cu ajutorul gândirii pozitive. Suntem tentați să spunem: „Dacă e vorba despre gândirea pozitivă, să știi că am încercat-o, dar nu funcționează în cazul meu“. Însă gândirea pozitivă funcționează doar dacă e în conformitate cu imaginea de sine, dacă tu crezi cu toată puterea în ceea ce îți dorești și proiectezi asupra ta și a imaginii de sine. E practic imposibil să te gândești la o anumită situație în mod pozitiv atât timp cât tu ai o părere negativă despre tine. Pentru a trăi cu adevărat, pentru a fi mulțumit cu viața ta, ai nevoie de o imagine personală adecvată și realistă pe care să o accepți. Încrederea se bazează pe experiența succesului și de aceea se recomandă trăirea succesului mai întâi la scară mică și formarea obiceiului de a ne aminti succesele trecute și de a uita eșecurile. Dacă poți capta „sentimentul învingătorului“, poți evoca și „acțiunile învingătorului“ care îl însoțesc.
Fiecare deține un mecanism automat al succesului
Pentru a-ți crește încrederea în tine, ai nevoie să trăiești succesele, acestea apărând mai întâi în minte. O nouă știință, psihocibernetica, arată cum principiile cibernetice pot fi aplicate creierului uman, însă nu presupune că omul este o mașină, ci mai degrabă că omul are o mașinărie pe care o folosește zilnic. Psihocibernetica vede subconștientul ca un mecanism care încearcă să atingă un scop, un servomecanism constând din creier și sistem nervos, prin intermediul căruia noi folosim mintea. Acest mecanism funcționează automat și impersonal pentru atingerea scopurilor, în funcție de obiectivele pe care ți le-ai fixat. Dacă-i oferi „scopuri de succes“, el va funcționa ca un „mecanism al succesului“; dacă-i oferi „scopuri negative“, el va funcționa la fel de fidel ca „mecanism al eșecului“.
Acest mecanism își amintește succesele și uită eșecurile, repetă acțiunile de succes fără să le mai conștientizeze, transformându-le într-un obicei. Gândirea conștientă este cea care deține „maneta de control“ a mașinăriei subconștientului. Pentru a fi eficientă în schimbarea convingerii și a comportamentului, gândirea rațională trebuie să fie însoțită de un sentiment și o dorință profunde.
Succesul apare mai întâi în gând
Imaginația are un rol mult mai important în viața noastră decât ne dăm noi seama. „Imaginația creatoare“ nu este ceva ce aparține doar poeților, filosofilor și inventatorilor, ci participă la fiecare act al nostru, fiind cea care stabilește imaginea scopului la care lucrează mecanismul nostru automat. O ființă umană întotdeauna acționează, simte și lucrează conform cu ceea ce își imaginează că este adevărat despre sine și despre ceea ce este în jur. Sistemul nervos nu distinge diferența dintre o experiență imaginată și una „reală“. În ambele cazuri, el reacționează automat la informația pe care i-o transmiți în creier. Cu alte cuvinte, sistemul tău nervos reacționează conform cu ceea ce gândești sau îți imaginezi că este adevăr.
De fapt, noi acționăm și simțim nu conform cu ceea ce sunt lucrurile în realitate, ci cu imaginea pe care mintea o are despre cum ar fi ele. Avem anumite imagini mentale despre noi, despre lumea înconjurătoare și despre cei din jurul nostru și ne comportăm ca și cum aceste imagini ar fi reale, adevărate, nepercepându-le așa cum sunt de fapt. Dacă ideile și imaginile noastre mentale care ne privesc în mod direct sunt distorsionate și nerealiste, atunci reacția noastră la ceea ce ne înconjoară va fi, de asemenea, una inadecvată.
Dacă ne imaginăm făcând un lucru într-un anumit fel, e ca și cum l-am fi făcut de fapt. Practica mentală ajută la perfecțiune. Mulți oameni de succes susțin că reușitelor lor s-au făcut mai întâi în gând, și abia apoi au apărut în realitate. Așadar, într-un fel sau altul, înainte ca o persoană să se poată schimba, ea trebuie să se „vadă“ în acest nou rol. Dacă imaginația e suficient de puternică și sunt destule detalii, exercițiul de imaginație echivalează cu experiența reală, mai ales în ceea ce privește sistemul nervos.
Nu te teme de greșeală!
Majoritatea suntem supuși zilnic unor remarci negative. Dacă într-adevăr conștientul lucrează și este la datorie, nu trebuie să le acceptăm orbește. „Nu-i neapărat chiar așa“ ar fi un motto ideal! Ca funcționare, omul se aseamănă unei biciclete. O bicicletă își menține echilibrul doar atâta vreme cât se îndreaptă spre ceva. Problema noastră este că încercăm să ne păstrăm echilibrul stând pe loc, neîndreptându-ne nicăieri. Elbert Hubbard spunea că „cea mai mare greșeală a omului e să se teamă să nu facă vreo greșeală“. Un pas într-o direcție greșită e mai bun decât „statul pe loc“ toată viața. De îndată ce mergi mai departe, poți să-ți corectezi traiectoria. Sistemul automat de ghidare nu te poate călăuzi atunci când „stai pe loc“.