Medicină funcțională, Sănătatea copilului

De ce autismul își are rădăcinile în intestin?

Autor:
1 comentariu
Timp citire aprox: 3 minute
Vezi toate articolele despre:
autismcopiifloră intestinalăintestinmicrobiomSindromul GAPS

Copiii cu tulburări din spectrul autismului au tulburări digestive, uneori chiar severe: colici, balonare, diaree, constipație, dificultăți de alimentație și malnutriție. Pornind de la această constatare, dr. Natasha Campbell-McBride demonstrează în cartea „Sindromul GAPS (Gut and Psychology Syndrome) – Sistemul Digestiv și Problemele Psihologice”, adusă în premieră în România de „Ziarul de Sănătate”, că adevărata cauză a autismului nu se află în creier, ci în intestin.

Intestinul, sursă de neurotoxicitate

Flora intestinală a copiilor cu autism este profund dezechilibrată, apare așa-numita disbioză intestinală. Sistemul digestiv este o poartă de intrare pentru alimente, dar odată cu acestea ingerăm zilnic o mulțime de microorganisme, chimicale și toxine. Cum supraviețuim?

Unul dintre motive este că pe întreaga lungime a tubului digestiv, peretele lui este căptușit de un strat bacterian, ca un gazon ce se găsește la suprafața epiteliului intestinal, constituind o barieră naturală împotriva invadatorilor, mâncării nedigerate, toxinelor, paraziților. Și exact ca pământul care se erodează dacă nu este acoperit cu iarbă, peretele intestinal suferă în lipsa stratului bacterian protector”, explică dr. Natasha Campbell-McBride.

Or, în cazul copiilor cu autism, flora intestinală este deficitară și nu funcționează cum trebuie. Atunci, peretele intestinal nu-și mai îndeplinește funcția de barieră protectoare, lăsând să treacă dincolo de el toxine care ajung la creier prin circulația sangvină. Neurotoxicitatea reprezintă tabloul principal al copiilor cu GAPS.

Malnutriția, prezentă la copiii cu autism

Flora intestinală normală constituie o sursă importantă de energie și nutrienți pentru celulele peretelui intestinal. Bacteriile benefice digeră mâncarea, transformând-o în substanțe nutritive. Când flora este compromisă, lipsa nutrienților contribuie la efectul negativ asupra peretelui intestinal.

Pentru a înțelege ce se întâmplă în tractul digestiv al copilului cu GAPS, să vedem din ce este alcătuit peretele intestinal. Suprafața acestuia nu este netedă, ci sub forma unor vilozități, ca niște degețele, și cripte între ele. Vilozitățile sunt căptușite cu celule epiteliale, numite enterocite, cele care finalizează procesul de digestie, absorbind substanțele nutritive din mâncare. Enterocite
Aceste celule muncesc din greu, deci trebuie să fie mereu tinere și în formă pentru a-și face treaba eficient. Dar la copiii cu GAPS, din cauza florei intestinale anormale, enterocitele sunt foarte sensibile și nu își pot îndeplini corespunzător rolul în procesul de digestie. Astfel se explică deficitele nutriționale de care suferă copiii cu tulburări din spectrul autismului. Cele mai frecvente carențe sunt de magneziu, zinc, seleniu, calciu, fier, potasiu, vitamine din grupul B, C, A, D, acizi grași omega 3, omega 6, omega 9, taurină, glutation și alți nutrienți. Aceste deficite sunt implicate în dezvoltarea și menținerea funcțiilor creierului, sistemului imunitar și a restului organismului.

Factori care perturbă flora intestinală

Copiii noștri trăiesc într-o lume plină de pericole ce le amenință în mod constant flora intestinală. Antibioticele sunt omniprezente în viața noastră, nu doar pentru că sunt unele dintre cele mai prescrise medicamente, ci și din alimentație. „La cum sunt organizate lucrurile în lumea noastră modernă, nu avem cum să evităm expunerea la antibiotice”, semnalează dr. Natasha Campbell Mc-Bride. Animalelor din ferme le sunt date mereu antibiotice, astfel încât toate produsele din carne, lapte, ouă ne vor aduce antibiotice și, uneori, bacterii rezistente la antibiotice pe care aceste animale le dezvoltă. Peștii crescuți în ferme de asemenea primesc antibiotice. Nu scapă nici fructele, legumele, cerealele și nucile, care sunt pulverizate cu antibiotice.

Antibioticele au un efect devastator asupra bacteriilor benefice din corpul uman, nu numai asupra celor din intestin, dar și din alte țesuturi și organe”, avertizează dr. Campbell Mc-Bride.

Totodată, și alte medicamente, mai ales prescrise în cure îndelungate (aspirină, ibuprofen, cortizon) au efecte negative asupra florei intestinale. Disbioza intestinală indusă de medicamente este cea mai severă și cea mai rezistentă la tratament.

Dieta – tot ceea ce mâncăm – are un efect direct asupra compoziției florei intestinale. Alimentele procesate, pline de zahăr, carbohidrați rafinați, sare, grăsimi rele pot crește numărul de bacterii patogene care ajung să le domine pe cele benefice. Spre exemplu, copiii hrăniți la biberon vor avea intestinul populat de bacterii diferite față de cei alăptați. Alăptatul este singura șansă de a popula suprafața intestinală cu bacterii benefice într-o proporție echilibrată.

Mai sunt și alți factori care perturbă flora intestinală (infecțiile sau alte boli, stresul, expunerea la radiații), ideea principală este că pacienții cu GAPS dezvoltă o toxicitate importantă. După cum afirmă dr. Natasha Campbell Mc-Bride, „toxicitatea provine din sistemul lor digestiv. Deci pe sistemul digestiv trebuie să ne concentrăm în primul rând pentru a trata aceste afecțiuni”.

Dieta GAPS, tratament natural pentru autism

Pentru detoxifierea organismului și eliminarea balastului toxic de pe creier, dr. Campbell Mc-Bride a pus la punct dieta GAPS. Ce urmărim prin această dietă? „Să curățăm și să vindecăm tractul digestiv, ca să nu se mai constituie în cea mai mare sursă de toxicitate din organism și să devină o sursă de hrănire, așa cum ar trebui”, precizează autoarea. Programul Nutrițional GAPS a fost creat și a evoluat prin experiența ei cu propriul copil, pe care l-a recuperat din lumea autismului, și cu sute de pacienți, copii și adulți, cu GAPS, pe care i-a tratat la Clinica sa de nutriție din Cambridge.

 

Părerea ta contează pentru noi!

1 comentariu. Lasă un comentariu

  • Oprea Alexandra
    24 februarie 2024 22:02

    Bună, am și eu băiețelul diagnosticat cu autism ,și recent i am făcut niște analize și iau ieșit foarte proaste la intestine .. sindrom inflamat intestin , intestin permeabil plus alergi , daca o sa îl tratez de aceste alergi și să reușesc să îl fac bine și cu intestinele o să scape și de formele de autism ? Am fost la o doctoriță și mi a spus că autismul ii pleacă de aici și după ce o sa inceput tratamentul și cu regimul alimentar o să își revină , este adevărat ?

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Etichete articol:
autismcopiifloră intestinalăintestinmicrobiomSindromul GAPS
Articolul anterior
6 remedii naturale care alungă oboseala
Articolul următor
Holism vs reducționism în știință și medicină


Vino alături de noi în comunitatea
Better Medicine by Zenyth

Aici, nu vei găsi doar un grup, ci o familie bucuroasă să împărtășească cunoștințe și să te susțină pentru a aduce echilibru, armonie și sănătate în viața ta. În plus, ai acces la cele mai noi informații de sănătate, invitații la evenimente și resurse exclusive.

Vezi toate articolele din categoria:
Medicină funcționalăSănătatea copilului

Te-ar putea interesa și: