În ultimul secol, tehnologia s-a dezvoltat din ce în ce mai mult, iar în viața de zi cu zi trecem prin schimbări constante și din ce în ce mai rapide. Aceste schimbări pot reprezenta un factor predispozant pentru prevalența tot mai mare a bolilor cronice, iar odată cu creșterea acestora, a crescut și incidența depresiei.
Ce este depresia?
Depresia este o tulburare de dispoziție, care poate aduce un sentiment persistent de tristețe, un gol emoțional, sau o stare de spirit iritabilă, însoțită de pierderea interesului pentru activități.
În manualul de diagnostic al tulburărilor mintale al Asociației Americane de Psihiatrie, ediția a cincea (DSM-5), există mai multe clasificări ale depresiei și anume: tulburări perturbatoare de dereglare a dispoziției, tulburare depresivă majoră, tulburare depresivă persistentă, tulburare disforică premenstruală și tulburare depresivă datorată unei alte afecțiuni medicale.
Un studiu realizat pe populația din America menționează faptul că din 2015 până în 2019 cazurile de depresie au crescut, iar în 2020, depresia a ajuns să fie predominantă la aproape 1 din 10 americani și aproape 1 din 5 adolescenți și adulți tineri. Datele analizate mai sugerează că povara depresiei a fost exacerbată de pandemia COVID-19.
Pentru a evidenția diagnosticul de depresie acolo unde este cazul, este necesară efectuarea unui consult medical de specialitate, psihiatric sau geriatric.
Ce este homocisteina?
Homocisteina este un aminoacid neproteinogen, neesențial, ceea ce înseamnă că organismul uman îl poate produce singur. Homocisteina este alcătuită din tiamină (vitamina B1), care este rapid descompusă cu ajutorul altor vitamine din grupul vitaminelor B din organism.
Grupul de vitamine B este adesea denumit B complex, întrucât acestea funcționează de cele mai multe ori sinergic, de exemplu: B1 (tiamina), B2 (riboflavina), B3 (niacina), B6 (piridoxina), B9 (folat), B12 (cobalamina).
De ce este importantă homocisteina?
Homocisteina este implicată în sănătatea mentală. Dacă aceasta nu este descompusă corect și complet în organism, poate deveni un factor de risc semnificativ pentru diferite probleme medicale și psihiatrice.
În sânge, homocisteina se găsește de obicei legată de proteine, însă se poate găsi și sub formă liberă. Prin urmare, aceasta se regăsește printre analizele de laborator, însă este indicat să cereți sfatul unui medic de specialitate care să vă consulte și, dacă va fi necesar, să recomande efectuarea acestei analize.
Dacă homocisteina are un nivel crescut, aceasta poate deveni un factor de risc pentru multiple patologii, în timp. Un studiu din 2002, publicat în New England Journal of Medicine, evidenția faptul că nivelurile plasmatice crescute de homocisteină sunt un factor de risc puternic și independent pentru dezvoltarea demenței sau a bolii Alzheimer.
Dar când crește nivelul seric de homocisteină?
Sunt multipli factori care pot duce la creșterea homocisteinei în organism, printre care enumerăm: sexul masculin, vârsta, alcoolul, hipertensiunea arterială, funcția renală modificată, diferitele variații genetice MTHFR, niveluri scăzute de: folat, vitamina B12, vitamina B6.
Prin urmare, putem spune că homocisteina serică crescută poate fi un factor de risc pentru: depresie, afectări cognitive ușoare, boală Alzheimer, boală Parkinson, schizofrenie, boli cardiovasculare ș.a. Aceasta poate avea implicații profunde în ceea ce privește tulburările neurologice și psihiatrice.
Când tratăm nivelurile crescute de homocisteină?
În 2018, un grup internațional de experți a ajuns la concluzia că nivelurile crescute plasmatice de homocisteină sunt un factor de risc modificabil pentru declinul cognitiv, demență și boală Alzheimer. Un alt studiu menționează corelații între nivelurile plasmatice crescute de homocisteină și depresie.
Homocisteina are două căi de metabolizare. Una dintre acestea necesită vitamina B6 drept co-factor, iar cealaltă necesită prezența unor enzime ce au ca și co-substrat acidul folic și co-enzima vitamina B12. Prin urmare, nivelul plasmatic al homocisteinei este invers proporțional cu nivelul plasmatic al folaților, vitaminei B12 și vitaminei B6. Este de reținut faptul că, pe măsură ce înaintăm în vârstă, pot apărea în mod fiziologic deficiențe ale vitaminelor din grupul B.
De asemenea, există și alți factori ce duc la îngreunarea metabolizării homocisteinei, precum: alcoolul, modificarea funcției renale, sexul masculin etc.
Prin urmare, putem spune că nivelul de homocisteină poate crește atunci când nivelurile de vitamine B6, B12 și folat sunt scăzute, iar prin tratarea acestor deficiențe putem de cele mai multe ori restabili un nivel normal al homocisteinei.
Efectuând aceste analize de laborator putem identifica și corecta potențiale riscuri în ceea ce privește apariția despresiei, a diferitelor afectări cognitive ușoare, a demenței, bolii Alzheimer, bolii Parkinson, bolilor cardiovasculare ș.a. Este important să ne adresăm medicului de specialitate atât în scop preventiv, cât și curativ.
Bibliografie
James Greenblatt – Curs: Nutriție psihiatrică, Psychiatry Redefined
Hidaka BH. Depression as a disease of modernity: explanations for increasing prevalence. J Affect Disord. 2012 Nov;140(3):205-14. doi: 10.1016/j.jad.2011.12.036. Epub 2012 Jan 12. PMID: 22244375; PMCID: PMC3330161
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3330161/
Goodwin RD, Dierker LC, Wu M, Galea S, Hoven CW, Weinberger AH. Trends in U.S. Depression Prevalence From 2015 to 2020: The Widening Treatment Gap. Am J Prev Med. 2022 Nov;63(5):726-733. doi: 10.1016/j.amepre.2022.05.014. Epub 2022 Sep 19. PMID: 36272761; PMCID: PMC9483000.
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9483000/
Chand SP, Arif H. Depression. [Updated 2023 Jul 17]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430847/
Plasma Homocysteine as a risk factor for dementia and Alzheimer’s disease; M.D. Sudha Seshadri, Ph. D. Alexa Beiser, Ph. D. Jacob Selhub, Sc. D. Paul F. Jacques, M.D. Irwin H. Rosenberg, Ph. D. Ralph B. D’Agostino, M.D. Peter W.F. Wilson, M.D. Philip A. Wolf; Seshadri et. Al., N. Engl. J. Med., 2002, Feb 14; 346 (7): 476-83
Homocysteine and dementia: an international consensus statement, Smith J. Alzheimers Dis. 2018; 62 (2): 561-570.
Cine este dr. Mihaela Roman?
Dr. Mihaela Roman este pasionată de medicină integrativă și medic rezident pe Geriatrie și Gerontologie. Întrucât consideră că starea de sănătate începe cu o alimentație echilibrată, a urmat cursuri în domeniul nutriției, incluzând și partea de nutriție psihiatrică. Este formator, susține cursuri despre importanța nutriției la seniori.
Își îndrumă pacienții spre obținerea echilibrului fizic, emoțional și mental, adăugând expertizei și experienței medicale soluții personalizate în scopul obținerii echilibrului stării de bine.
Disclaimer
Informațiile prezentate în acest articol sunt destinate exclusiv scopurilor educative și informative. Acestea nu constituie un diagnostic medical, un tratament sau o recomandare terapeutică personalizată. Consultați întotdeauna un medic sau un specialist calificat înainte de a începe orice formă de tratament, dietă, supliment sau modificare a stilului de viață. Fiecare persoană este diferită, iar abordările care funcționează pentru un individ pot să nu fie potrivite pentru altul. Evaluarea și supravegherea profesională sunt esențiale.
