Articole webinare, Medicină funcțională

Explorând sindromul hipoglicemic. O tulburare metabolică des întâlnită, dar neglijată

Autor:
Niciun comentariu
Timp citire aprox: 6 minute
Vezi toate articolele despre:
hipoglicemiemetabolismNutrițierezistență la insulinăstres

Anul 2024, Anul Sănătății Metabolice la Zenyth!

Webinarul „Explorând sindromul hipoglicemic. O tulburare metabolică des întâlnită, dar neglijată”, din seria Webinarelor Better Medicine, a adus în prim plan importanța conștientizării și gestionării corespunzătoare a glicemiei. Raluca Schachter, nutriționist clinic și coach în Metabolic Typing®, lectorul webinarului, a oferit informații esențiale despre dezechilibrele glicemice și strategiile practice pentru promovarea unei sănătăți metabolice optime.

Hipoglicemia este o tulburare metabolică întâlnită frecvent, dar deseori ignorată, care poate duce la simptome neplăcute, precum oboseală între mese, epuizarea suprarenalelor, dificultate de a adormi, poftă de zahăr după-amiază și după cină, anxietate între mese și slăbiciune musculară.

Disglicemia sau glicemia instabilă este o tulburare a multor cercuri vicioase fiziologice, care face imposibilă recuperarea în boli cronice. În multe dintre cazuri, persoanele nu fac legătura între simptomele lor și diglicemie.

Cum este controlată glicemia?

Insulina este eliberată când sunt consumați carbohidrați și este cea care ajută la transportul zahărului din sânge către mușchi și ficat sub formă de glicogen. Când este consumat un exces de zahăr, acesta va fi stocat sub formă de grăsime sau colesterol.

Glucagonul are rolul opus de creștere a zahărului din sânge prin stimularea eliberării zaharurilor stocate în ficat. Acesta este stimulat de scăderea zahărului din sânge, cortizol și consumul de proteine, favorizând și arderea grăsimilor.

Stimularea glucagonului poate avea un rol terapeutic în menținerea stabilă a zahărului din sânge atunci când se ajunge la hipoglicemie, cu exces de insulină și consum crescut de carbohidrați.

Dereglarea în nivelul glicemic inflamează tractul digestiv, slăbește bariera imună a sistemului digestiv, plămânilor și creierului, forțează suprarenalele până la epuizare, contribuie la dezechilibrul hormonal, afectează detoxifierea și metabolismul acizilor grași, epuizează metabolismul, provoacă o activitate disfuncțională a neurotransmițătorilor și chiar degenerare a creierului.

Care sunt cele mai frecvente simptome cauzate de hipoglicemie?

  • Oboseală între mese.
  • Dificultate de adormi sau trezire în jur de ora 3 AM.
  • Scăderi de energie în jurul orei 15-16.
  • Poftă de zahăr după-amiaza și după cină.
  • Îmbunătățirea energiei după mese.
  • Iritabilitate, tremurături, anxietate între mese.
  • Oboseală mentală și schimbări de dispoziție.
  • Tensiune scăzută.
  • Slăbiciune musculară.
  • Senzație bruscă și intensă de foame.
  • Amețeli, senzații de leșin.
  • Modificări ale dispoziției.
  • Depresie.
  • Dezechilibre hormonale.
  • Metabolism afectat pentru pierderea sau creșterea în greutate.

Care sunt cele mai frecvente simptome cauzate de hiperglicemie?

  • Oboseală după mese.
  • Funcția creierului afectată după mese.
  • Poftă de zahăr după mese.
  • Inflamație cronică pe tot parcursul zilei.
  • Urinare frecventă.
  • Dificultate în a face exerciții fizice, dar energie semnificativ îmbunătățită după efort.
  • Extenuare.
  • Inabilitate de a slăbi.
  • Dureri articulare.
  • Schimbări de dispoziție, depresie.
  • Dezechilibre hormonale.

Nutriționistul Raluca Schachter subliniază că, în general, hipoglicemicul sare peste mese, evită gustările, consumă dulciuri în loc de un meniu echilibrat, consumă cofeină sau tutun pentru suprimarea apetitului, are perioade lungi între mese și, în alimentația sa, se observă o lipsă a proteinelor și a fibrelor.

Cea mai importantă întrebare clinică pentru a stabili dacă o persoană are o disglicemie este aceea dacă experimentează vreo schimbare în nivelul de energie sau a funcționării după ce mănâncă.

Cele trei tipuri de hipoglicemie

Hipoglicemie patologică: cauzată de boală, insulină exogenă sau medicamente, caracterizată de glicemia a jeun <65 mg/dL.

Hipoglicemie funcţională: una dintre cele mai frecvente, glicemia a jeun <85 mg/dL şi/sau LDH <140. Simptomele de hipoglicemie nu au legătură cu boala metabolică directă și se rezolvă odată cu mâncarea.

Hipoglicemie reactivă: simptomele de scădere a glicemiei apar în decurs de 4 ore după masă.

Lactatul dehidrogenază (LDH) este o enzimă metabolică concentrată în diverse țesuturi. Din punct de vedere funcțional, o valoare scăzută, sub 140, indică hipoglicemie cronică și o posibilă deficiență de vitamina B1.

Simptomele asociate cu deficiența de tiamină sunt hipoglicemia, tensiunea arterială scăzută, nevoia cronică de HCL, sensibilitatea la carbohidrați, sindromul premenstrual, anxietatea. Vitamina B1 transportă glucoza prin bariera hematoencefalică și este o componentă esențială în conversia enzimatică a piruvatului în acetil CoA, care permite piruvatului să intre în ciclul Krebs.

Glicogenul şi hipoglicemia. O capacitate scăzută a ficatului de a stoca și/sau produce glicogen poate fi o cauză majoră a scăderii zahărului din sânge și a hipoglicemiei.

Rezistența la insulină și hipoglicemia nu se exclud reciproc, fiind un semn că zahărul din sânge fie scade prea mult, crește prea mult sau ambele. Atât una, cât și cealaltă dezechilibrează producția de insulină care afectează multe alte sisteme din corp. Este necesară determinarea nutrienților potriviți și cea mai importantă schimbare este cea a dietei. Combinația de rezistență la insulină și hipoglicemie începe de la dieta bogată în carbohidrați complecși împreună cu stres și alți factori, care vor duce la secreție excesivă de insulină, ulterior la hipoglicemie, iar în timp, la diabet.

Hipofuncția glandelor suprarenale duce la producție scăzută de cortizol, care este necesar pentru a crește nivelul glucozei în sânge, când aceasta este scăzută.

În cazul hipoglicemiei, se observă o producție insuficientă de insulină care să transporte triptofanul și dopamina către creier, conducând la o producție scăzută de serotonină și dopamină. Hipoglicemia scade nivelul de glucoză în creier necesară pentru energia creierului și producția de serotonină. În aceste situații, administrarea de 5-HTP pentru creșterea nivelului de serotonină nu va fi suficientă deoarece problema este mai profundă în hipoglicemie.

Nutriționistul Raluca Schachter subliniază că îmbunătățirea stării de spirit și a nivelului de energie și concentrare după masă poate indica un model de hipoglicemie. Dacă înainte de a mânca, energia era foarte scăzută, iar după masă, se îmbunătățește considerabil, este prezentă hipoglicemia. Răspunsul normal după mese înseamnă că apetitul este satisfăcut și nu există nicio modificare semnificativă a funcției organismului.

Cum rezolvi în mod natural şi eficient hipoglicemia?

Cei doi factori cheie pentru gestionarea prin dietă a hipoglicemiei sunt alimentele cu indice glicemic scăzut, cu proteine, grăsimi și fibre și mesele suficient de frecvente pentru a evita scăderea glicemiei. Celor care se confruntă cu hipoglicemia le este recomandat să nu sară peste mese, în special peste micul dejun și să nu consume gustări bogate în zaharuri, mai ales seara înainte de culcare. În cazul celor cu rezistență la insulină, este necesar să nu consume mai mulți carbohidrați decât pot tolera.

Pasul 1: Alimentația

  • Nu sări peste mese, planifică cu o zi înainte meniul de a doua zi.
  • Când nu poți să mănânci și/ sau simți nevoia de o gustare, consumă o cantitate mică de proteine și grăsimi la fiecare 2- 3 ore: nuci, alune, semințe, ouă fierte, brânzeturi, carne sau „shake”-uri cu proteine.
  • Nu consuma dulciuri și alimente procesate.
  • Minimizează consumul de fructe.
  • Nu consuma multe zaharuri seara (zahăr, fructoză, amidon din cereale și leguminoase).
  • Redu sau elimină cofeina și tutunul.

Pe măsură ce organismul își revine din dereglările glicemice, pauzele dintre gustări se vor mări.

Pasul 2: Mănâncă corect conform metabolismului tău şi consumă suplimentele potrivite.

Potrivit nutriționistului Raluca Schachter, nu este important doar ceeea ce mânânci, ci și în ce proporții se consumă macro-nutrienții (proteinele, grăsimile, carbohidrații), care îți vor permite:

  • Să îți maximizezi energia.
  • Să elimini senzația de foame dintre mese și pofta de dulce.
  • Să îți poți controla greutatea.
  • Să îți echilibrezi stările emoționale.
  • Să echilibrezi nivelul glicemic.

Pasul 3: Importanţa proteinei și a grăsimilor pentru hipoglicemie.

Proteinele (20-50 g la o masă) ajută la stimularea eliberării glucagonului pentru a stabiliza zahărul din sânge și a îmbunătăți arderea grăsimilor. În plus, ajută la încetinirea digestiei și la prevenirea creșterilor mari de zahăr din sânge. Cele mai bune surse naturale sunt carnea de la animale crescute tradițional, ouăle de la găini crescute pe pășune, peștele sălbatic și supa de oase.

Grăsimile ajută la stabilizarea zahărului din sânge. Grăsimile sănătoase în combinație cu alimente care conțin carbohidrați ajută la scăderea răspunsului glicemic la multe alimente. Printre găsimile sănătoase se numără untul, seul de vită, de miel, untura, grăsimea de pui, gâscă și rață, uleiul de măsline, uleiul de cocos, uleiul de pește, nucile, semințele, alunele.

Pasul 4: Rezolvă cauzele ascunse ale disglicemiei.

Printre cauzele ascunse ale diglicemiei se numără sistemul digestiv disfuncțional, disbioza intestinală, hipoaciditatea, dezechilibrele nutriționale, toxicitatea cu metale grele și alte toxine.

Cercetătorii au descoperit că acizii biliari secundari produși de bacteriile intestinale pot influența concentrațiile de glucoză și lipide din sânge, precum și părți ale mecanismelor lor moleculare. Studiile au indicat că microbiota modulează inflamația, interacționează cu constituenții dietei, reglează ritmul circadian și afectează permeabilitatea intestinală, sensibilitatea la insulină și chiar homeostazia energetică generală. Produsele microbiene, cum ar fi lipopolizaharidele, pot conduce la inflamație, recunoscută ca o cauză potențială a rezistenței la insulină, iar beneficiul metabolic al fibrelor este mediat cel puțin parțial de microbiota intestinală.

Pasul 5: Redu stresul.

Stresul crește secreția de cortizol, pancreasul eliberează glucagon, care stimulează ficatul să elibereze zahărul stocat în sânge. Efectele sunt că, în timp, se determină producția scăzută de cortizol și o capacitate scăzută de a crește glicemia atunci când scade.

Acțiunile recomandate pentru reducerea stresului sunt alimentația anti-inflamatoare, somnul odihnitor, tehnicile de relaxare (respirația conștientă, diafragmatică), suportul din suplimente (adaptogene, nutrienți, minerale), reducerea cofeinei, reducerea expunerii la ecrane, activitățile relaxante și exercițiile fizice (fără a ajunge la extenuare).

5 indicatori cheie care determină stabilizarea glicemiei:

  1. Persoana nu are căderi semnificative de energie pe perioada zilei (oboseală accentuată, iritabilitate).
  2. Dispar poftele de dulce din timpul zilei.
  3. Persoana nu se simte „întoarsă la normalitate” după ce mănâncă.
  4. Persoana are senzația de foame înainte să perceapă simptomele negative.
  5. Persoana poate dormi noaptea.

Potrivit nutriționistului Raluca Schachter, după îndeplinirea celor cinci rezultate clinice, fructele și carbohidrații pot fi reintroduși treptat, iar pacientul trebuie să mențină rezultatele clinice asociate cu stabilitatea glicemiei, în timp ce reintroduce alimentele cu indice glicemic ridicat.

Top suplimente pentru hipoglicemie

  • Adaptogene: ginseng, ashwagandha, rhodiola, tulsi.
  • Complex de vitamine B.
  • Fibre: PHGG.
  • Crom: efecte antiinflamatorii și antihipoglicemiante.
  • Spirulina: pentru reducerea poftei de zahăr și pentru echilibrarea nivelurilor fluctuante de zahăr din sânge.
  • L-glutamina: introduce direct glucoza în fluxul sanguin și susține producția de insulină în pancreas, ajută la reglarea nivelului de glucoză din sânge.
  • Omega 3: ajută la echilibrarea nivelurilor fluctuante, reduce inflamația care ar fi putut apărea din cauza hipoglicemiei.
  • Silimarina: susține ficatul și pancreasul, ajuta la menținerea unui nivel sănătos de glucoză în sânge.
  • MCT: o componentă izolată a uleiului de cocos, ușor de utilizat ca energie de către organism, a demonstrat efecte pozitive la diabeticii de tip I care suferă adesea de hipoglicemie. MCT-urile sunt ușor transformate în cetone care oferă creierului și corpului o sursă alternativă de energie.

Webinarul face parte din seria de webinare gratuite Zenyth – Better Medicine, te invităm să te abonezi la newsletter-ul Zenyth pentru a fi informat când vor fi următoarele webinare.

Părerea ta contează pentru noi!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Etichete articol:
hipoglicemiemetabolismNutrițierezistență la insulinăstres
Articolul anterior
Strategii naturale pentru creșterea rezilienței la stres. Plante adaptogene și nootropice
Articolul următor
Obezitatea sau rezistența la insulină? Care apare prima?


Vino alături de noi în comunitatea
Better Medicine by Zenyth

Aici, nu vei găsi doar un grup, ci o familie bucuroasă să împărtășească cunoștințe și să te susțină pentru a aduce echilibru, armonie și sănătate în viața ta. În plus, ai acces la cele mai noi informații de sănătate, invitații la evenimente și resurse exclusive.

Vezi toate articolele din categoria:
Articole webinareMedicină funcțională

Te-ar putea interesa și: