Medicina chineză folosea supa de oase încă de acum 2500 de ani pentru îmbunătățirea digestiei, pentru redarea mobilității articulațiilor. Mai târziu, în Egiptul secolului al XII-lea, medicul Moses Maimonides era cunoscut pentru prescrierea supei de pui ca remediu în răceli și astm. Maimonides era un rabin și filosof evreu, așa se explică, poate, și de ce supa de pui a făcut parte din bucătăria tradițională evreiască pentru mai multe generații. A fost o vreme când supa de pui a fost denumită chiar „Penicilina evreiască“ datorită beneficiilor sale anti-inflamatorii și acțiunii sale în răceală și gripă.
Părintele medicinei Hippocrate recomanda supa de oase persoanelor cu probleme digestive. În Epoca Victoriană, britanicii au început să extragă gelatină din supa de oase și să o folosească la pregătirea dulciurilor. În anul 1845, Peter Cooper, un industriaș american, a patentat gelatina pudră.
Ce nu știa Hippocrate, dar știm noi astăzi?
Astăzi putem spune cu certitudine că supa de oase a trecut proba timpului. Cum se explică beneficiile supei de oase? Ce o face atât de specială? Ei bine, ingredientul-minune din supa de oase este colagenul, proteină conținută în mod natural de oase, tendoane și ligamente. Prin fierbere la foc mic, supa de oase devine o sursă concentrată de colagen, aminoacizi și minerale ușor asimilabile (calciu, magneziu, sulf, siliciu, fosfor). Supa de oase este strămoșul produselor de colagen de astăzi. Ceea ce vechii chinezi sau Hippocrate doar intuiau, cercetările moderne au demonstrat: colagenul este una dintre cele mai nutritive substanțe, o proteină care este utilă deopotrivă în îmbunătățirea digestiei, în menținerea sănătății articulațiilor, în susținerea frumuseții și tinereții pielii, părului, dar și pentru grăbirea proceselor de vindecare.
Colagenul este de departe cea mai veche proteină descoperită până în prezent. Cercetătorii au identificat proteina de colagen în oasele unei fosile de Tyrannosaurus rex de acum 68 milioane de ani.
Colagenul, veriga lipsă din dieta modernă
Una dintre cele mai bune surse de colagen este supa de oase. Însă dieta omului modern s-a îndepărtat foarte mult de dieta strămoșilor și, astăzi, preferăm întotdeauna carnea fragedă, fără oase, fără cartilaje, fără piele. Îndepărtăm fix acele surse de colagen care în trecut erau atât de apreciate. Nu-i de mirare că îmbătrânim mai repede sau că ne dor articulațiile încă de tineri.
În căutarea timpului pierdut
Îți propunem un experiment: apasă ușor obrazul unui bebeluș. Ce observi? Pielea este moale, dar fermă, sub degete simți ca o pernuță care se umflă la loc după ce ai apăsat-o. Acum imaginează-ți că faci același lucru cu obrazul bunicii de 80 de ani. Pielea bunicii nu își mai revine la fel de repede la forma inițială după ce ai apăsat-o sau strâns-o ușor între degete, nu mai este moale, ci aspră. Pielea de pe obrazul bunicii pare că se blochează, așa-i? De unde această diferență? Colagenul are răspunsul.
Trei sferturi din greutatea pielii este reprezentată de colagen, componenta structurală a pielii care îi dă fermitate și elasticitate. După vârsta de 25 de ani începem să pierdem din colagenul din organism într-un ritm de 1% pe an, astfel că, în jurul vârstei de 45 de ani, am pierdut aproape 30% din total colagen. Consecințele: riduri, îmbătrânire precoce. Lista continuă cu mobilitate redusă, probleme cu articulațiile…
Dar ce este colagenul?
Colagenul reprezintă o familie de proteine fibrilare, care constituie „cărămizile“ din care sunt construite oasele, pielea, mușchii, tendoanele și ligamentele. Colagenul se găsește inclusiv în structura vaselor sangvine, corneei sau dinților, cărora le oferă rezistență sau flexibilitate. Te poți gândi la colagen ca la un „lipici“ care ține toate aceste părți ale corpului laolaltă. De altfel, termenul „colagen“ provine din limba greacă, unde „kolla“ înseamnă „lipici“ sau „clei“.
Din punctul de vedere al conținutului, colagenul este format din aminoacizi: glicină, prolină și hidroxi-prolină, alanină, arginină, acid aspartic, lizină, leucină, izoleucină, fenilalanină, serină, treonină, valină.
Dacă ar fi să privim de aproape la fibra de colagen, atunci am putea vedea că structura sa este similară unei funii. Fiecare fibră individuală de colagen este formată din multe alte fibre mai subțiri, adunate împreună. Asemenea unei funii, colagenul are o rezistență extraordinară și nu se rupe ușor. Este o fibră puternică, tare, dar foarte flexibilă. Acest lucru le permite diferitor părți ale corpului nostru să se miște fără a se deteriora.
Iată un exemplu: tendonul lui Ahile. Aici, fibrele de colagen sunt așezate sub formă de fascicule paralele, ceea ce conferă rezistență tendoanelor. Ca să înțelegi mai ușor, gândește la un fascicul de colagen ca la o bandă de cauciuc. Dacă tragi de o singură bandă, aceasta se va întinde destul de ușor. Dacă însă ai mai multe benzi de cauciuc paralele, atunci vor fi greu de întins în același timp. Cam așa se întâmplă cu fasciculele de colagen din tendonul lui Ahile: datorită colagenului, tendonul este dur, dar elastic.
Spre deosebire de tendoane, în piele, fibrele de colagen sunt așezate în mod neregulat. Ca să vezi diferența, prinde o bucată de piele de pe braț, trage de ea, vei observa cât este de flexibilă, iar atunci când îi dai drumul revine la forma inițială. Acest lucru se datorează colagenului din straturile profunde ale pielii.
REȚINE! În vreme ce pielea este moale și flexibilă datorită colagenului, tendoanele sunt tari și flexibile tot datorită colagenului.
Colagenul este cea mai abundentă proteină din organismul uman, reprezintă aproximativ o treime din proteinele conținute în mod natural de organism. Există aproximativ 16 tipuri de colagen, dar 80-90% din totalul de colagen existent în organism este reprezentat de tipurile I, II și III. Imaginează-ți doar! Ca proporție a substanțelor în organism, colagenul este depășit doar de conținutul de apă.
Organismul nostru sintetizează colagen încontinuu. Potrivit specialiștilor, în fiecare an, aproximativ 3 kilograme de colagen se degradează, în vreme ce alte 3 kilograme se produc. Însă vine o vreme când producția de colagen scade. Acest lucru se întâmplă pe fondul unor boli, stresului, acțiunii razelor UV, contactului cu diferite substanțe chimice sau pe fondul înaintării în vârstă.
Colagenul și matrixul extracelular
Colagenul se găsește în toate țesuturile organismului, în piele, în oase, cartilaje, mușchi, vasele de sânge, în tractul digestiv, în inimă, cornee, vezica biliară, rinichi, vezica urinară. Structura exterioară a celulelor din organismul nostru este alcătuită din colagen, el este cel care face legătura între celule, fiind suportul sau matrixul extracelular (ECM). Cea mai bună comparație pentru a înțelege acest lucru este un fruct de rodie. Celulele organismului sunt asemenea semințelor de rodie. Semințele nu pot sta fără un suport, ci sunt prinse în acea structură specială a fructului, asemănătoare cu matricea de colagen a organismului.
Principalele componente ale matrixului extracelular sunt fibrele de colagen și proteoglicanii (structuri macromoleculare formate din glicozaminoglicani și proteine). Fibrele de colagen sunt interconectate cu proteoglicanii, cei care rețin apa în țesuturi și produc un gel între celule. Datorită acestor proprietăți, de exemplu, pielea are un aspect sănătos.
În nici un țesut, matrixul extracelular nu este atât de bine definit ca în țesutul conjunctiv, unde matrixul extracelular este mai abundent adesea decât celulele. Țesutul conjunctiv se găsește în tot corpul și servește drept schelă pentru toate celelalte țesuturi. Prin varietatea tipurilor și numărului moleculelor din matrixul extracelular al țesutului conjunctiv se explică diversitatea incredibilă a țesuturilor și organelor din corpul uman.
Un exemplu foarte bun despre modul în care matrixul extracelular influențează funcția țesuturilor este diferența dintre os și cornee. În oase, matrixul extracelular este gros și foarte mineralizat, rezultatul fiind un țesut puternic, lipsit de flexibilitate și opac, că doar vorbim despre modul în care este construit scheletul. Pe când matrixul extracelular al corneei constă într-un gel apos, transparent și flexibil, ideal pentru transmiterea luminii în globul ocular.
Să-i dăm colagenului ce-i al colagenului!
Poate ai auzit despre colagen în reclamele tv pentru produse cosmetice și anti-aging sau în cele pentru produse destinate îngrijirii articulațiilor. Colagenul este mai mult decât atât, colagenul este esențial pentru sănătate. Când nivelul de colagen în organism este unul normal, atunci totul merge bine. Cu totul altă poveste este însă atunci când nivelul de colagen scade: pielea se ridează și se lasă, părul își pierde strălucirea, tendoanele și ligamentele nu mai sunt la fel de flexibile, articulațiile se rigidizează, crește riscul de osteoporoză, artroză. La nivelul organelor interne, deficitul de colagen se asociază cu instabilitate și slăbiciune, unul dintre cele mai afectate organe fiind inima.
Așadar să-i dăm colagenului ce-i al colagenului, iar atunci când articulațiile au început să trosnească, atunci când pielea a început să se lase să apelăm cu încredere la un supliment de colagen pentru îngrijirea articulațiilor sau pentru menținerea frumuseții și sănătății pielii!
Surse:
www.barebonesbroth.com/blog/goodness-through-the-ages/
www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK21582/
www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2846778/
naturalforce.com/nutrition/what-is-collagen-protein/
study.com/academy/lesson/what-is-collagen-definition-types-and-diseases.html
www.livingwhole.org/why-you-should-start-drinking-bone-broth/
www.nativecollagen.com/history-collagen/
collagencomplete.com/difference-gelatin-collagen-hydrolyzed/
