Nu știu cum vi se pare vouă, dar eu am impresia din ce în ce mai acută că trăim într-o lume în care lumina nu se mai stinge niciodată. Putem lucra, socializa și consuma informație la orice oră. Dar, din păcate, am ajuns să confundăm această flexibilitate cu adaptarea; e ca și cum organismul modern ar fi un dispozitiv care primește permanent update-uri.
Organismul uman însă nu funcționează ca un smartphone, ci ca un mecanism fin, ca un ceas elvețian calibrat cu migală, dependent de ritmuri clare, previzibile. Ritmul digital este rapid și haotic. Ritmul biologic este circadian și precis. Iar conflictul dintre ele se resimte în nivelul nostru de energie, în calitatea somnului, în aspectul pielii, statusul metabolic și sănătatea emoțională. Şi toate, ȋn timp, cumulate, pot lua traiectul diferitelor patologii.
Lumina, limbajul prin care corpul știe dacă e zi sau noapte
Creierul nu „citește” ora indicată de ceas, ci timpul indicat de lumină – mai exact lumina care ajunge la ochi și lumina care ajunge la piele. Două sisteme hormonale sunt extrem de sensibile la acest semnal: cortizolul, hormonul care te trezește şi melatonina, hormonul care te adoarme și te repară. Când lumina ajunge în corp la momentul potrivit, hormonii conlucrează armonios. Când lumina apare la momentul greșit, tot sistemul se dereglează.
Cortizolul: sunetul trezirii
Dimineața, un vârf natural de cortizol te trezește și îți pornește metabolismul. Acest vârf depinde de lumina naturală, în special în primele 30–60 de minute după trezire. Dar dacă dimineața nu primești lumină au loc o serie de efecte negative:
- creierul nu înțelege că „ziua a început”
- energia rămâne scăzută
- concentrarea slăbește
- metabolismul încetinește
Este de o importanţă majoră să înţelegem că primul „ritual” esențial al dimineții nu este spălatul pe dinţi, ci expunerea la lumina naturală. Lumina naturală este cel mai puternic element de sincronizare hormonală.
Melatonina: semnalul liniștii profunde
Seara, lumina trebuie să scadă, pentru ca melatonina să crească. Melatonina este aidoma unui mesaj adresat organismului: „E timpul să te refaci și să reconstruiești ce ai consumat azi.”
Toate bune, numai că, în zilele noastre, melatonina are un inamic major: lumina albastră a ecranelor. O singură oră de ecran seara poate să:
- reducă melatonina cu 40-70%
- întârzie somnul cu 2-3 ore
- mențină cortizolul ridicat
- blocheze intrarea în somn profund.
Și de aici apare senzația ciudată, dar cât se poate de reală şi de des întâlnită în practica mea clinică: „Dorm, dar nu mă refac.” Pentru aceasta nu organismul poartă vina, ci lumina desincronizată.
Lumina și metabolismul: țesutul adipos „vede” lumina, chiar dacă ochii sunt închiși
Un studiu recent a arătat că țesutul adipos este un organ fotosensibil. S-a demonstrat că este bogat în Opsin3, un receptor care detectează lumina albastră prin piele și trimite semnale către hipotalamus, centrul hormonal. Efectele sunt clare:
- lumina albastră dimineața transmite semnalul „Consumă energie!”
- lumina albastră seara semnifică „Înmagazinează energie și încetinește metabolismul!”
Când receptorul este „oprit”, metabolismul suferă profund: scade termogeneza, creşte pofta de mâncare, se reduc energia şi ritmul metabolic.
Concluzia este una simplă: nu metabolismul tău este unul „lent”, ci este desincronizat de lumină nepotrivită.
Ecranele ne păcălesc, pur şi simplu, organismul
Şi aceasta deoarece lumina ecranelor imită aproape perfect lumina de zi. Creierul nu percepe că e un telefon, știe doar că e lumină. Deci, privitul la telefon la ora 22:00? Corpul crede: „Încă e zi.” Iar consecințele sunt dintre cele mai neplăcute:
- melatonina este blocată
- cortizolul rămâne ridicat
- digestia este activă
- somnul întârzie să apară
Iar de la acestea e doar o problemă de timp până la manifestări efective precum oboseală cronică, anxietate, creștere în greutate, insomnie, recuperare deficitară.
Melatonina: hormonul care nu te adoarme, ci te reconstruiește
Melatonina nu este un „somnifer”, ci hormonul central al regenerării nocturne. Se produce şi în mitocondrii, exact acolo unde celulele acumulează cea mai mare cantitate de stres oxidativ. În întuneric total, melatonina:
- repară lanțul de transport al electronilor
- reconstruiește potențialul membranei mitocondriale
- neutralizează radicalii liberi
- restabilește echilibrul redox
- resetează producția de energie (ATP)
- stabilizează ritmul hormonal
Melatonina nu doar că te adoarme, ci, mult mai important, te face „reparabil”. Somnul profund este doar cadrul în care melatonina își poate face treaba.
Când este blocată de lumina de seară, corpul nu doar că nu doarme bine, ci, mai grav, nu se repară eficient. Așa apare starea „wired but tired”: corp în alertă, dar profund epuizat.
Lumina și pielea: de ce telefonul îți blochează regenerarea de noapte
Pielea se repară aproape exclusiv în întuneric, sub acțiunea melatoninei. Iar telefonul de tip smartphone este cel mai nociv element pentru acest proces – nu doar prin lumină, ci prin proximitate. Lungimile de undă albastre emise de acesta:
- pătrund în piele mai adânc decât undele UV
- cresc inflamația
- degradează colagenul
- produc stres oxidativ profund
În același timp, lumina albastră blochează melatonina, ceea ce înseamnă că pielea nu mai poate repara daunele. Rezultatul? Îmbătrânire accelerată în două direcții:
daune accentuate + reparare zero. Modul „night” și distanța pot ajuta, dar nu înlocuiesc nicidecum întunericul.
Pielea nu „îmbătrânește doar pe seama vârstei”. Îmbătrânește şi pentru că primește semnale de zi în timpul nopții.
5 sfaturi practice care pot face diferenţa
1) Lumina naturală dimineața
10–20 de minute afară, imediat după trezire pot determina un nivel decortizol sănătos, energie susţinută şi ritm stabil.
2) Lumină naturală la prânz
5–10 minute de expunere, într-o pauză de lucru, duce la reducerea stresului plus calibrare circadiană.
3) Detox digital seara
Obiceiul de a evita ecranele cu 90 de minute înainte de culcare, poate duce la creșterea melatoninei şi optimizarea somnului profund.
4) Lumină caldă, ambientală
Ne putem procura surse de lumină în culori calde roșu/amber, care să înlocuiască deja obişnuitele LED-uri.
5) Noaptea: doar lumină roșie
Orice lumină albă întrerupe secreţia melatoninei pentru 10-15 minute.
Dincolo de lumina de dimineaţă, care te energizează, şi întunericul firesc de seara, care te regenerează, alege să prioritizezi ritmul natural, care va facilita echilibrarea hormonală, calibrarea metabolismului, somnul şi statusul general al sănătăţii, şi să eviţi ca lucrul în faţa ecranelor să devină un inamic al acestora.
Studiu relevant: Screens, Blue Light, and Epigenetics: Unveiling the Hidden Impact on Skin Aging, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11532803/
Te-ar mai putea interesa şi:
https://bettermedicine.ro/somnul-laboratorul-de-vindecare-al-corpului-tau
https://bettermedicine.ro/ritmul-circadian-somnul-si-refacerea-organismului
https://bettermedicine.ro/cortizol-insulina-oboseala-cronica-triada-care-te-epuizeaza
Cine este dr. Bogdan Tofan?
Dr. Bogdan Tofan este specialist în Medicină de Familie, cu atestate în Apifitoaromaterapie şi Ozonoterapie. Este pasionat de Medicina Funcţională, Medicina Stilului de Viaţă, Endobiogenie, terapia cu CBD şi Medicina Psihosomatică, îmbinând cunoștințele tradiționale cu noile tehnologii medicale. Activitatea sa include colaborări cu centre de medicină integrativă și participarea activă în programe de formare continuă.
Disclaimer
Informațiile prezentate în acest articol sunt destinate exclusiv scopurilor educative și informative. Acestea nu constituie un diagnostic medical, un tratament sau o recomandare terapeutică personalizată. Consultați întotdeauna un medic sau un specialist calificat înainte de a începe orice formă de tratament, dietă, supliment sau modificare a stilului de viață. Fiecare persoană este diferită, iar abordările care funcționează pentru un individ pot să nu fie potrivite pentru altul. Evaluarea și supravegherea profesională sunt esențiale.
