Ce ne spun durerile despre emoțiile și stările noastre sufletești?

Corpul nostru ne transmite o multitudine de mesaje, însă puțini dintre noi știm să le descifrăm. Când adevăratele noastre sentimente sunt cenzurate sau interzise de temeri, apar manifestări somatice, care sunt limbaje simbolice ale corpului prin care încercăm să le comunicăm celor din jur problemele cu care ne confruntăm.

„Bolile sunt țipetele tăcerii”

Bolile sunt limbaje simbolice prin care încercăm să exprimăm ce nu putem spune prin cuvinte. În opinia lui Jacques Salomé, „Când nu putem spune prin cuvinte, strigăm prin dureri”.

Prin dureri încercăm să scoatem la iveală:

• conflicte interpersonale și intrapersonale;
• situații nerezolvate, care sunt răni deschise în adâncul corpului;
• despărțiri, pierderi, care nu au fost ușurate de un doliu;
• vechi mesaje de fidelitate, de compensare, de supunere sau de conformare pe care le acceptăm sau cărora ne opunem cu o cheltuială energică inutilă.

Unele dintre cele mai frecvente somatizări sunt durerile de spate, de umeri, de brațe sau de gât. Mulți le punem pe seama oboselii și credem că o să treacă. Dar nu e chiar așa! S-ar putea să nu treacă și, mai grav, se pot intensifica și să vină la pachet cu alte probleme pe care nu le mai putem controla.

Durerea de spate, asociată cu greutățile vieții

Zona spatelui se află în strânsă legătură cu trecutul nostru, cu „a căra în spate” greutățile vieții, dar și cu sentimentul de a fi atacați din spate sau cu nevoia de susținere emoțională și de securitate. Durerea în zona lombară simbolizează refuzul de a ne detașa emoțional sau faptic de probleme din trecut. Partea de jos a spatelui arată frica legată de nesiguranța financiară și în general de tot ce ține de latura materială a vieții. Durerile în partea de sus a spatelui indică existența unor așteptări exagerate ca alte persoane să ne susțină din punct de vedere afectiv și acumularea unor stări de furie atunci când aceste așteptări nu sunt împlinite.

Umerii, împovărați de responsabilități

Umerii sunt în strânsă legătură cu capacitatea noastră de a purta responsabilitatea dezvoltării noastre și de a ne atinge obiectivele în viață. Atunci când umerii devin dureroși ori au o postură căzută arată că ne simțim împovărați de responsabilități, că ne încărcăm singuri cu prea multe sarcini sau că avem tendința să preluăm și din responsabilitățile altora.

Gâtul, probleme de flexibilitate

Gâtul reprezintă capacitatea noastră de a manifesta flexibilitate în relațiile cu cei din jur sau de a analiza situațiile din mai multe perspective. Dacă rămânem fixați asupra unei singure perspective, asupra unui singur punct de vedere, atunci gâtul nostru are de suferit, manifestând dureri sau înțepeniri. Durerile de la nivelul gâtului pot avea ca punct de plecare blocajul în exprimarea nevoilor, de a spune ce ne doare, de a cere sau de a refuza, de a găsi cea mai bună modalitate de comunicare.

Dureri de brațe, „aripi” frânte

Brațele simbolizează „aripile” noastre, iar problemele la nivelul brațelor ne arată pierderea altitudinii. Ele se transpun în probleme legate de evoluția personală, de învățare și de schimbare. Totodată, brațele au legătură cu capacitatea noastră interioară de a accepta sau a îmbrățișa oamenii, dar și situațiile noi, provocările, schimbările.

Mâinile vorbesc despre sentimentul de utilitate

Atunci când ne confruntăm cu sentimente de inutilitate sau de neputință de a duce la bun sfârșit ceva anume, de a ajuta pe cineva, în zona mâinilor se reflectă prin dureri, tremurat, moleșeală, scăpăm lucrurile din mâini. Degetele ne amintesc de micile detalii de zi cu zi pe care avem tendința să le trecem cu vederea, concentrându-ne pe lucrurile mari. Doar că lucrurile mari sunt mai rare și viața este alcătuită dintr-o mulțime de momente mici. De aceea, este bine să apreciem bucuriile mici ale vieții, pentru că puse împreună alcătuiesc fundația pe care se clădesc cele mari.

Durerea, strategie a minții de a ne abate atenția de la suferințe sufletești

Dr. John E. Sarno, specialist în recuperare medicală, autorul volumului „Rețetă pentru minte și corp. Cum să vindeci durerile trupului”, vorbește despre dureri nu neapărat ca simptome ale unor boli, ci ca strategie a minții de a ne abate atenția de la suferințe sufletești. În societatea actuală, majoritatea durerilor de spate, gât și membre, migrene, afecțiuni digestive, alergii sunt suferințe care iau proporții epidemice, cărora medicii nu reușesc să le găsească o cauză  concretă și sunt tratate doar simptomele. Ca urmare, durerile și afecțiunile se repetă de nenumărate ori, cu și mai multă vigoare.

Dr. Sarno susține că durerile nu dispar din cauza faptului că sunt de natură psihogenă, ele își au originea în mintea noastră și pot fi tratate prin psihoterapie sau pur și simplu conștientizând sursa lor emoțională. Teoria doctorului Sarno se bazează pe legătura dintre minte și corp, specialistul abordând nu doar emoțiile negative conștiente (stres, furie, anxietate, singurătate, depresie), ușor de identificat, cât mai ales legătura dintre simptome și emoțiile inconștiente, pe care pacienții nu le conștientizează ori le resping cu vehemență.

„În majoritatea cazurilor, durerea de spate e un simptom creat de inconștient pentru a distrage atenția conștientului de la emoții puternice către o problemă de sănătate”, afirmă dr. Sarno. Din păcate, în medicina modernă e greu de conceput că ne doare spatele de la o problemă emoțională, preferăm să credem că este de vină hernia de disc și astfel se ajunge la prescrierea unor doze masive de medicamente antiinflamatoare, tomografii computerizate sau chiar intervenții chirurgicale nejustificate.

Mecanism de apărare contra emoțiilor reprimate

Psihanaliștii vorbesc despre un mecanism de apărare pe care corpul îl folosește pentru a evita confruntarea cu anumite sentimente reprimate. Simptomele fizice scot la suprafață sentimente inconștiente, explică psihanalistul american Stanley Cohen. Conflictele bântuie neîncetat inconștientul, dar sentimentele nedorite par a se lupta tot timpul pentru recunoaștere. Pentru a le împiedica să apară la suprafață, în conștient, mintea reacționează prin generarea unor simptome psihosomatice. Mintea nu face altceva decât să mascheze tumultul emoțional prin durere fizică.

Durerea de cap, rezultatul mâniei refulate

Durerea de cap psihogenă este una dintre cele mai frecvente suferințe, iar mulți dintre noi o atribuie unor motive dintre cele mai diverse: de la sinuzită la curent sau aer condiționat, de la prea cald sau prea frig, de la lumina prea puternică sau prea mult citit, privit la televizor, calculator etc. În realitate, în cele mai multe cazuri, durerea de cap este o manifestare psihosomatică ca rezultat al mâniei refulate.

Dr. Sarno povestește din propria experiență despre migrenă: „Ca tânăr medic de familie, cu stresul și presiunile obișnuite legate de muncă și propria-mi familie, sufeream de migrene de vreo 6 ani. Un coleg mi-a spus despre o lucrare medicală care sugera că migrena ar fi rezultatul mâniei refulate”. La următoarea durere de cap s-a gândit ce mânie ar putea refula. „Mi-e clar acum, după mulți ani, ce anume refulam, dar la momentul acela nu aveam nicio idee. Totuși, spre uimirea mea, durerea de cap nu a mai revenit. Nu știam de ce sunt furios inconștient, dar eram dispus să accept că ceva psihologic era responsabil pentru durerea mea de cap. Acest lucru a fost suficient pentru a preveni permanent migrena. Un simptom fizic poate fi eliminat prin procesul gândirii. Nu e un fenomen magic. Prin distragerea atenției cuiva dinspre zona fizicului către cea a psihicului, un simptom fizic poate fi îndepărtat”, povestește dr. Sarno.

Să ne ascultăm și să ne înțelegem corpul

Pentru vindecarea durerilor este esențial să învățăm a ne asculta corpul și a-l înțelege, ne îndeamnă atât dr. Jacques Salomé, cât și dr. John Sarno. Dar nu trebuie să cădem în capcana de a căuta cauza, ci este important să înțelegem sensul durerilor.

„Avem prea mult tendința să căutăm cauza, adică explicația unui lucru. Înlocuim prea ușor înțelegerea – o căutare a semnificației cu explicația – o căutare a științei și a controlului. Prea des vorbim în locul corpului nostru, în loc să îl lăsăm pe el să vorbească. El are nevoie de mai multă înțelegere decât de control”, își exprimă părerea dr. Salomé.

Toate bolile, durerile nu sunt atât de negative pe cât par la început, au un sens și într-un fel reprezintă un mijloc de a stabili un echilibru, de a scoate la iveală ceea ce nu se spune.

La rândul său, dr. Sarno ne propune să recunoaștem bazele psihologice ale durerii și să acceptăm explicația psihologică. „Vorbește-i creierului tău, spune-i că știi ce face și că ar fi bine să sporească fluxul sanguin către țesuturile implicate (slaba irigare locală este de multe ori cauza durerii)”, arată dr. Sarno.

Surse:

Jacques Salomé, „Dacă m-aș asculta, m-aș înțelege”, Editura Curtea Veche, 2009

John E. Sarno, „Rețetă pentru minte și corp. Cum să vindeci durerile trupului”, Editura Trei, 2010