Alergiile, dușmanul invizibil: cum le recunoști și le ții sub control

Ele reprezintă reacții exagerate ale sistemului imunitar la substanțe (alergeni) care, în mod normal, sunt inofensive pentru majoritatea oamenilor.

​Când o persoană alergică intră în contact cu un alergen (fie că îl inspiră, îl înghite sau îl atinge), sistemul ei imunitar îl percepe greșit ca pe un invadator periculos. Ca răspuns, organismul produce anticorpi (numiți Imunoglobulina E sau IgE), care declanșează eliberarea unor substanțe chimice, cum ar fi histamina. Această eliberare provoacă simptomele clasice ale alergiei.

​Alergenii pot fi împărțiți în mai multe categorii principale:

• ​Alergeni aeropurtați (respiratori): Polenul (de la copaci, ierburi, buruieni – precum ambrozia), acarienii din praful de casă, mucegaiul și scuamele animalelor de companie (câini, pisici).
• ​Alimente: Cele mai frecvente alergii alimentare sunt declanșate de arahide, nuci, lapte, ouă, grâu, soia, pește și crustacee.
• ​Înțepături de insecte: În special veninul de albine, viespi sau furnici roșii.
• ​Medicamente: Penicilina și alte antibiotice pe bază de penicilină sunt printre cele mai comune.
• ​Alergeni de contact: Latexul, anumite metale (cum ar fi nichelul din bijuterii) sau ingrediente din produse cosmetice.

​Simptomele variază în funcție de tipul de alergie și de severitatea ei:

• ​Alergii respiratorii (ex. rinita alergică/febra fânului): Strănut, nas înfundat sau care curge, ochi roșii, lăcrimoși și cu mâncărimi.
• ​Alergii alimentare: Furnicături în gură, umflarea buzelor, a limbii sau a feței, crampe stomacale, greață, diaree sau vărsături.
• ​Alergii cutanate: Erupții cutanate (urticarie), roșeață, mâncărime severă, descuamarea pielii (eczeme).

​Atenție – Anafilaxia: Aceasta este o reacție alergică severă, care pune viața în pericol. Simptomele includ dificultăți de respirație (din cauza umflării gâtului), scăderea bruscă a tensiunii arteriale, amețeli, puls rapid și pierderea cunoștinței. Necesită asistență medicală de urgență și, de obicei, administrarea imediată de epinefrină (adrenalină).

​Dacă suspectezi că ai o alergie, primul pas este consultarea unui medic alergolog. Acesta poate recomanda teste cutanate sau analize de sânge pentru a identifica alergenul exact.

​Opțiunile de gestionare includ:

1. ​Evitarea alergenului: Aceasta este cea mai eficientă metodă de prevenție.
2. ​Medicamente: Antihistaminicele (pentru a bloca histamina), decongestionantele, antiiflamatorii (spray-uri nazale sau creme) pot ameliora simptomele.
3. ​Imunoterapia (Desensibilizarea): Presupune expunerea treptată la cantități din ce în ce mai mari de alergen (prin injecții sau picături sublinguale) pentru a „învăța” sistemul imunitar să îl tolereze în timp.
4. ​Autoinjectoarele cu epinefrină: Prescrise persoanelor cu risc de anafilaxie, pentru a fi purtate permanent.

Alergiile de sezon, cunoscute medical și sub denumirea de rinită alergică sezonieră sau „febra fânului”, sunt extrem de comune și pot transforma anumite perioade din an într-o adevărată provocare. Acestea apar, cum spuneam, atunci când sistemul imunitar reacționează exagerat la polenul sau sporii de mucegai purtați de vânt.

​Nivelul și tipul de polen din aer se schimbă odată cu anotimpurile. Ciclul tipic al alergenilor este următorul:

• ​Primăvara (Martie – Mai): Principalul vinovat este polenul de arbori și copaci. Cei mai alergenici sunt mesteacănul, stejarul, frasinul, plopul și nucul. Odată cu încălzirea vremii, copacii eliberează polen fin care este purtat ușor de vânt.
• ​Vara (Mai – Iulie): Aceasta este perioada gramineelor. Polenul provine de la ierburi sălbatice, gazon, fân și anumite cereale (precum secara sau ovăzul).
• ​Sfârșitul verii și Toamna (August – Octombrie): Este sezonul buruienilor. De departe cel mai agresiv alergen din această perioadă, mai ales în România, este ambrozia (Ambrosia artemisiifolia). O singură plantă poate elibera miliarde de grăuncioare de polen. Tot toamna, din cauza frunzelor umede căzute pe pământ, pot crește nivelurile de spori de mucegai din aer.

​Spre deosebire de o răceală, care trece în câteva zile, simptomele alergiilor de sezon persistă atâta timp cât ești expus la alergen (săptămâni sau chiar luni). Acestea includ:

• ​Strănut în rafale.
• ​Nas înfundat (congestie nazală) sau secreții nazale apoase abundente.
• ​Mâncărimi (prurit) la nivelul nasului, cerului gurii, gâtului sau urechilor.
• ​Ochi roșii, lăcrimoși, umflați și cu senzație de nisip (conjunctivită alergică).
• ​Oboseală, iritabilitate și dificultăți de concentrare (cauzate adesea de calitatea slabă a somnului din cauza nasului înfundat).

​Dincolo de tratamentul medicamentos, modificarea obiceiurilor zilnice poate reduce semnificativ expunerea la polen:

1. ​Monitorizează calitatea aerului: Verifică aplicațiile meteo sau site-urile specializate care raportează nivelul de polen din aer. Evită plimbările lungi în natură în zilele cu vânt puternic și nivel ridicat de polen.
2. ​Protejează-ți casa: Ține ferestrele închise în perioadele de vârf ale sezonului alergic. Folosește aerul condiționat, ideal dotat cu filtre HEPA, pentru a răci locuința.
3. ​Igiena după expunere: Când te întorci de afară, fă un duș și spală-te pe păr pentru a îndepărta polenul înainte de a te așeza pe pat. Schimbă hainele pe care le-ai purtat în exterior.
4. ​Atenție la rufe: Nu usca hainele sau lenjeria de pat afară, pe sârmă, deoarece polenul se va lipi de ele.
5. ​Folosește protecție în aer liber: Poartă ochelari de soare mari pentru a-ți proteja ochii de polen și, dacă lucrezi în grădină sau tunzi iarba, o mască de protecție te poate ajuta.

Cel mai bun moment pentru a ieși afară în sezonul alergiilor este imediat după o ploaie abundentă, deoarece apa „spală” polenul din aer. În schimb, diminețile uscate și cu vânt sunt cele mai periculoase.

​Pentru a gestiona simptomele, medicii alergologi pot recomanda o abordare personalizată:

• ​Antihistaminice: sub formă de pastile, siropuri sau picături care reduc strănutul, mâncărimile și secrețiile nazale.
• ​Corticosteroizi nazali: Spray-uri care reduc inflamația din nas. Acestea sunt considerate adesea cel mai eficient tratament pentru rinita alergică, dar trebuie folosite constant pe parcursul sezonului pentru a funcționa optim.
• ​Picături de ochi: Pentru a calma mâncărimea și roșeața (picături cu antihistaminice sau stabilizatori mastocitari).
• ​Decongestionante: Oferă o ușurare rapidă a nasului înfundat, dar spray-urile decongestionante nu trebuie folosite mai mult de 3-5 zile consecutiv pentru a evita un efect de ricoșeu (agravarea congestiei).

Imunoterapia alergen-specifică: Dacă medicamentele nu dau rezultate, medicul poate recomanda desensibilizarea. Aceasta se începe cu câteva luni înainte de sezonul polenic respectiv și are scopul de a modifica pe termen lung felul în care sistemul tău imunitar reacționează la acel alergen specific.

Rolul materialului este pur informativ, nu de diagnostic şi tratament, şi este foarte important să consultaţi un specialist atunci când doriţi să începeţi o terapie în cazul unei alergii.