Articole webinare, Medicină funcțională

Ce se ascunde în spatele colesterolului ridicat sau scăzut?

Autor:
Niciun comentariu
Timp citire aprox: 6 minute
Vezi toate articolele despre:
colesterolinimătrigliceride

Webinarul „Ce se ascunde în spatele colesterolului ridicat sau scăzut?“, din seria Webinarelor Better Medicine, a adus în centrul atenției colesterolul. Nutriționist Raluca Schachter a adus în prim plan informații inedite despre ce se ascunde în spatele colesterolului ridicat, dar și scăzut. Toate lumea știe că un colesterol ridicat este un semnal de alarmă, însă majoritatea ignoră semnificația unui nivel scăzut de colesterol.

Când prea mult este într-adevăr prea mult? Vom afla în continuare care este de fapt valoarea optimă și de dorit atunci când vorbim despre colesterol.

Funcțiile vitale ale colesterolului în organism

  • Este prezent în toate celulele corpului
  • Crește integritatea membranei celulei
  • Reprezintă materia primă pentru fiecare hormon steroid
  • Acționează împotriva radicalilor liberi
  • Reprezintă materia primă pentru sărurile biliare
  • Este implicat în repararea celulelor denaturate
  • Creierul și nervii sunt alcătuiți în mare parte din colesterol
  • Laptele matern – „alimentul“ cel mai bogat în colesterol
  • Este esențial pentru absorbția vitaminelor solubile în grăsimi (A, D, E, K)
  • Are proprietăți antimicrobiene (acizii grași saturați cu lanț scurt și mediu)
  • Este implicat în repararea și întreținerea peretelui intestinal
  • Îmbunătățește imunitatea
  • Acționează ca un antidepresiv prin îmbunătățirea funcției receptorului serotoninei

Ipoteza lipidelor și mitul colesterolului

Aceasta a fost dezvoltată și promovată de Ancel Keys în 1950 și susține că există o relație directă între cantitatea de grăsimi saturate și colesterol din dietă și incidența bolilor coronariene.

Însă studiile care au testat această ipoteză au găsit concluzii diferite. De reținut este faptul că această ipoteză este susținută de industria uleiurilor vegetale și a alimentelor procesate.

O valoare crescută de colesterol în sânge nu este determinată de alimentele bogate în colesterol; aceasta se datorează unui metabolism care nu este eficient în a metaboliza colesterolul de care are organismul nevoie.

Corpul nostru produce mai mult colesterol ca reacţie la inflamaţiile existente. Colesterolul nu este problema, este de fapt soluţia pe care organismul o utilizează în încercarea de a se autovindeca!

Principalele surse de inflamație în corp sunt:

  • Uleiuri și grăsimi hidrogenate, uleiuri vegetale rafinate și râncede, organisme modificate genetic, alimente procesate, alcool, țigări.
  • Extractele de ouă, lapte praf (adăugat și la produse lactate cu grăsimi reduse), cărnuri și grăsimi care au fost alterate la temperaturi înalte.
  • Toxicitate cu metale grele și chimicale, toxicitate a ficatului, stres, hipotiroidism și disfuncții ale rinichilor.

De reținut despre colesterol!

Studiul The Framingham Heart Study a arătat că 40% dintre atacurile de cord se înregistrează în rândul persoanelor cu nivelul colesterolului sub 200. Este clar că doar scăderea colesterolului nu este soluția!

Multe dintre persoanele care suferă un infarct au medicație hipolipemiantă.

Studiile arată că persoanele care au nivelul colesterolului <180 mg/dl sunt de 3 ori mai expuse unui atac vascular cerebral (AVC).

Stresul, inflamația și nivelul crescut de insulină (datorat unui aport crescut de carbohidrați) cresc necesarul de colesterol. Nivelurile de colesterol din corp sunt determinate de mediu!

Până la urmă care este treaba cu colesterolul „bun“ și „rău“ și ce reprezintă valorile fiecăruia

LDL (80 – 150 mg/dl)

LDL (low density lipo-protein) → „transportator“ al colesterolului, distribuindu-l către diferite părţi ale corpului, acolo unde este nevoie de el.

Problema cu LDL vine din faptul că are susceptibilitate mare de oxidare dacă rămâne în sânge mai mult timp și asta duce la creșterea inflamației în corp și a riscului de boli de inimă.

Valori ridicate ale LDL pot indica:

  • funcție scăzută a tiroidei
  • inflamație cronică
  • infecție activă în corp

Particula sănătoasă de LDL este mare si „pufoasă“ și circulă în mod natural în sistem fără să creeze probleme.

În schimb, când particula LDL devine mică și densă aceasta are tendința de a rămâne bocată în orificiile arterelor unde se acumulează nutrienți și asta duce la inflamație și ulterior la ateroscleroză.

Dimensiunea acestor particule este un marker predictiv important pentru evenimentele cardiovasculare și pentru progresia bolii coronariene.

HDL (50 – 85 mg/dl)

HDL (high density lipo protein) → „mătură“ particulele de LDL și le transportă la ficat pentru reciclare.

Nivelurile scăzute de HDL indică o viață sedentară, obezitate, alimentație procesată și bogată în zaharuri.

Nivelurile ridicate de HDL coroborate cu un nivel scăzut de trigliceride indică prezența bolilor autoimune, hipotiroidism, exces de estrogen și consumul excesiv de alcool, droguri.

Niveluri scăzute de HDL coroborate cu niveluri crescute de trigliceride semnalizează rezistență la insulină.

Dacă tot am amintit trigliceridele mai sus, să vedem ce sunt acestea și care este rolul lor.

Trigliceridele (60 – 100 mg/dl)

Trigliceridele sunt, mai exact, lipide, adică grăsimi care se regăsesc în sânge. Acestea sunt necesare organismului uman, deoarece îi oferă energia de care are nevoie pe parcursul zilei.

Niveluri ridicate ale acestora semnalizează boli de inimă, accident vascular cerebral, rezistență la insulină și ficat gras.

Trigliceridele sunt transportate către țesuturi de către VLDL (lipoproteinele cu densitate foarte scăzută).

Odată ce VLDL este eliberată, enzimele din fluxul sanguin interacționează cu trigliceridele și schimbă lipoproteina VLDL în LDL.

Raportul optim între biomarkeri

LDL : HDL – 3:1 sau mai puțin (2:1 este optim)

Trigliceride : HDL – 2:1 sau mai puțin (1:1 este optim)

Care sunt cauzele care provoacă dereglări în profilul lipidic?

  1. Alimentația procesată, bogată în zaharuri, pro-inflamatoare
  2. Viața sedentară
  3. Obezitatea
  4. Stresul chronic
  5. Rezistența la insulină
  6. Hipotiroidism
  7. Reactivități și alergii alimentare
  8. Deficiență de lumina solară
  9. Somn de proastă calitate
  10. Disfuncție a ficatului, colecistului
  11. Disbioză intestinală
  12. Fumatul

Cum reglăm nivelul colesterolului din alimentație?

Pentru un nivel optim al colesterolului este necesar să avem o alimentație diversificată, sezonieră, bogată în vitamine și minerale:

PROTEINE GRĂSIMI CARBOHIDRAȚI
 

Carne neprocesată, non-industrială

Supă de oase

Lactate crude, fermentate, non-industriale

Pește sălbatic

Ouă de țară

 

 

Ulei de măsline

Unt, unt clarifiat (ghee)

Grăsimi animale

Ulei de cocos

Alune, semințe și nuci crude

Ulei de floarea-soarelui presat la rece (ocazional)

 

Legume variate

Fructe cu moderație

Murături în saramură

Cereale (preferabil fără gluten) cu moderație, prefermentate

Mirodenii

 

Cu efect reglator al colesterolului:

 

Broccoli, castraveți, sparanghel, frunze verzi, fructe de pădure, citrice, mere, usturoi, ceapă

 

Parte mai puțin prezentată de către medici este cea despre influența stilului de viață anti-inflamator asupra profilului lipidic.

Un astfel de stil de viață aduce numai beneficii, și anume:

  1. Mărește dimensiunea particulelor de LDL și scade pericolul de oxidare.
  2. Crește cantitatea de HDL disponibil pentru a recicla LDL din sânge înainte ca acesta să aibă șansa de a se oxideze.
  3. Îmbunătățește raportul LDL la HDL.
  4. Scade trigliceridele și îmbunătățește raportul dintre trigliceride și HDL.

Care sunt cauzele reale ale atacurilor de cord și cerebrale?

  1. Trigliceridele crescute
  2. Valori scăzute ale colesterolului HDL
  3. Valori crescute ale homocisteinei
  4. Consumul crescut de colesterol oxidat
  5. Deficiențe nutriționale

Adevărul despre grăsimile saturate și alimentele bogate în colesterol

În anii 1960, valorile mari ale colesterolului total (chiar și cele care ajungeau la 300) erau ignorate de către comunitatea medicală convențională.

Războiul împotriva colesterolului și grăsimilor saturate a fost pornit de industria alimentelor procesate și a uleiurilor vegetale, prin intermediul lui Archer Daniels Midland.

Acest război a devenit aliatul statinelor- medicamente menite să reducă colesterolul.

În acest război, s-a pierdut din vedere importanța biologică a grăsimilor saturate. Acestea au un rol important asupra membranelor celulare, inimii, oaselor, ficatului, plămânilor, hormonilor, a întregului sistem imunitar și, de asemenea, ele semnalează sațietatea – grăsimile saturate te ajută să mănânci mai puțin, să îți menții greutatea sau chiar să slăbești.

Și totodată s-au neglijat efectele negative ale statinelor. Acestea deteriorează funcțiile ficatului, intervin în metabolismul normal al ficatului, provoacă dureri de mușchi și oase, consumă rezervele de coenzima Q10 și afectează sistemul imunitar.

Afecțiuni asociate cu un nivel scăzut de colesterol

Un nivel scăzut de colesterol poate provoca afecțiuni precum:

Boli autoiumune: colesterolul în țesuturi inhibă cascada de semnale imune pro-inflamatorii care se află la baza proceselor autoimune.

Infecții:

  • LDL are capacitatea de a reduce patogenii și bacteriile infecțioase, dezactivându-le.
  • Când endotoxinele sunt cuplate cu LDL sunt incapabile să declanșeze producția citokinelor pro-inflamatorii, cum ar fi TNF-α.

Toxicitate: din cauza faptului că aproximativ 80% din colesterolul din sânge este produs de ficat, o producție scăzută este reflectată de toxicitatea ficatului și/sau insuficienţă biliară.

Catabolism, degenerare și efecte distructive ale radicalilor liberi în celule și țesuturi: colesterolul este o lipidă anabolică care inhibă inflamația și degenerarea.

Depresie și comportamente impulsive, inclusiv sinucidere și violență.

Top 10 nutrienţi pentru metabolismul colesterolului

  1. Coenzima Q10
  2. Uleiul de pește
  3. Niacina
  4. Berberina
  5. Extractul de usturoi
  6. Lecitina
  7. Taurina
  8. Nattokinaza
  9. Polifenolii
  10. Colina

Concluzii

Este important să înțelegem compoziția nivelurilor de colesterol și tipul de colesterol prezent în sânge. Deși majoritatea medicilor se alarmează la valori ridicate ale colesterolului total, nu acela este cel mai important.

LDL-ul (colesterolul cu densitate mică) este important în ceea ce privește riscul de boli de inimă, dar medicii au tendința de a pune prea multă importanță pe acest test.

Însă nivelul de trigliceride este un indicator mai bun pentru riscul de atac de cord decât nivelul de LDL deoarece un nivel crescut de trigliceride crește riscul de atac de cord.

De asemenea, un raport trigliceride la HDL sub 1.5 este considerat să indice un risc scăzut de boli de inimă.

Un alt aspect important este starea de sănătate atunci când verificați nivelurile lipidice deoarece o infecție sau o boală acută pot influența rezultatele analizelor.

Dar și nivelul de hormoni tiroidieni (T4 liber) trebuie luat în considerare pentru a asigura o interpretare corectă a profilului lipidic, deoarece o funcție tiroidiană scăzută (hipotiroidism) poate duce la creșterea semnificativă a trigliceridelor.

Părerea ta contează pentru noi!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Etichete articol:
colesterolinimătrigliceride
Articolul anterior
Povestea colesterolului, lipidelor și cardiologiei metabolice
Articolul următor
#08 – Rezistența la insulină, numitor comun și factor cauzal în obezitate, diabet și prediabet, infertilitate, demență, dislipidemii, boli cardiovasculare


Vino alături de noi în comunitatea
Better Medicine by Zenyth

Aici, nu vei găsi doar un grup, ci o familie bucuroasă să împărtășească cunoștințe și să te susțină pentru a aduce echilibru, armonie și sănătate în viața ta. În plus, ai acces la cele mai noi informații de sănătate, invitații la evenimente și resurse exclusive.

Vezi toate articolele din categoria:
Articole webinareMedicină funcțională

Te-ar putea interesa și: