„Ai grijă să nu te murdărești!” – Este îndemnul pe care cu toții l-am auzit în copilărie de la adulții din jurul nostru. Mulți părinți consideră că micuții lor ar trebui să stea într-un mediu cât mai steril posibil, dar unele cercetări sugerează că expunerea la anumite lucruri pe care le putem considera „murdare” poate aduce beneficii pentru sistemul imunitar. Există studii care arată că majoritatea copiilor care sunt ținuți în medii „foarte curate” au rate mai ridicate de rinită alergică, astm și o gamă largă de alte afecțiuni similare. Aceasta este, pe scurt, ipoteza igienei.
Cine sunt „prietenii pierduți”?
Ipotea igienei susține că trupurile noastre sunt ecosisteme care sunt afectate de o reducere rapidă a numărului și a varietății de microorganisme care populează corpurile noastre și mediul înconjurător. Modificarea acestor medii a fost atât de rapidă în termeni genetici încât organismul uman nu a avut timp să se adapteze, iar consecința este apariția bolilor autoimune și a tulburărilor imunologice. Lipsa unor niveluri adecvate ale căilor imunoreglatoare este influențată de două categorii de organisme. În primul rând, expunerea redusă la organismele inofensive asociate cu solul, apa netratată și materia vegetală fermentată, iar în al doilea rând apariția infecțiilor parazitare. Altfel spus, lipsa expunerii timpurii la agenți infecțioși, microorganisme simbiotice și paraziți crește sensibilitatea la boli alergice prin suprimarea dezvoltării naturale a sistemului imunitar. Ipoteza igienei mai este numită și „teoria epuizării biomului” sau „teoria prietenilor pierduți”. Această ultimă ipoteză pune accentul pe microbii antici, care au fost prezenți de-a lungul evoluției umane, mai debrabă decât pe expunerea microbiană din copilărie, pentru reducerea incidenței problemelor imunitare. Există voci ale specialiștilor care propun chiar denumiri precum „ipoteza expunerii microbiene” sau „ipoteza privării microbiene”, pentru a nu descuraja bunele practici de igienă.
Probleme de sănătate care au ca posibilă cauză igiena excesivă
| Astm | Alergii | Scleroză multiplă |
| Diabet de tip 1 | Boala Crohn | Alzheimer |
Mai curat nu înseamnă neapărat mai sănătos
Ipoteza igienei a fost lansată pentru prima dată la sfârșitul anilor 1980, de către David P. Strachan, profesor de epidemiologie, în British Medical Journal. Strachan a constatat că copiii din familiile mai numeroase au avut mai puține cazuri de rinită alergică, deoarece aceștia au fost expuși la germenii fraților mai mari. Această constatare a condus la cercetări suplimentare, care sugerează că lipsa expunerii din copilărie la condiții mai puțin curate poate crește susceptibilitatea individului la boală.
Cercetările confirmă: în țările dezvoltate sunt mai multe cazuri de alergii și astm
La finalul anilor 1990, dr. Erika von Mutius, cercetător în domeniul sănătății, a comparat ratele alergiilor și astmului în Germania de Est și Germania de Vest. Ipoteza inițială a fost că micuții est-germani, care au crescut în condiții mai murdare și considerate mai puțin sănătoase, ar suferi în proporții mai mari de alergii și astm decât omologii lor occidentali. Cu toate acestea, cercetarea a relevat contrariul: copiii din zonele populate ale Germaniei de Est au avut reacții alergice mai reduse și mai puține cazuri de astm decât copiii din Germania de Vest. Cercetări ulterioare au constatat că în țările în curs de dezvoltare, copiii sunt mai puțin susceptibili de a dezvolta alergii și astm, comparativ cu copiii din țările dezvoltate.
Sistemul imunitar are nevoie de antrenament
Ideea este simplă. Atunci când copiii sunt în uter, ei au un sistem imunitar extrem de slab deoarece ei sunt protejați de către anticorpii mamei. Atunci când ies din uter, sistemul imunitar începe să lucreze pentru ei, iar pentru a funcționa în mod corespunzător, se crede că trebuie expus la microbi pentru a avea o șansă de consolidare, conform Food and Drug Administration (FDA). Mecanismul de antrenament al sistemului imunitar este similar cu cel al masei musculare. Pentru a fi capabili să ridice obiecte grele, mușchii trebuie să fie antrenați prin ridicarea unor obiecte din ce în ce mai grele. Fără antrenament, te poți afla în imposibilitatea de a ridica un obiect greu atunci când este nevoie. Același lucru este valabil și pentru sistemul imunitar. Pentru a putea lupta împotriva infecțiilor, sistemul imunitar trebuie să se antreneze prin lupta împotriva contaminanților ce se găsesc în viața de zi cu zi. Sistemele care nu sunt expuse la contaminanți au probleme în lupta împotriva infecțiilor. Deși răspunsurile imunitare bacteriene și parazitare sunt diferite, lipsa de expunere la aceste microorganisme pare să determine o dezvoltare inadecvată a sistemului imunitar. Tocmai aceasta poate permite proteinelor inofensive, precum cele găsite în polenul de graminee, să declanșeze un răspuns imun exagerat.
Alergiile – reacții exagerate ale sistemului imunitar?
Dr. Erika von Mutius crede că motivul pentru care copiii care nu sunt expuși la microbi și bacterii sunt mai bolnăvicioși se datorează modului în care sistemul imunitar uman a evoluat. Ea consideră că există două tipuri biologice de apărare. În cazul în care unul dintre aceste sisteme de apărare nu este instruit sau antrenat suficient pentru a lupta împotriva bolii, celălalt sistem supracompensează și creează o reacție alergică la substanțe inofensive, cum ar fi polenul. În ciuda menținerii potențialului său de apărare, acea parte a sistemului imunitar nu mai este ocupată cu țintele obișnuite. Cercetările efectuate de alți oameni de știință au relevat rezultate similare. Expunerea la microbi a declanșat un răspuns inflamator intern la copiii care au fost crescuți în medii mai curate, ceea ce a condus la boli precum astmul, conform unui articol publicat în revista Science în anul 2002.
Soluția include bacteriile prietenoase
Conflictul dintre curățenie și expunere la microbi ne poate lăsa o senzație de confuzie. Există multe tipuri de microbi care ne pot îmbolnăvi, cum ar fi virusul sincitial respirator, E.coli și Salmonella. Așadar, curățenia casei este extrem de importantă. Însă copiii sunt încurajați să se joace afară, chiar dacă se pot angaja în procese care îi pot murdări. Acest act de echilibrare poate ajuta copiii să rămână sănătoși, în timp ce își dezvoltă un sistem imunitar puternic. Totodată, dezvoltarea imunității are legătură cu alimentele consumate, mediul de trai, genetica și nivelul de activitate fizică. Harvard Medical School a remarcat că odihna suficientă, evitarea fumului de țigară, limitarea consumului de alcool și controlul tensiunii arteriale joacă un rol important în ecuația menținerii unui sistem imunitar sănătos. De asemenea, nu uita de probiotice, bacteriile prietenoase atât de necesare florei intestinale.
Tu cum ai grijă de imunitatea ta?
Surse:
- livescience.com/54078-hygiene-hypothesis.html
- hygienehypothesis.com/
- en.wikipedia.org/wiki/Hygiene_hypothesis
- www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2841828/
- ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1448690/
- medicinenet.com/script/main/art.asp?articlekey=155757
- fightthecauseofallergy.org/page/hygiene-hypothesis
- medscape.com/viewarticle/842500
- sciencedaily.com/releases/2012/03/120322142157.htm
- news-medical.net/health/The-Hygiene-Hypothesis-and-Autoimmune-Disorders.aspx
