O nouă frontieră în prevenția, tratamentul şi managementul bolilor cardiace
Bolile cardiace şi accidentele neurovasculare sunt bolile cu cea mai mare rată de mortalitate din lume, aproximativ 65-70% dintre cauza tuturor deceselor. Bolile cardiace se numără printre „bolile civilizației“, boli care în general sunt provocate de stilul de viață nesănătos al omului modern.
Cu toate că există progrese destul de mari în acest domeniu, există totuşi o nemulțumire mare atât în rândul medicilor, cât mai ales al pacienților, pentru că tratamentele actuale în general nu includ şi o solidă componentă dietară şi nutrițională, care ar putea aduce o reală diferență în prevenția şi tratamentul acestor maladii grave ale secolului nostru.
„Am făcut un program extraintensiv de 4 ani de training în cardiologie şi nu am primit niciun singur minut de training în nutriție. Aceasta trebuie să înceteze“, afirmă dr. Stephen Devries, directorul Institutului Gaple pentru Cardiologie Integrativă din America.
Termenul de „Noua Cardiologie Metabolică“ este un termen popularizat de către dr. Stephen Sinatra (foto), considerat cardiologul integrativ nr. 1 al Americii. Abordarea folosită de doctorul Sinatra este însă una ce ține de ştiința cardiologiei integrative, însă termenul folosit, „cardiologie metabolică“, reflectă preocuparea dr. Sinatra pentru studierea şi remedierea metabolismului de producere a energiei ATP la nivel celulelor inimii, precum şi ale întregului aparat cardiovascular.
Rezultatele obținute de dr. Sinatra sunt dintre cele mai încurajatoare, de fapt chiar revoluționare; iar cărțile despre cardiologia metabolică ale dr. Sinatra, unele dintre ele traduse şi în România, continuă să inspire pacienți şi medici din toată lumea, dispuşi să cerceteze pentru aflarea unui tratament integrativ cât mai complet pentru afecțiunile cardiace.
Noutăți în Cardiologia Metabolică
În primul rând, cardiologia metabolică vine cu o gândire proaspătă, cu o schimbare de paradigmă a vechilor teorii din domeniul cardiologiei clasice, pe care le completează cu o medicină pur ştiințifică, în care rolul dietei şi al suplimentelor nutritive terapeutice este unul crucial. Noul concept ia în considerare bioenergetica celulelor inimii, disfuncțiile mitocondriale, statusul proinflamator al organismului şi arterelor, radicalii liberi ca sursă de inflamație, încărcarea cu metale grele toxice şi substanțe chimice poluante, disruptori hormonali, precum şi depleția organismului în nutrienți esențiali pentru sănătatea cardiovasculară. Cercetările mai noi din medicina integrativă merg şi la stabilirea unor conexiuni între rolul intestinelor şi al microbiotei intestinale în sănătatea aparatului cardiovascular.
Din punctul de vedere al dr. Stephen Sinatra, cea mai mare omisiune din abordarea cardiologiei moderne este neînțelegerea deficitului energetic pe care îl are muşchiul inimii în majoritatea afecțiunilor. Inima este un organ cu un consum energetic extrem de mare, ea trebuie să bată fără odihnă pe parcursul întregii vieți; este cel mai mare generator electric din corp şi nu întâmplător are şi cea mai mare concentrație de mitocondrii dintre toate organele corpului. Pentru cei care nu ştiu, mitocondriile celulare sunt mici organite (entități) celulare, care au rolul de a produce energia din corp sub forma sintezei de molecule de ATP (adenozintrifosfat). Mitocondriile din celulele animale ca funcționalitate energetică sunt similare cloroplastelor verzi din frunzele copacilor, cele care prelucrează energia soarelui prin fotosinteză. Aceste organite sunt absolut vitale, fără energia provenită de la ele, viața nu poate exista. Iar orice depleție în aceste sensibile mecanisme bioenergetice înseamnă boală, disfuncțiile energetice putând provoca o multitudine de afecțiuni în întregul organism.
Deşi cardiologia prevențională clasică este axată mai mult pe „managementul lipidelor“ din sânge, aceasta a dus la ignorarea unor aspecte mult mai importante pentru funcția cardiacă, precum mecanismele bioenergetice. În orice formă de boală cardiacă, fie că vorbim de blocajul arterelor coronariene, infecții, defecte congenitale sau chiar efecte adverse ale unor medicamente, miocardul va fi afectat într-o măsură mai mare în producerea de ATP.
Dr. Sinatra apreciază că în mod paradoxal, inima consumă mult mai multă energie ca să relaxeze muşchiul cardiac, decât ca să îl contracte (oare pentru că, conform „Noii anatomii a inimii“ relevate în articolul precedent, „relaxarea“ miocardului nu este o simplă „relaxare“, ci de fapt generarea unei forțe de sucțiune active, de umplere a inimii cu sânge?!). Iar creşterea sintezei de ATP ajută de fapt muşchii să funcționeze eficient, iar asta include şi muşchiul cardiac.
Vestea bună este că Dr. Sinatra, în urma a peste 30 de ani de studii a metabolismului cardiac, a reuşit să pună la punct un protocol de susținere cu nutrienți specifici pentru îmbunătățirea funcțiilor energetice ale inimii, protocol denumit „Cei 4 Magnifici“ („The Awesome Four“). Aceşti nutrienți vitali sunt: Coenzima Q10, Riboza, Carnitina şi Magneziul, nutrienți cu un impact uriaş în tratamentul bolilor cardiace, ce vor fi explicați separat în paginile care urmează.
Înțelegerea de către cardiologi că epuizarea energetică a inimii este unul dintre cele mai importante aspecte din tratamentul modern cardiac, înțelegerea modului ştiințific în care acționează cei 4 nutrienți propuşi va duce la o îmbunătățire majoră, imposibil de atins cu alte medicamente care nu se adresează rezolvării crizei energetice majore din inima cardiacilor.
Câtă energie consumă inima?
Datorită funcționării continue, inima are un consum energetic uriaş, fiind organul din corp care foloseşte cel mai mult ATP şi având cererea cea mai mare pentru acest carburant energetic. Inima foloseşte aproape 1 gram de ATP în orice moment şi trebuie să genereze aproape 5-6 kg de ATP în fiecare zi! Bineînțeles că această superproducție de ATP se realizează prin reciclarea ciclică a ATP-ului degradat şi într-o măsură mai mică pentru sinteza de novo a ATP-ului, însă atât pentru reciclare, cât şi pentru sinteza de la zero există un consum foarte mare în anumite substanțe metabolice care se găsesc în cantități limitate la pacienții cardiaci.
Reevaluarea rolului colesterolului
În momentul de față, există percepția supersimplistică, mecanicistă că, dacă mănânci alimente bogate în grăsimi, atunci aceste grăsimi pur şi simplu se vor depune pe pereții vaselor de sânge, ducând la înfundarea lor. Însă vasele de sânge arteriale nu sunt tari şi rigide precum un sistem de țevi, ele sunt compuse din muşchi netezi care se contractă şi se extind într-un ritm metronomic dictat de ritmul inimii, provocând pulsul fluxului de sânge în corp. Arterele cu membrana lor internă, endoteliul, constituie un sistem viu, care „respiră“ în ritmul inimii, un organ dinamic cu capacitate de regenerare şi reparare, nu un simplu sistem de tubulaturi şi țevi statice.
Deşi colesterolul se găseşte într-un anumit procent în placa ateromatoasă din interiorul arterelor, puțini se întreabă care este adevăratul lui rol pentru care se găseşte acolo. Este timpul să reamintim că rolul colesterolului în organism este unul vital pentru existența umană, fără colesterol noi nu am supraviețui! Colesterolul este precursorul unor hormoni (testosteron, estrogen, progesteron, DHEA) şi al unor vitamine foarte importante, precum vitamina D, este unul dintre componentele de bază din structura creierului, care este alcătuit majoritar din grăsimi şi se regăseşte şi în membranele celulare ale fiecărei celule din organism. Colesterolul este implicat în miliarde de reacții metabolice în organism, iar în cazul femeilor cu colesterol mărit, de exemplu, s-a observat mai degrabă rolul său protector decât rolul său patogenic.
Un colesterol prea scăzut s-a observat în depresii şi în tendințele suicidale, iar o parte importantă din accidentele cardiovasculare se înregistrează şi la persoanele cu colesterol scăzut, lucru care rămâne total neexplicat de către teoria lipidică a bolilor cardiovasculare.
Colesterolul este atât de important pentru organism încât doar 25% din el este preluat din alimente, iar restul este de origine endogenă, sintetizat în principal în ficat. Sinteza endogenă de colesterol creşte foarte mult după intervențiile chirurgicale majore, acest lucru sugerând că are un rol foarte important în regenerarea țesuturilor şi a organismului.
Şi totuşi, de ce ar putea face rău colesterolul?
Cercetările mai noi arată că adevărata problemă ar fi nu întreg colesterolul „rău“ de tip LDL, aşa cum se credea, ci doar o fracțiune din acesta, colesterolul LDL oxidat, acesta fiind cel care poate iniția/genera placa ateromatoasă, cu activarea şi participarea sistemului imunitar la locul inflamat. Placa ateromatoasă trebuie gândită în termenii unei infecții interne care creşte sau a unei răni care nu se poate închide. Sub crusta rănii, celulele mor, puroiul se dezvoltă, iar leziunea lipicioasă tinde să atragă calciu, metale toxice circulante şi alte substanțe chimice care întrețin inflamația locală, într-un cer vicios. Este ca un abces în interiorul unei artere, iar țesutul necrotic tinde să devină o placă în creştere.
În cardiologia clasică, focusul principal este pe procentul de blocaj al arterelor, dar de regulă nu se face nimic până nu se constată o înfundare de 70% a arterelor, descoperită prin angiogramă, apoi se face angioplastie sau chirurgie de bypass. În cardiologia integrativă, focusul este pus pe integritatea şi funcționalitatea endoteliului, lucru ce permite o prevenție activă din timp, prin reducerea inflamației şi a factorilor cauzatori, creşterea sintezei de oxid nitric şi a altor factori care contribuie la funcționarea eficientă a acestuia.
Foarte importante sunt hipercolesterolemiile genetice, familiale, determinate prin testul de apolipoproteină A (LpA). Testul de LDL oxidat se poate face la marile laboratoare de analize din țară, însă din păcate este prea puțin solicitat. Colesterolul LDL nu este unul „rău“, ci este un colesterol normal, de care organismul are nevoie. Cercetările din ultimii ani vin să confirme tot mai mult că atâta timp cât mâncăm grăsimi saturate din alimente sănătoase, naturale, neprocesate, nechimizate şi neadulterate, acestea au un rol protector, nu unul morbid, patogenic.
Inflamația și colesterolul
Se pare că în arterele sănătoase, oricât de mult colesterol seric ar fi în sânge, acesta nu se depune pe acestea. În schimb, în cazul în care arterele sunt inflamate, iar endoteliul (membrana de la interiorul arterelor) este afectat, colesterolul începe să căptuşească pereții vaselor de sânge afectate, într-o încercare a organismului de a vindeca rana respectivă. Oare nu de aceea se dau câte 18 ouă pe zi persoanelor cu arsuri grave, tocmai pentru a stimula regenerea celulară şi vindecarea acelor răni profunde? Iată că în cazul inflamației vaselor de sânge se produce un mecanism de vindecare asemănător. Dacă inflamația continuă însă pe termen lung, procesul de vindecare se va putea transforma într-unul patogenic, cu o creştere foarte mare a grosimii plăcii ateromatoase, lucru ce va duce în timp la temutele accidente cardiovasculare.
Inflamația este cea cu care ar trebui să luptăm, de fapt, pentru potolirea „focului“ din artere; reducerea inflamației va duce în mod automat la stabilizarea plăcilor ateromatoase de tip vulnerabil, la încetinirea progresului plăcii ateromatoase de tip stabil, iar în unele cazuri se poate obține chiar şi procesul invers, de reversie a ei.
Dr. Meyer Texon, un respectat patolog de la Centrul Medical Universitar din New York, observă că colesterolul are rolul critic de a repara la nivel celular leziunile pereților arterelor; a acuza colesterolul pentru prezența în arterele bolnave este precum a acuza celulele albe din sânge pentru cauzarea infecțiilor, în loc de a ajuta sistemul imunitar să le rezolve.
De ce pot ajuta statinele?
Studiile recente au confirmat că statinele nu au doar un efect de reducere a colesterolului, ci şi un foarte interesant efect antiinflamator. Pentru persoanele care au o cantitate foarte mare de colesterol seric, tratamentul cu statine se justifică. Însă pentru cei cu colesterolul uşor la limită, chiar dacă acestea îşi au rolul lor antiinflamator benefic, trebuie să ținem cont că prin blocarea enzimei care participă la formarea colesterolului, se blochează simultan şi producerea coenzimei Q10 în organism, adică a celui mai important nutrient folosit de către mitocondrii. Trebuie maximă înțelegere a proceselor biochimice care stau în spatele acestor tratamente, pentru că riscăm ca tratând cu statine o boală coronariană să provocăm exact depleția de coenzima Q10 din muşchiul cardiac, adică să provocăm acel deficit energetic al cardiomiocitelor, care poate duce în timp la insuficiență cardiacă şi cardiomiopatie dilatativă, o boală cu mult mai gravă decât boala coronariană inițială. Câtă vreme există un arsenal întreg de suplimente şi alimente naturale cu efect antiinflamator sistemic dovedit ştiințific, trebuie evaluate toate opțiunile pentru stabilirea modului în care putem reduce inflamația din organism.
Markeri de urmărit în bolile cardiovasculare
În primul rând, inflamația cronică sistemică (caracteristică mai multor boli inflamatorii), precum şi inflamația cardiovasculară, care se pot face prin testarea proteinei C reactive din corp, precum şi a proteinei C înalt reactive. În afară de acestea, există testarea anumitori interleukine cu rol pro-inflamator (IL-1, IL-6, TNF-alpha), iar mai nou, cercetările pun în centru homocisteina, ca un marker foarte important pentru riscul cardiovascular. Homocisteina în exces este foarte important de monitorizat, mai ales că este un catalizator pentru oxidarea colesterolului, adică acea fracțiune de colesterol care este agresivă cu peretele arterial. În plus, anumite persoane pot prezenta polimorfisme genetice, adică mutații care duc defecte genetice de metilare, lucru care le expune la un risc cardiac mărit. Partea bună este că homocisteina poate fi considerabil redusă printr-o serie de suplimente şi măsuri dietare pe care le vom dezbate în articolele următoare.
Insulina mărită, aşa cum este de regulă prezentă în cadrul prediabetului sau a sindromului metabolic, este un alt marker relativ neglijat de către cardiologia convențională. Insulina mărită duce la inflamație în organism şi creşterea proteinei C reactive, la îngroşarea sângelui şi mărirea riscului de coagulare, la creşterea nivelului de radicali liberi, la glicarea proteinelor, spasme şi constricții ale vaselor de sânge, precum şi creşterea rigidității vasculare, lucru ce contribuie la hipertensiunea arterială. Se ştie că diabeticii au risc mult mai mare de boală cardiacă, însă acest risc a fost prea puțin extrapolat şi la cei prediabetici, obezi sau cu sindrom metabolic.
Numeroși specialişti apreciază că principalul vinovat în boala cardiovasculară nu ar fi atât grăsimile sau colesterolul, cât excesul de ZAHĂR şi carbohidrații simpli, rafinați, care duc la creşterea bruscă a insulinei în sânge, fapt ce afectează vasele de sânge, provoacă inflamație şi întreg cortegiul de simptome corelate ulterior cu colesterolul, calciul şi celelalte substanțe din placa ateromatoasă.
Pentru tratamentul integrativ al bolii cardiovasculare, de o importanță foarte mare rămân managementul stresului, exercițiile fizice moderate, terapiile cu antioxidanți naturali, dietele personalizate antiinflamatorii, echilibrarea hormonală, eliminarea infecțiilor cronice şi ameliorarea oricăror altor boli cronice asociate. Boala cardiacă nu este doar o boală de organ localizată, ci şi o boală sistemică, care poate fi foarte mult ameliorată prin refacerea homeostaziei (echilibrului dinamic) de la nivelul întregului organism, nu prin tratarea selectivă doar a unor simptome cardiace asociate.
Încheiem acest articol cu părerea de rău că spațiul nu permite a da mai multe amănunte despre Noua Cardiologie a doctorului Sinatra, viziune deja îmbrățişată de foarte mulți cardiologi din SUA, dar şi din țări europene. Există însă atât cărțile dr. Sinatra traduse deja în România, precum şi multe studii ştiințifice făcute de mulți cercetători şi universități de prestigiu, care confirmă teoriile prezentate mai sus. În paginile următoare vă prezentăm pe scurt rolul principalelor suplimente terapeutice folosite cu succes în protocoalele de cardiologie integrativă, în speranța că şi Cardiologia din România le va studia cu mai mult interes şi că se vor obține rezultatele atât de mult aşteptate de către pacienții lor.
DISCLAIMER: Precizăm pentru toți cititorii că orice informație prezentată în acest articol este strict educativ-informativă. Orice tratament de boală cardiacă, fie el şi cu suplimente, trebuie făcut numai cu acordul şi sub supravegherea medicului specialist, acesta fiind singurul care poate monitoriza şi aprecia efectele tratamentului instituit. Pentru mai multe resurse şi informații legate de articol, puteți recomanda medicului dvs. cardiolog să ceară mai multe informații şi studii pe adresa redacției noastre.
Referințe:
- heartmdinstitute.com/cardiovascular-heart-health/metabolic-cardiology;
- drsinatra.com/metabolic-cardiologya-powerful-treatment-for-congestive-heart-failure/;
- ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19284182;
- ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19472864
Cărțile dr. Stephen Sinatra în limba română:
- librariaonline.ro/autori/sinatra_stephen