Constipația: mai mult decât o problemă digestivă

Constipația este o problemă des întâlnită care afectează aproximativ 10% din populație, majoritatea suferind în tăcere. Multe dintre aceste persoane consideră că este un lucru normal și nu ar trebui sa ii acorde prea multă importanță sau să prezinte la medic pentru problema lor. Astfel că, problema rămâne ignorată și nerezolvată ani de zile, iar apoi va avea de suferit tot organismul, nu doar intestinul. Din punct de vedere medical, constipația este definită prin reducerea frecvenței scaunelor, dificultăți la defecație, senzație de evacuare incompletă și consistență crescută a scaunului, evaluată frecvent prin scala Bristol. Dincolo de disconfortul local, constipația este expresia unui dezechilibru funcțional complex care implică motilitatea intestinală, microbiota, axa intestin–creier, statusul inflamator și neurohormonal. Puțini știu faptul că, cu cât stă mai mult bolul fecal la nivelul intestinului, cu atât se vor absorbi mai multe toxine în organism, mai mult estrogen “rău”, mai multe lipopolizaharide șamd. În plus, mai există și o constipație “nedectată” sau “tăcută” cum îmi place mie să îi spun. Aceasta se traduce printr-un bol fecal care are un timp de tranzit intestinal mai mare de 24-30 ore, chiar dacă există scaun zilnic.

Cum este definită constipația din punct de vedere medical?

Medicina funcțională nu încearcă să ascundă simptomele cu niște simple laxative, ci încearcă să găsească cauza rădăcina a acestei probleme și să trateze. Există mai multi factori implicați în patogeneza constipației printre care: dieta, motilitatea intestinală, absorbția, statusul socio-economic, predispoziția genetică, factori biologici și farmacologici. Cel mai probabil consideri că acesti factori sunt superficiali și ușor de trecut cu vederea, totuși unii dintre ei pot fi corectați. Medicina funcțională ne arată că există mai mult decât atât, iar cauzele rădăcină ale acestei probleme pot fi: disbioza intestinală (cu o creștere relativă a Bacteroidetes), suprapopularea intestinală cu metanogeni (precum Methanobacter smithii), un număr crescut de E. coli (anumite Enterobacteriaceae pot inhiba contracția musculaturii netede a colonului), un număr scăzut de bacterii din genul Clostridia, un număr scăzut de Bifidobacterii, un număr scăzut de bacterii producătoare de butirat precum Faecalibacterium prausnitzii, debut insidious al bolii Parkinson, hipotiroidism subclinic (adesea ignorat), dereglări ale axei creier-intestin, deficite nutriționale, intoleranțe alimentare, deficit de neurotransmitatori intestinali, in special de serotonina, toxicitate dată de metalele grele, boli autoimune.

Acum haide să vedem cum poți detecta dacă există și în cazul tău una dintre aceste cauze:

• Dacă se suspectează un deficit de nutrienți (precum potasiu, vitamina D, vitamina C, magneziu sau vitamina E), se pot efectua analize de sânge pentru a determina care dintre acestea te pot afecta.
• În mod specific, un test de microbiom intestinal, te poate ajuta să înțelegi ce mai exact se întâmplă la nivelul intestinului tău, care bacterii sunt în plus și care sunt în minus.
• Pe lângă testul de microbiom intestinal, testele care arată starea intestinului si modul în care bacteriile procesează anumite substanțe precum estrogenul pot fi de real ajutor.
• În plus, un practician calificat vă poate ajuta să vă evaluați dieta pentru a vedea dacă modelul dumneavoastră alimentar obișnuit prezintă lacune nutriționale care vă pot afecta capacitatea de a avea scaune regulate. Iată un exemplu excelent de studiu de caz privind abordarea constipației prin intermediul medicinei funcționale.
• Atunci când se evaluează intoleranțele alimentare, există mai multe seturi de analize care vă pot arată la care aliment sunteți intolerant.
• Pentru a detecta toxicitatea dată de metalele grele, cele mai bune analize sunt cele care se fac în clinici specializate, care presupun chelare.
• Un panel complet de analize tiroidiene ar trebui să includă cel puțin TSH, fT4, fT3 și raportul T4/T3 pentru a obține o imagine de ansamblu completă asupra modului în care funcționează tiroida. Pentru a merge mai în profunzime, testele hormonale din salivă îți pot oferi o imagine clară, completă și complexă asupra echilibrului hormonal.

Aproximativ 90% din serotonina organismului este sintetizată la nivel intestinal, în celulele enterocromafine ale epiteliului digestiv. Aceasta joacă un rol esențial în reglarea peristaltismului, a secrețiilor digestive și a reflexului de defecație. Studiile au arătat că modificări în sinteza și metabolismul serotoninei pot contribui la constipația funcțională prin alterarea motilității intestinale. Unii pacienți cu constipație funcțională pot prezenta niveluri crescute de 5-HT circulant, invers corelate cu frecvența scaunelor. Intervențiile care modulează microbiota intestinală pot influența indirect acest sistem neurohormonal, ceea ce deschide noi perspective terapeutice.

Fibrele alimentare și probioticele

În ultimii ani, rolul fibrelor alimentare și al probioticelor în managementul constipației a fost intens studiat. Un studiu clinic randomizat, dublu-orb, placebo-controlat, realizat la adulți cu constipație funcțională, a demonstrat că mai multe formule de fibre alimentare și probiotice au fost eficiente în ameliorarea constipatiei. Intervențiile au inclus doze moderate de polidextroză, psyllium, combinații de tărâțe de grâu cu psyllium, precum și o formulă probiotică asociată cu oligozaharide. Acest studiu este deosebit de relevant deoarece a fost primul care a evidențiat modificări persistente, specifice intervenției, la nivelul microbiotei intestinale, direct corelate cu ameliorarea constipației.

În mod interesant, dozele moderate s-au dovedit suficiente și mai bine tolerate. În timp ce studii anterioare au arătat că psyllium în doze de 10 g/zi administrat timp de 4–8 săptămâni sau tărâțele de grâu în doze de 15 g/zi pot ameliora constipația, aceste doze mari sunt frecvent asociate cu balonare și flatulență. Datele recente arată că un aport zilnic de 5 g de psyllium sau o combinație de 2 g psyllium cu 5 g tărâțe de grâu, asociate cu oligozaharide, timp de 4 săptămâni, este suficient pentru a îmbunătăți consistența scaunului. De asemenea, suplimentarea zilnică cu tulpini probiotice precum Bifidobacterium animalis subsp. lactis și Lacticaseibacillus rhamnosus a dus la o creștere medie a scorului Bristol de aproape un punct, o modificare clinic semnificativă.

Aceste intervenții nu acționează doar mecanic, prin creșterea volumului bolului fecal, ci mai ales prin remodelarea microbiotei intestinale. Studiul menționat a evidențiat creșteri persistente ale genului Bifidobacterium în grupurile care au primit polidextroză și oligozaharide, confirmând efectul prebiotic al acestor fibre și la pacienții cu constipație, nu doar la persoanele sănătoase. Bifidobacterium este asociat cu inhibarea bacteriilor patogene, producție crescută de acizi grași cu catenă scurtă și optimizarea funcției intestinale.

Alte studii au arătat că anumite genuri bacteriene asociate cu inflamația, precum Eisenbergiella, au scăzut constant în urma suplimentării cu fibre, fiind invers corelate cu frecvența scaunelor. În schimb, genul Anaerostipes, capabil să producă acizi grasi cu catena scurta precum acetatul și propionatul, a crescut în mod constant în grupurile care au primit psyllium. Acizii grași cu catena scurt joacă un rol-cheie în scăderea pH-ului colonic, stimularea motilității, reducerea inflamației și susținerea integrității mucoasei intestinale.

Constipația – când scaunul zilnic nu înseamnă tranzit sănătos

Problemele date de constipație depăsesc cu mult tractul gastro-intestinal. O meta-analiză care a inclus peste 3 milioane de persoane a arătat că pacienții cu constipație au un risc de peste două ori mai mare de a dezvolta boala Parkinson. Constipația poate preceda cu ani sau chiar decenii apariția simptomelor motorii, fiind considerată una dintre manifestările prodromale ale bolii. Ipotezele actuale sugerează că disbioza intestinală, inflamația și acumularea de α-sinucleină la nivel intestinal pot declanșa procese neurodegenerative care se propagă ulterior către sistemul nervos central prin nervul vag.

În acest context, intervențiile nutriționale și probiotice capătă o importanță strategică nu doar pentru ameliorarea simptomelor digestive, ci și ca potențială măsură de prevenție pe termen lung. Studii realizate la pacienți cu boala Parkinson și constipație au arătat că administrarea de probiotice cu mai multe tulpini bacteriene timp de 12 săptămâni a îmbunătățit frecvența scaunelor, consistența acestora și calitatea vieții, concomitent cu modificări favorabile ale microbiotei intestinale.

Acum haide să vedem ce te poate ajuta dacă te confrunți cu această problemă. Am împărțit substanțele în 4 categorii mari:

• Fibre solubile și insolubile: nu considera că nu ai nevoie de 30g de fibre pe zi dacă ai o problemă funcțională, fibrele sunt la fel de importante precum celalalte interventii. Fibrele sunt esențiale pentru un tract digestiv sănătos și pentru tranzitul intestinal normal. Acestea susțin tranzitul regulat în două moduri, în primul rând, acționând ca agent de volum care crește greutatea scaunului și, în al doilea rând, hrănind bacteriile intestinale benefice care produc acizi grași cu catenă scurtă (precum butiratul) ce ajută la susținerea funcției intestinale sănătoase. Acestea fiind spuse, nu toate fibrele sunt create la fel. Fibrele din alimente integrale, cum ar fi fructele, legumele, leguminoasele, cerealele integrale, nucile și semințele vor oferi beneficii pentru majoritatea oamenilor, atât pe partea de digestie cât și pe partea de echilibru hormonal – au capacitatea de a lega “estrogenul rău” din intestin si de a-l elimina, au capacitatea de a aplatiza curba glicemică, ajutând și în caz de rezistență la insulină. Recomandările actuale pentru adulți sunt între 25-40 de grame de fibre pe zi din surse naturale. Opțiunile mele preferate sunt semințele de chia și de in, legumele verzi, frunze verzi și fructele care conțin pectină, cum ar fi prunele, kiwi, perele și merele.
• Substanțe osmotice: precum magneziu, vitamina C in doze mari sau sorbitoli. Magneziul este una dintre cele mai frecvente deficite întâlnite la adulți, așa că nu este de mirare că suntem cu toții obosiți. Magneziul este un mineral fundamental în organism care acționează ca un agent osmotic natural, atrăgând apa în scaun, făcându-l mai ușor de eliminat. În acest context, magneziul citrat în doze de 2-3 capsule pe zi, de preferat seara înainte de culcare (plus hidratare) te poate ajuta. Vitamina C nu este doar bună pentru sistemul imunitar, ci poate face minuni și pentru digestie. Vitamina C neabsorbită are un efect osmotic, asemenea magneziului, care atrage apa în intestin. Pentru cei care suferă de constipație cronică, se poate începe cu 1.000 mg de vitamina C de două ori pe zi pentru a face lucrurile să se miște. Prunele uscate conțin sorbitol, ceea ce explică eficacitatea lor în caz de constipație. Alte surse naturale de sorbitol includ merele, caisele, perele, cireșele, piersicile și curmalele. Rețineți că, sorbitolul poate hrăni “bacteriile rele” în caz de SIBO și astfel poate da balonare excesivă, gaze, dureri abdominale.
• Substanțe pro-motilitate: Cel mai bun stimulent al motilității este mișcarea, dar dacă totuși problema persistă, există și substanțe naturale care o pot stimula. Motility help conține substanțe precum ghimbir și anghinare care susțin atât motilitatea gastro-intestinală cât și secreția optimă de bilă.
• Probiotice: Studiile sunt într-o continua dezvoltare, deja am menționat câteva specii bacteriene care pot ajuta în caz de constipație, dar beneficiile probioticelor nu se opresc aici. Atât probioticele cât și prebioticele pot inhiba creșterea bacteriilor patogene, pot crește producția de acizi grași cu catenă scurtă precum butiratul și sprijini dezvoltarea bacteriilor bune. Aceste lucruri nu doar că ajută la nivel local, la nivelul tractului gastro-intestinal, dar ajută și intregul organism la scăderea riscului de boli cronice.

Constipația nu e doar o problemă trecătoare, pe care să o lași să treacă de la sine, ea poate ascunde probleme mult mai complexe. Sper că acest articol a adus mai multă claritate în legătură cu toate mecanismele implicate în constipație și sper că te va ajuta să pui în aplicare informațiile de aici pentru sănătatea ta. Care e experiența ta cu constipația? Ce a funcționat și ce nu a funcționat pentru tine?

Surse: 

1. Du, Yitong et al. “Probiotics for constipation and gut microbiota in Parkinson’s disease.” Parkinsonism & related disorders vol. 103 (2022): 92-97. doi:10.1016/j.parkreldis.2022.08.022

2. Lulu Yao, Wei Liang, Jiahao Chen, Qian Wang, Xiaobo Huang; Constipation in Parkinson’s Disease: A Systematic Review and Meta-Analysis. Eur Neurol 1 February 2023; 86 (1): 34–44. https://doi.org/10.1159/000527513

3. Lai, Hao et al. “Effects of dietary fibers or probiotics on functional constipation symptoms and roles of gut microbiota: a double-blinded randomized placebo trial.” Gut microbes vol. 15,1 (2023): 2197837. doi:10.1080/19490976.2023.2197837

4. Ma, Wenjie et al. “The Gut Microbiome and Colonic Motility Disorders: A Practical Framework for the Gastroenterologist.” Current gastroenterology reports vol. 24,10 (2022): 115-126. doi:10.1007/s11894-022-00847-4