Pentru a trage un semnal de alarmă privind apariția unei noi provocări a medicinei moderne, și anume riscul de supradiagnosticare și de supratratament al unor boli, British Medical Journal (BMJ) a inițiat campania internațională „Too much medicine” – „Prea multă medicină”. În cadrul acestei acțiuni, prestigioasa publicație britanică publică o serie de articole privind efectele negative ale supradiagnosticării într-o gamă largă de afecțiuni. Campania se asociază cu Conferința de Prevenție a Supradiagnosticului – „Preventing Overdiagnosis“, programată anul acesta în perioada 20-22 septembrie 2016, Barcelona, Spania.
Potrivit experților care dezbat problema supramedicalizării, noile descoperiri din domeniul medical, dezvoltarea și perfecționarea continuă a metodelor de diagnostic, descoperirea de noi biomarkeri, testele genetice tot mai performante au dus la creșterea consumului de medicamente și de servicii medicale. Se estimează că, la nivel global, peste 200 de miliarde de dolari se cheltuiesc anual pentru servicii medicale inutile, potrivit Institutului Universitar din Dartmouth (SUA). Iar 50% din medicamentele existente acum pe piață sunt inutile, din care 5% sunt chiar periculoase, conform unui ghid elaborat în Franța.
Boli supradiagnosticate: cancerul de prostată, astmul, boala cronică de rinichi
În editorialul său, dr. Fiona Godlee, editor-șef al BMJ, explică următoarele: „La fel ca medicina bazată pe dovezi și progresul privind calitatea și siguranța din deceniile anterioare, combaterea excesului este o manifestare contemporană a dorinței mai vechi de a evita să nu facem rău atunci când încercăm să ajutăm sau să vindecăm”. Aceste eforturi pe care trebuie să le facem sunt cu atât mai necesare cu cât cheltuielile în domeniul sănătății escaladează peste tot în lume, iar amenințările la adresa sănătății umane, precum schimbările climatice, sunt tot mai numeroase, se arată în editorial. Dr. Godlee pledează pentru reducerea testelor inutile, a tratamentelor și diagnosticelor ineficiente, cu scopul de a evita prejudiciile în sănătate și de a crea un viitor mai durabil.
Tot mai sofisticate și mai variate, medicamentele și aparatele high-tech completează constant arsenalul terapeutic aflat la dispoziția medicilor. În aceste condiții, există tot mai multe dovezi că numeroși oameni sunt supradiagnosticați și tratați excesiv pentru o gamă largă de afecțiuni. Cel mai frecvent sunt supradiagnosticate boli precum cancerul de prostată, cancerul tiroidian, astmul sau boala cronică de rinichi.
Opiniile specialiștilor
Teoria conform căreia supramedicina modernă a devenit o amenințare pentru sănătate este susținută de numeroși oameni de știință de pe întregul glob. Ray Moynihan, cercetător la Bond University, Australia, a publicat, încă din aprilie 2002, o lucrare în care acuză industria farmaceutică de extinderea limitelor unor boli cu scopul de a crea piețe pentru produse noi. În Statele Unite, Barbara Mintzes acuză publicitatea la medicamente către consumatori de crearea unui mesaj dublu: „o pastilă pentru fiecare bolnav” și „un bolnav pentru fiecare pastilă”. Totodată, medicii au fost acuzați de participare la încurajarea consumului de medicamente.
Leonard Leibovici și Michael Lievre au scris la rândul lor că „lucrurile rele ale vieții: bătrânețea, moartea, durerea și handicapul sunt punctele tari ale medicilor pentru a ține familiile și societatea de partea lor”.
Tratamentul în exces sau supradozajul nu are un impact pozitiv asupra sănătății ori longevității, mai mult, în unele cazuri fiind chiar dăunător. Este cazul tratamentelor pe termen lung pentru prevenirea fracturilor, atacurilor de cord sau accidentelor vasculare cerebrale. Este cazul testului PSA pentru depistarea precoce a cancerului de prostată, în ciuda faptului că studiile au dovedit că tratamentul imediat este la fel de bun ca niciun tratament.
Însă nu doar domeniul screeningului se leagă de supradiagnosticare, ci și alte specialități medicale care nu sunt atât de strâns conectate la aparatură medicală, cum ar fi de exemplu psihiatria. Modificarea criteriilor de diagnostic și a definițiilor anumitor afecțiuni psihice a dus la creșterea numărului de pacienți, adulți și copii. Aceștia sunt etichetați cu boli psihice și, mai mult, sunt tratați cu medicamente care presupun efecte adverse deloc neglijabile. Spre exemplu, numărul copiilor cu deficit de atenție (ADHD) s-a dublat în SUA între 1996 și 2008, a crescut de patru ori în Marea Britanie între 2003 și 2008 și a crescut cu 73% în Australia. Problema este că în cazul multora dintre acești copii și adolescenți se confundă simptomele ADHD cu etapele de dezvoltare normale, care includ agitație și lipsă de concentrare generate de modificări hormonale, unii ajungând să fie tratați incorect cu metilfenidat, un medicament cu efecte toxice grave.
„Slow medicine“ – tratament cu moderație
Supramedicalizarea este o problemă complexă care și-ar putea găsi rezolvarea într-un nou curent apărut în SUA, numit „Slow Medicine”, care promovează o medicină ce trebuie să acționeze cu moderație și gradualitate, conform conceptului „less is more”. Acesta face diferența între oamenii cu adevărat bolnavi, care au într-adevăr nevoie de minunile tehnologiei actuale, și cei care sunt supuși unor intervenții terapeutice inutile sau chiar dăunătoare. Autorii acestui concept țin totuși să precizeze că a acționa mai puțin nu înseamnă discreditarea tratamentelor necesare și benefice pacienților. „Less in more” este o invitație spre recunoașterea faptului că un exces de îngrijiri medicale poate antrena uneori mai multe riscuri decât beneficii. Este o invitație către o medicină mai modestă, mai umană, care ar trebui să revină la puterea de autovindecare a organismului.
Surse:
- bmj.com/too-much-medicine
- medicalconsumers.org/2008/03/01/overtreated%E2%80%94why-too-much-medicine-is-making-us-sicker-and-poorer/
- In Vivo Magazine – iulie 2015 – „Traiter moins pour mieux soigner”
