Ştiați că intestinul se simte „ca acasă“ cu peste patru kilograme de bacterii, zeci de mii de miliarde de microorganisme și peste 1.000 de specii diferite de bacterii care conțin mai mult de 3 milioane de gene? Credeți sau nu, noi toți posedăm un ecosistem enorm de microbi şi bacterii în tractul nostru intestinal, cunoscut drept microbiomul intestinal. Divers şi în continuă evoluție, acest bagaj bacterial intestinal este responsabil pentru mult mai multe funcții decât digestia, potrivit cercetărilor din ultimul deceniu.
În ultimii ani, s-a înregistrat o creştere exponențială a dovezilor ce arată că intestinul joacă un rol central în bunăstarea noastră generală, mai ales în susținerea sistemului imunitar. Dezechilibrele microbiomului intestinal au drept rezultat apariția unor boli grave, de la infecții și alergii până la obezitate și maladii cardiace.
O rețea de cooperare pentru echilibrul întregului organism
„Intestinul nostru și mulțimea de bacterii din sistemul digestiv sunt vitale pentru menținerea sănătății noastre”, spune dr. în medicină integrativă Julie Chen din California pe blogul său, „în primul rând prin faptul că ține agenții patogeni dăunători şi bacteriile <rele> la distanță. Un om sănătos este acela al cărui intestin este casa a mii de specii de bacterii ce lucrează împreună într-o rețea de cooperare şi de concurență pentru a ne păstra microbiomul echilibrat. Este suficient să amintim o singură funcție majoră a unui intestin sănătos: colonizarea pentru rezistență sau capacitatea microbiomului nostru de a lupta cu agenții patogeni, împiedicându-i astfel să ne <ocupe> intestinul. Cu toate acestea, odată cu creşterea prevalenței şi expunerea la antibiotice, droguri şi a modificărilor apărute în dieta noastră, acest echilibru delicat al microbiomului este perturbat, ceea ce poate să conducă la suprainfecția patogenă și în continuare la susceptibilitatea la infecții şi inflamații la nivelul tractului gastro-intestinal (GI)”.
Ești ceea ce mănânci: Modul în care dieta afectează sănătatea colonului
Recentele studii efectuate asupra colonului indică faptul că aportul nostru alimentar de zi cu zi are un impact semnificativ asupra echilibrului microbiomului intestinal şi a funcției sale de ansamblu. În cadrul unui studiu realizat de Centrul FAS pentru Biologie de la Universitatea Harvard, participanții au fost împărțiți în două categorii: unii au urmat o dietă vegetariană (cereale, leguminoase, legume şi fructe), alții – o dietă bazată pe produse de origine animală (carne şi brânzeturi), timp de cinci zile consecutiv. Studiul a concluzionat că microbiomul intestinal a răspuns rapid la dietele modificate. Cercetătorii au arătat că dieta bazată pe produse de origine animală a crescut exponențial numărul microorganismelor biliar-tolerante, având ca efect crearea unei legături între grăsimile alimentare, acizii biliari și proliferarea microorganismelor capabile să declanşeze boli inflamatorii intestinale.
Într-un alt studiu publicat în Jurnalul de nutriție umană, cercetătorii au realizat un experiment pe şoareci pentru a evalua efectul unei anumite diete asupra microbiomului lor intestinal. Inițial, şoarecii au fost hrăniți cu o dietă pe bază de vegetale, apoi au trecut la una bogată în grăsimi. Autorii studiului au remarcat modificări nocive în intestinul rozătoarelor hrănite cu grăsimi, cum ar fi dispariția bacteriilor protectoare din colonul animalelor. În schimb, cercetarea a demonstrat că o dietă vegetariană bogată în fibre a produs efecte benefice: scăderea pH-ului intestinal, prevenirea dezvoltării bacteriilor patogene precum E. coli.
Se poate concluziona că ceea ce mâncăm are, într-adevăr, un impact major asupra bunăstării colonului şi că anumite alimente influențează întreg organismul și starea generală de sănătate, iar unele dintre ele, precum vegetalele, determină o mai bună funcționare a organismului, decât altele.
Legătura dintre disbioza intestinală și obezitate, diabet, cancer
Un dezechilibru intestinal este foarte dăunător pentru sănătatea ta. Dovezi științifice din ultimele decenii sugerează că microbiomul intestinal poate fi, de asemenea, un factor important în patogeneza anumitor boli. Multe dintre aceste afecțiuni grave, precum diabetul de tip 1 şi 2, astm, cancer de colon, boli inflamatorii intestinale şi chiar obezitate, au avut o creştere fulminantă în ultimele două decenii. O nouă cercetare susține că diferite stadii ale acestor boli au o legătură directă cu dezechilibrul, numit disbioză, creat între bacteriile patogene şi cele protectoare de la nivelul intestinului.
Într-un articol publicat în Jurnalul de Biologie Celulară și Medicină Moleculară, oamenii de ştiință consideră că există o relație certă între microbiom, obezitate și rezistența la insulină. Ei au descoperit că microorganismele intestinale afectează funcțiile metabolice și procesul de stocare a grăsimilor, toate acestea având un mare impact în dezvoltarea şi întreținerea obezității. În plus, diferențe semnificative au fost constatate în alcătuirea microbiomului intestinal al persoanelor slabe față de persoanele obeze, sugerând că disbioza intestinală ar putea exacerba în continuare dezvoltarea obezității sau cea a diabetului zaharat.
Cum menținem echilibrul microbiomului intestinal?
Chiar dacă activitățile de cercetare în domeniu sunt promițătoare, mai avem încă multe de învățat despre relația dintre colonul nostru şi alimentație. Cert este că păstrarea microbiomului intestinal sub control este cheia pentru menținerea unui sistem imunitar sănătos și funcționarea optimă a sistemului digestiv. Acest lucru este ușor realizabil printr-o dietă echilibrată, bogată în legume proaspete şi limitată în alimente procesate. Dieta ce cuprinde în principal legume, fructe și glucide complexe, cu foarte puține produse de origine animală, zaharuri rafinate și alimente procesate, ajută la menținerea unui intestin sănătos. În cazul în care vă este greu să scoateți carnea din dietă, încercați să mâncați „fără carne” mai întâi o zi pe săptămână, apoi creşteți progresiv numărul acestor zile pentru a vă simți confortabil. Înlocuiți pâinea albă sau pastele cu cereale integrale cum ar fi quinoa, orez sălbatic şi amarant.
Dr. Julie T. Chen, autoarea acestui articol, este specializată în medicină internă şi expert în medicină integrativă. Are propriul cabinet de practică medicală în San Jose, California şi, de asemenea, activează ca medic de wellness pentru mai multe corporații de sănătate din Silicon Valley.
Articolele sale au fost publicate şi recomandate în numeroase reviste, ziare şi emisiuni radio, nu numai în Statele Unite, ci și în Europa. Face parte, de asemenea, din colectivul de experți ai mai multor site-uri şi organizații non-profit. Terapiile ei includ mai multe modalități de vindecare, ca practicantă a medicinei integrative, servicii de terapie pe bază de plante, acupunctură medicală, acupunctura chineză a scalpului, terapie manuală tulpina-counterstrain, biofeedback şi hipnoterapie clinică.
Sursa:
- huffingtonpost.com/julie-chen-md/maintaining-wellness-starting-from-your-gut_b_8734078.html
