Aminele biogene din alimente
Aminele biogene pot fi prezente în cantități mai mari sau mai mici în orice aliment. Prelucrarea și depozitarea lor sunt în general inevitabile în cazurile în care ingredientele se strică rapid și/sau sunt bogate în proteine. Depozitarea crește riscul acumulării de amine biogene. Acumularea lor este total dependentă de microorganismele care creează histamina în timpul depozitării alimentelor (mai ales în cazul alimentelor cu un conținut ridicat de L-histidină). În general, cu cât alimentele sunt mai proaspete, cu atât probabilitatea formării aminelor biogene este mai mică.
Aminele sunt clasificate ca monoamine, diamine și poliamine, în funcție de câte grupări amino conțin. Printre cele mai importante amine biogene găsite în alimente sunt monoamine-tiramina, diamine- histamina, putresceina și cadaverina, precum și poliaminele- spermină și spermidină.
În contextul sindromului HIT, de semnificație clinică este tiramina, care poate fi prezentă în cantități excesive în anumite tipuri de brânzeturi maturate. La persoanele sensibile, acest lucru este legat de creșterea tensiunii arteriale și de apariția ulterioară a migrenelor.
Aminele biogene pot contribui la toxicitatea histaminei prin saturarea enzimelor responsabile de degradarea histaminei în mucoasă (DAO, HNMT). Diaminele putresceina și cadaverina sunt considerate aminele cu cea mai mare influență asupra metabolismului histaminei. Acest lucru se datorează faptului că enzima DAO le descompune în mod preferențial. Alimentele cu un conținut ridicat de amine biogene sunt, în general, considerate riscante și ar trebui să fie omise din dietele cu conținut scăzut de histamină.
Valorile aminelor biogene și ale histaminei în alimente
O dietă care asigură eliminarea completă a histaminei este dificil de atins, dar o eliminare de 85-90% este posibilă. Conținutul de amine biogene și histamină din alimente diferă în funcție de sursă, prospețime, tip, pH, conținut de sare, conținut de proteine (și L-histidină), procesare și depozitare.
În Figura 4, este prezentată o listă cu alimentele care sunt cel mai adesea recomandate a fi excluse din alimentație în caz de suspiciune de HIT.
Produse din peşte conservate /fermentate | Sardine în ulei
Macrou în ulei Ton murat |
Mărimea porţiei – 80 gr |
Brânzeturi tari/maturate | Parmezan
Variante de tipul Gran padano |
Mărimea porţiei – 50 gr |
Cârnaţi afumaţi/şuncă şi produse din carne | Cârnaţi
Şuncă tip Prosciutto- Crudo |
Mărimea porţiei – 50 gr |
Brânză maturată/ semi-tare | Camembert
Gouda Parmezan Feta |
Mărimea porţiei – 50 gr |
Peşte gras | Ton
Macrou Somon, anşoa, sardine, hering Peşte spadă |
Mărimea porţiei – 150 gr |
Legume | Roşii
Murături Spanac |
Mărimea porţiei – 100 gr |
Vinuri | Vin roşu
Vin alb Șampanie Vin roze |
Mărimea porţiei – 200 gr |
Bere | Toate tipurile | Mărimea porţiei – 500 gr |
Citrice | Lămâie
Portocală Grapefruit |
Mărimea porţiei – 100 gr |
Căpşune | Mărimea porţiei – 100 gr | |
Fructe de mare | Creveţi
Stridii Midii Raci Scoici |
Mărimea porţiei -100 gr |
Produse din soia fermentată | Sos de soia
Miso Tempeh |
Mărimea porţiei – 20 gr |
Alimente interzise în dietele cu histamină scăzută.
Avocado | Mărimea porţiei – 100 gr | |
Ciocolată | Mărimea porţiei- 50 gr | |
Vinete | Mărimea porţiei – 100 gr | |
Fructe oleaginoase | Arahide
Caju Migdale Fistic Nuci |
Mărimea porţiei – 40 gr |
Fructe | Banană
Kiwi Prune Ananas |
Mărimea porţiei- 100 gr |
Lapte | Mărimea porţiei- 200 gr | |
Legume | Linte
Mazăre Soia |
Mărimea porţiei- 60 gr |
Ciuperci | Mărimea porţiei- 15 gr |
Tabelul 3
Alimente care, în cantități obișnuite, sunt considerate sigure împotriva declanșării simptomelor HIT.
Apă, cafea, ceai, sucuri de casă din fructe și legume permise |
Cartofi, orez, anumite paste, cereale, mei, porumb |
Iaurt, brânză moale proaspătă |
Salata verde, conopida, broccoli, cicoare, morcov, castravete, dovlecei, ardei, ridichi, anghinare, rubarbă, sparanghel |
Măr, pere, cireșe, piersici, caise, mure, afine |
Condimente, ierburi |
Ulei vegetal |
Carne proaspătă/congelată imediat după sacrificarea animalului: pasăre, vițel, vită, miel, porc |
Pește proaspăt/congelat imediat: cod/pollock, păstrăv, șalău, halibut |
Şuncă (proaspătă, gătită şi de înaltă calitate), ouă de prepeliţă (fierte), gălbenuş fiert din ou de găină |
Dulceață facuta din fructe permise, miere, unt, margarină |
În general, aminele biogene sunt termostabile. Dacă sunt deja prezente în alimente, tratamentul termic nu le degradează semnificativ. Cu toate acestea, fierberea în apă poate reduce conținutul de amine biogene din anumite tipuri de legume, cel mai probabil prin transferul lor din alimente în apă. Fierberea spanacului a redus nivelul histaminei cu 83% în comparație cu spanacul crud, în timp ce analiza a confirmat transferul histaminei din spanac în apă.
Tratamentul termic sub formă de fierbere și grătar a arătat o creștere a conținutului de amine biogene în mg/100 g la vinete, fasole.
Într-o lucrare a lui Chung, conținutul de histamină în mg/100 g în fructele de mare și carnea la grătar a crescut, în timp ce fierberea acestor alimente a redus conținutul de histamină din carne.
Fierberea legumelor nu a influențat conținutul de histamină sau l-a redus doar minimum.
Factori care contribuie la creșterea sensibilității la histamină
Printre factorii care cresc sensibilitatea indivizilor la ingestia de histamină se încadrează alte amine biogene, alcoolul (blochează enzima DAO, putând elibera histamine endogene), medicamentele specifice (cu efect inhibitor asupra DAO) și malnutriția, care duce la o insuficiență de cofactori enzimatici (vitamina C, cupru, vitamina B6).
Microbiomul și HIT
În 2018, Schink a comparat modelele microbiene de la 33 de indivizi sănătoși cu 33 de persoane ce au fost suspectate de HIT, dintre care 8 aveau o activitate scăzută a enzimei DAO în ser. În comparație cu acei pacienți suspectați de prezență de HIT, persoanele sănătoase au prezentat o abundență mai mare a familiei Bifidobacteriacee, cu o medie de 0,3%. Această familie aparține genul Bifidobacterium, care conferă beneficii pentru sănătate gazdei. La persoanele cu activitate DAO scăzută în ser a fost observată o abundență mai mare a genului Proteobacteria.
Raportul mai mare în favoarea genului Proteobacteria, care concurează cu anaerobii stricti (inclusiv bacteriile din genul Bifidobacterium), poate prezice disbioza și/sau afectarea funcției epiteliale intestinale.
Dacă bifidobacteriile au fost folosite ca şi cultură inițială în producția de cârnați afumaţi, produsele finite au conținut cantități mai mici de amine biogene.
Unele tulpini bacteriene au și o enzimă care asigură sinteza endogenă a histaminei în corpul uman. E de subliniat faptul că prezența L-histidin decarboxilazei bacteriene este specifică tulpinii, nu speciei.
În consecință, nu este posibilă extrapolarea acestei proprietăți de la o tulpină la alta, deși aflate în cadrul aceleiași specii. Prin urmare, este imperativ să se evalueze întotdeauna independent cantitatea de histamina produsă pentru tulpinile individuale ale speciilor bacteriene.
Anumite tulpini care sunt considerate potențial probiotice, de exemplu Lactobacillus saerimneri 30a, produc o cantitate semnificativă de histamină și alte amine biogene. În bacteriile utilizate pe scară largă comercială Limosilactobacillus reuteri DSM 17938, prezența genelor responsabile pentru sinteza acestei enzime nu a fost dovedită. Din cele 15 tulpini ale bacteriilor Lactobacillus acidophilus, Lactic casei Bacillus casei, Lactobacillus delbrueckii ssp. bulgaricus, Lactobacillus lactis ssp. lactis, Lactococcus lactis ssp. lactis și Lactiplantibacillus plantarum, doar două tulpini, L. casei TISTR 389 și L. bulgaricus TISTR 895, par a fi potențial producătoare de histamină.
Anumite tulpini din următoarele genuri și specii de bacterii, drojdii și mucegaiuri au capacitatea de a forma histamine.
În Tabelul 4 – genurile și speciile microbiene în care a fost demonstrată prezența genei pentru L-histidin decarboxilază.
Genuri sau specii microbiene care pot avea capacitatea de a forma histamină.
Bacterii | |||
Acinetobacter spp. | Klebsiella oxytoca | Limosilactobacillus vaginalis | |
Alcalingenes faecalis | Klebsiella pneumoniae | Microbacterium foliorum | |
Arizona spp. | Kluyvera spp. | Morganella morganii | |
Cedecea spp. | Lacticaseibacillus casei | Pediococcus pentosaceus | |
Citrobacter freundii | Lacticaseibacillus paracasei | Proteus spp. | |
Citrobacter braakii | Lacticaseibacillus rhamnosus | Providencia spp. | |
Edwardsiella spp. | Lactiplantibacillus plantarum | Providencia heimbachae | |
Enterococcus casseliflavus | Lactobacillus curvatus | Pseudomonas putida | |
Enterococcus faecalis | Lactobacillus delbrueckii | Pseudomonas lundensis | |
Enterococcus faecium | Lactobacillus helveticus | Pseudomonas stutzeri | |
Enterobacter spp. | Lactococcus lactis ssp. lactis | Psychrobacter spp. | |
Escherichia coli | Latilactobacillus spp. | Raoultella planticola | |
Escherichia fergusonii | Lentilactobacillus buchneri | Raoultella ornithinolytica | |
Hafnia alvei | Lentilactobacillus hilgardii | Salmonella enterica ssp. arizonae | |
Hafnia paralvei | Lentilactobacillus parabuchneri | Serratia spp. | |
Halomonas spp. | Leuconostoc spp. | Sphingobacterium spp. | |
Chryseobacterium spp. | Levilactobacillus brevis | Streptococcus thermophilus | |
Klebsiella oxytoca | Limosilactobacillus reuteri | Tetragenococcus halophilus | |
Drojdii și mucegaiuri | |||
Debaryomyces hansenii | Geotrichum candidum | ||
Prezența unor astfel de bacterii în tractul gastrointestinal ar putea, pentru anumite persoane, să crească sensibilitatea la histamina ingerată.
Într-un studiu din 2013, efectul tulpinii producătoare de histamină a speciei Lactic casei bacillus rhamnosus a fost studiat la șoareci. S-a ajuns la concluzia că alterarea răspunsului imun înnăscut (de exemplu, celulele dendritice) poate fi mediată prin receptorul H2 nu numai de histamina endogenă, ci și de histamina produsă de microbiom. Tulpinile L. rhamnosus LGG și L. rhamnosus Lc 705 au suprimat expresia receptorului H 4 al mastocitelor și au scăzut activarea mastocitelor și răspunsul IgE.
Deoarece microorganismele joacă un rol crucial în formarea histaminei; au fost studiate pentru capacitatea lor de a degrada aminele biogene din alimente, în special histamină și tiramină. Tulpina Lactiplantibacillus plantarum D-103 ce a fost capabilă să degradeze histamina până la 100% în bulion. Deși activitățile catabolice microbiene responsabile de degradarea histaminei nu au fost încă complet elucidate, cel mai probabil sunt implicate aminoxidazele microbiene care conțin cupru, cum ar fi histaminoxidaza.
Dr. Raluca Pavlișan este medic specialist Medicină de Urgență, Master în Nutriție Clinică și Comunitară, Competenţă în Consilierea Nutrigenetică şi a Microbiotei Intestinale, Competență Planificare Familială și Contracepție, Psihoterapeut Autonom Sistemic Cuplu și Familie.
Citește și celelalte părți ale articolului – Partea I, Partea III și Partea IV!
Bibliografie:
- Nutrients- iulie 2021- The more we know, the less we know- A Review Martin Hrubisko,1,2,†Radoslav Danis,3,*† Martin Huorka,4 and Martin Wawruch3 Mariluz Latorre-Moratalla, Academic Editor, Oriol Comas-Basté, Academic Editor, and M. Carmen Vidal-Carou, Academic Editor
- Metabolites – 23 septembrie 2022 Histamine: A Mediator of Intestinal Disorders—A Review –Sylwia Smolinska Ewa Winiarska Anna Globinska and Marek Jutel; Department of Clinical Immunology, Wroclaw Medical University, 50-368 Wroclaw, Poland Swiss Institute of Allergy and Asthma Research, CH-7265 Davos, Switzerland; “ALL-MED” Medical Research Institute, 53-201 Wroclaw, Poland
1 comentariu. Leave new
Foarte interesant !
Multumim!
Ce tulpini probiotice recomandati in HIT ?