Curiozități, Diverse, Medicină funcțională, Sănătate

Turele de noapte: Ce se întâmplă cu trupul și mintea când somnul devine un lux?

Autor:
5 comentarii
Timp citire aprox: 8 minute
Vezi toate articolele despre:
cortizoldezechilibru hormonalinsulinălipsa de somnmelatoninăsomn

Noaptea are un ritm al ei. Este ceasul liniștii, al regenerării, al vindecării. Corpul își repară celulele, creierul scapă de toxine, iar hormonii își joacă dansul subtil ca să ne țină sănătoși. Dar ce se întâmplă când, în loc să dormim, stăm treji sub lumina rece a neoanelor, cu ochii lipiți de monitoare, benzi întunecate sau drumuri pustii?

În România, mii de oameni, nu doar medici sau asistente, ci și șoferi, muncitori din fabrici, agenți de pază, operatori de call-center și alții, își dau peste cap ceasul biologic ca să țină rotițele economiei și societății în mișcare. Numai că această adaptare, care pare simplă, vine cu un cost ascuns: oboseală cronică, dereglări hormonale, probleme metabolice, tulburări ale sănătății mintale și, nu de puține ori, o viață mai puțin trăită.

Din acest articol vei afla:

  • Ce zice știința despre cum turele de noapte îți afectează corpul și mintea.
  • Cum lipsa somnului „la ora potrivită” îți dă peste cap hormonii, inima și imunitatea.
  • Trucuri practice ca să-ți protejezi sănătatea când munca de noapte nu-i o opțiune, ci o obligație.

Așa că, dacă muncești când alții dorm sau ai o cunoștință care muncește în timp ce tu dormi, atunci articolul ăsta e pentru tine. Pentru că sănătatea n-ar trebui să fie un lux, chiar dacă somnul, uneori, devine unul.

Ritmul frânt al nopții

Noaptea este, pentru cei mai mulți, o promisiune de liniște. Este momentul când corpul își repară celulele, creierul face curat prin gândurile zilei, iar hormonii se reglează ca într-un dans perfect. Dar pentru milioane de oameni, noaptea nu înseamnă odihnă. Înseamnă lumina rece a neoanelor, zgomotul mașinăriilor, ore lungi la volan sau ochii ațintiți pe ecranele albastre. În România și peste tot în lume, nu doar medicii și asistentele își inversează ceasul biologic, ci și muncitorii din fabrici, șoferii de cursă lungă, agenții de pază, operatorii din call-center și cei care țin orașele treze.

Ceea ce pare o simplă schimbare de program este, de fapt, o intervenție adâncă în mecanismele noastre biologice. Și efectele nu se văd doar în oboseala de a doua zi, ci în felul în care, pe tăcute, sănătatea noastră se rescrie.

Ceasul biologic, orchestra ascunsă din corpul nostru

În fiecare dimineață, când soarele răsare, un ceas invizibil din corpul nostru se reglează. Nu-l vedem, nu-l auzim, dar el dictează cu precizie fiecare proces biologic. Este ritmul circadian, orchestra care cântă non-stop, zi și noapte, ajustându-și ritmul după lumina și întunericul din jur.

Acest ceas nu stă într-un singur loc, ci în milioane de celule. În centru, ca un dirijor principal, e nucleul suprachiasmatic din hipotalamus, o structură minusculă, dar cu putere uriașă asupra sincronizării noastre interne. El primește semnale de la ochi, mai ales de la celulele sensibile la lumina albastră, și le transformă în comenzi chimice: când să ne trezim, când să ne fie foame, când să eliberăm hormoni, când să ne reparăm țesuturile.

Într-o zi obișnuită, lumina dimineții e semnalul care ridică bagheta dirijorului pentru ca orchestra să înceapă să cânte. Cortizolul, hormonul care ne pregătește pentru acțiune, începe să crească. Temperatura corpului urcă ușor. Creierul intră în alertă maximă. Seara, când lumina scade, melatonina, hormonul somnului și al regenerării, apare ca o ceață blândă peste pleoapele noastre, pregătindu-ne pentru odihnă. E o simfonie subtilă, unde fiecare notă contează pentru un somn odihnitor.

Dar orchestra asta delicată e extrem de sensibilă la perturbațiile dirijorului. Când schimbi brusc tiparul luminii la întuneric de exemplu, cum se întâmplă în turele de noapte, dirijorul își pierde sincronizarea. Este ca și cum ar încerca să conducă un concert, dar muzicienii primesc partituri diferite. Melatonina nu mai este eliberată când trebuie. Cortizolul, care ar trebui să scadă noaptea, rămâne ridicat. Insulina devine mai puțin eficientă, iar celulele noastre încep să „audă” semnale contradictorii.

Această dereglare nu afectează doar somnul. Îți schimbă metabolismul, influențează tensiunea arterială, imunitatea și chiar felul în care genele tale se exprimă. Studiile arată că sute de gene urmează un tipar circadian, iar când acesta e dat peste cap, procese precum repararea ADN-ului, producția de hormoni și funcția imunitară sunt compromise.

În timp, corpul încearcă să se adapteze, dar adaptarea este parțială și costisitoare. Este ca și cum ai cere unui pianist să cânte toată viața cu o singură mână. Poate improviza, poate învăța, dar nu va mai atinge armonia completă a ambelor mâini sincronizate.

Pentru cei care lucrează noaptea, lumina artificială devine un soare fals. Neoanele, monitoarele, farurile mașinilor trimit semnale creierului că e încă zi, chiar când afară e întuneric beznă. Iar când, după o tură lungă, încerci să dormi în plină zi, razele soarelui și zgomotul orașului creează un conflict între dorința de odihnă și mesajul primit de corp: „E timpul să fii treaz.”

Această luptă între ceasul intern și mediul extern poartă un nume științific, nealiniere circadiană. E o stare de tensiune biologică permanentă, în care corpul trăiește în două fusuri orare simultan: unul impus de muncă și altul dictat de natură. Și, ca în orice conflict prelungit, victima finală e echilibrul tău interior.

Ce se întâmplă cu trupul și mintea în timpul turelor de noapte?

Noaptea a fost mereu timpul pentru odihnă. E un ritual biologic vechi de milioane de ani, săpat adânc în codul nostru genetic. Poate că în ziua de astăzi nu mai avem multe lucruri în comun cu strămoșii noștri din preistorie, însă un lucru rămâne clar: somnul este un obicei transmis până în prezent. În întunericul tăcut, glandele noastre eliberează melatonină, temperatura corpului scade ușor, metabolismul încetinește, iar creierul se apucă de reparat și consolidat amintiri. Dar când sună alarma la 10 seara ca să începi tura de noapte, intri într-un joc împotriva naturii tale. Îți forțezi ceasul intern să ignore semnalele luminii și întunericului, iar efectele se simt chiar după primele ture.

Corpul nu știe că tu „trebuie” să fii treaz. Sistemul circadian funcționează ca și cum ar fi zi, iar noaptea trimite mesaje clare către toate organele: e vremea pentru repaus, nu pentru muncă. Acest conflict intern creează o stare pe care mulți o descriu ca un fel de jet lag perpetuu. La început, simți doar oboseala. Apoi vin neatenția, greutatea de a te concentra și o iritabilitate care nu are mereu o cauză clară.

Pe termen scurt, lipsa somnului de calitate îți afectează creierul. Studiile zic că timpul de reacție se încetinește, memoria de lucru o ia la vale, iar gândirea logică e zdruncinată. Nu-i de mirare că accidentele la muncă sunt mai frecvente noaptea. Dar efectele nu se opresc aici. Corpul tău plătește un preț biologic zilnic – de la dereglarea metabolismului glucozei, care crește riscul de diabet, până la schimbări hormonale care te pot face să pui kilograme în plus. Sistemul imunitar devine mai slab, iar inflamația cronică își face de cap fără să-ți dai seama.

Lipsa luminii naturale dimineața adaugă altă problemă: niveluri scăzute de vitamina D și probleme cu sinteza serotoninei. Iar serotonina nu e doar „hormonul fericirii”, este și precursorul melatoninei, hormonul somnului care așa cum am zis mai sus, face ca pleoapele noastre să fie din ce în ce mai grele până când ne trimite direct în lumea viselor. Cu alte cuvinte, nu doar că dormi mai puțin, dar și somnul tău e din ce în ce mai prost, chiar dacă prinzi câteva ore ziua.

Pentru mulți, tura de noapte nu-i o alegere, ci o necesitate. De asta e crucial să înțelegem ce se petrece în corp, nu doar să dăm din umeri și să zicem că „oboseala trece”. Turele de noapte nu sunt doar despre a sta treaz când alții dorm, sunt o reprogramare forțată a întregului organism, iar fiecare celulă simte acest dezechilibru. Să înțelegi mecanismul acesta e primul pas ca să găsești soluții care să-ți protejeze sănătatea, chiar dacă nu-ți poți schimba programul.

Sprijin prin suplimente pentru cei care nu pot renunța la turele de noapte

Când turele de noapte sunt parte din viața ta, fie că-ți place sau nu, e clar că trebuie să găsești metode să-ți ajuți corpul să facă față. Suplimentele pot fi un aliat, dar nu sunt pastile magice. Hai să vedem ce zice știința și ce poți încerca ca să-ți mai echilibrezi organismul, mai ales dacă somnul e un lux rar. Am făcut o listă cu câteva suplimente care te pot ajuta să treci cu mai multă ușurință prin această perioadă de nopții nedormite:

Melatonină (3 mg înainte de somnul de după tură): Acesta este hormonul somnului, cel care-i spune corpului „hai, e timpul să te culci”. Când lucrezi noaptea, producția naturală de melatonină o ia razna. O doză mică, luată cu 30 de minute înainte să te bagi în pat (chiar dacă e dimineață), te poate ajuta să adormi mai ușor și să-ți reglezi ceasul biologic. Dar nu exagera, mai mult nu înseamnă mai bine, o capsulă de 3 mg este suficientă.

Magneziu bisglicinat: După o noapte albă, mușchii tăi par încleștați, ca niște frânghii uzate. Magneziul bisglicinat te ajută să te relaxezi și îmbunătățește calitatea somnului. Îl poți lua seara sau dimineața, înainte de culcare, ca să-ți liniștești corpul și mintea.

Ashwagandha: Când cortizolul (hormonul stresului) o ia razna din cauza turelor de noapte, ashwagandha, o rădăcină adaptogenă, poate fi ca un fel de „colac de salvare” pentru sistemul tău nervos. Reduce stresul și te ajută să faci față mai bine presiunii. Nu te aștepta ca efectul asupra stresului să fie instant, efectele se văd în timp.

Omega-3 marin: Munca de noapte pune presiune pe inimă și vasele de sânge. Omega-3, are efect antiinflamator și protejează sistemul cardiovascular. Plus că ajută și creierul să scadă neuroinflamația și ceața mentală de după ture lungi.

Vitamina D3 + K2 Forte: Dacă lucrezi noaptea, șansele să prinzi soare dimineața sunt minime, iar lipsa soarelui înseamnă lipsă de vitamina D. Asta îți slăbește imunitatea și mineralizarea osoasă. D3 combinată cu K2 este o formulă îmbunătățită cu cofactorul vitaminei D3 pentru o creștere a imunității și a protecției oaselor. Ia-le dimineața sau după tură. Nu uita să verifici care este nivelul prin testarea 25-OH-Vitamina D, eu recomand un nivel între 50-70 ng/ml de vitamina D.

EnergyHelp – ATP Booster: Când turele de noapte îți storc energia, iar corpul tău pare să cedeze oboseli, EnergyHelp este ca o gură de aer care reaprinde energia celulelor tale. Această formulă complexă, fără arome sau îndulcitori, hrănește mitocondriile, micile fabrici ale vieții tale. Creatina și vitaminele B, precum B1, B6 și B12, sunt combustibilul care-ți pune mintea și mușchii în mișcare, alungând ceața mentală. PQQ și riboflavina protejează celulele cu un scut antioxidant. Glicina, taurina și magneziul alungă stresul și pregătesc corpul pentru odihna profundă de după tură. Mio-inozitolul și magneziul, alături de creatină, au grijă de inimă și mușchii, oferindu-le forță și echilibru. Ia-l înainte de tură, dizolvat în apă, ca să-ți trezești energia.

Rhodiola rosavins: Alt adaptogen, rhodiola e ca un „shot” natural de energie. Te ajută să fii mai alert mental și să reduci oboseala aia care te lovește după câteva ture. O poți consuma dimineața sau înainte de tură, dar nu seara, că s-ar putea să-ți dea prea multă energie.

L-teanina (doar în prima parte a turei): Dacă ai nevoie de un boost de concentrare, L-teanina (din ceai verde) calmează, iar cofeina te ține treaz. O poți lua la începutul turei, ca să nu-ți strice somnul de după.

Sfatul meu? Nu te arunca să le iei pe toate deodată. Începe cu două sau trei suplimente, vezi cum te simți și ajustează. Dacă eu ar trebui să fac o tură de noapte, aș alege un supliment pentru boost de energie, altul pentru stres și unul pentru când mă pun la culcare după ture. Deci, ar fi o schemă de genul: EnergyHelp/Rhodiola rosavins/Melatonina sau L-teanina/Omega 3/Magneziu bisglicinat.

Noaptea nu iartă, dar putem negocia cu ea

Turele de noapte sunt, pentru unii, o alegere; iar pentru alții, o datorie. Indiferent de motiv, efectele lor sunt reale și se simt, de la oboseala care te apasă pe ploape, până la schimbările din corp pe care nici nu le bagi de seamă la început. Nu putem schimba faptul că soarele răsare dimineața, dar putem schimba felul în care ne pregătim să înfruntăm nopțile lungi.

Sănătatea ta contează mai mult decât orice deadline sau tură. Poate trăiești într-o perioadă din viața ta unde somnul e un lux uneori, dar cu câteva trucuri, de la suplimente la o rutină mai bine pusă la punct, poți să-i dai organismului și minții o șansă să reziste. Însă nu uita, turele de noapte nu ar trebui să se transforme într-un obicei, fă tot posibilul să ai un loc de muncă fără existența lor, fiindcă sănătatea ta contează mai mult decât orice creștere de salariu sau satisfacție profesională, tu ești cel mai important.  Nu-i ușor, dar nici imposibil. Așa că ia-o pas cu pas, ascultă-ți corpul și, când simți că te pierzi în ceața turelor de noapte, adu-ți aminte: meriți să ai grijă de tine, meriți mai mult de la viață.

Fiecare dintre noi simte efectele nopților lungi diferit, iar soluțiile pot fi la fel de diverse. Poate ai descoperit trucuri care funcționează pentru tine sau ai strategii care fac turele de noapte mai suportabile. Împărtășește-le în comentarii, experiența ta poate fi un ghid prețios pentru cei care se luptă cu aceleași provocări. Care e cel mai eficient mod în care îți menții energia și echilibrul după o noapte de muncă?

Cine este dr. Raul Roberto Militaru?

Dr. Roberto Raul Militaru este pasionat de medicină funcțională și medic rezident în Alergologie și Imunologie clinică. S-a specializat în Medicină Funcțională la Institutul Kharrazian. Pasionat de nutriția psihiatrică și de abordarea integrativă a sănătății, dr. Militaru își ghidează pacienții spre echilibru fizic și emoțional, combinând expertiza medicală cu soluții personalizate pentru optimizarea stării de bine.

Disclaimer

Informațiile prezentate în acest articol sunt destinate exclusiv scopurilor educative și informative. Acestea nu constituie un diagnostic medical, un tratament sau o recomandare terapeutică personalizată. Consultați întotdeauna un medic sau un specialist calificat înainte de a începe orice formă de tratament, dietă, supliment sau modificare a stilului de viață. Fiecare persoană este diferită, iar abordările care funcționează pentru un individ pot să nu fie potrivite pentru altul. Evaluarea și supravegherea profesională sunt esențiale.

Publicitate

Publicitate

Părerea ta contează pentru noi!

5 comentarii. Leave new

  • Platon Mariana
    29 august 2025 16:03

    Excepțional articol, intr-o prezentare captivanta și foarte bine documentat.Peste asteptari este evidențierea remediilor pentru corectarea majoritatii consecințelor grave ale perturbarii bioritmului somn veghe.Felicitari! Mulțumesc cu recunoștința.

    Răspunde
    • Dr. Roberto Raul Militaru-Farcaș
      29 august 2025 16:26

      Mulțumesc frumos Mariana! Chiar mi-a plăcut să scriu despre această temă care ne afectează și pe o mare parte dintre persoanele care lucrăm în sistemul medical.

      Răspunde
  • Foarte adevărat.Super articolul.Multunesc mult.

    Răspunde

Răspunde-i lui Budescu Ion Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Etichete articol:
cortizoldezechilibru hormonalinsulinălipsa de somnmelatoninăsomn
Articolul anterior
Ce ascund cistitele? Legătura dintre imunitate, stil de viață și sănătatea intimă
Articolul următor
Sindromul metabolic – Generalități: Povestea unui dezechilibru care poate fi inversat – #01


Vino alături de noi în comunitatea
Better Medicine by Zenyth

Aici, nu vei găsi doar un grup, ci o familie bucuroasă să împărtășească cunoștințe și să te susțină pentru a aduce echilibru, armonie și sănătate în viața ta. În plus, ai acces la cele mai noi informații de sănătate, invitații la evenimente și resurse exclusive.

Vezi toate articolele din categoria:
CuriozitățiDiverseMedicină funcționalăSănătate

Publicitate

Publicitate

Te-ar putea interesa și: