De multe ori sistemul nostru imunitar este asemănat cu o armată care trebuie mereu întărită, mai ales ȋn anotimpul rece, pentru a face faţă virusurilor şi bacteriilor.
Ȋnsă este mai bine să înțelegem sistemul imunitar ca pe un sistem de reglaj fin, care trebuie să știe când să acționeze și, mai ales, când să se oprească.
În practica funcțională, multe probleme nu apar pentru că imunitatea este „slabă”, ci pentru că este dezorientată, adică poate reacționa exagerat la stimuli minori, poate ignora amenințări reale sau poate rămâne blocată într-o stare de alertă cronică.
Aşa se explică de ce, la aceeași persoană, pot coexista infecţii repetate, inflamație persistentă, oboseală şi manifestări autoimune. Deşi pare contradictoriu, este, de fapt, un sistem care şi-a ieşit din ritm.
Să ȋnţelegem cum funcţionează ȋn mod corect imunitatea
Imunitatea nu este ca un bloc unitar, ci are mai multe „ramuri”, cu roluri diferite. Două dintre cele mai importante sunt răspunsurile Th1 și Th2. În mod ideal, aceste două ramuri se află într-un echilibru dinamic. Problema apare când una o domină constant pe cealaltă.
- Th1 este răspunsul orientat spre infecții intracelulare: virusuri, bacterii „ascunse”, unele celule tumorale.
- Th2 este răspunsul orientat spre alergii, paraziți, reacții umorale și producția de anticorpi.
În bolile autoimune, dezechilibrul constă ȋntr-o direcționare greșită a răspunsului imun; nu este doar „imunitate prea activă”, aşa cum se crede de multe ori.
Haideţi să analizăm ce dereglează sistemul imunitar, căci teoretic, cauzele par simple, ȋnsă ȋn realitate chiar se suprapun.
1. Stresul cronic
Pe termen scurt, cortizolul calmează inflamația, însă pe termen lung dereglează comunicarea imună. Sistemul nu mai știe când să se activeze și când să se oprească. Iată un detaliu pe care ȋl putem observa frecvent: persoane extrem de „funcționale” în viața de zi cu zi ajung să facă infecții repetate sau dezvoltă autoimunitate în timp. Organismul lor a tot compensat, prea mult timp, pȃnă cȃnd nu a mai putut face acest lucru.
2. Infecțiile cronice sau nerezolvate
Virusuri precum Epstein-Barr, herpesvirusuri, anumite bacterii sau dezechilibre fungice pot menține imunitatea într-o stare de alertă joasă şi continuă. Această alertă nu este suficient de intensă cât să se manifeste prin febră, ȋnsă este suficient de persistentă cât să epuizeze sistemul imunitar.
3. Un intestin dezechilibrat
Se ştie că peste 70% din sistemul imunitar este asociat intestinului, iar dacă bariera intestinală este afectată, sistemul imunitar primește semnale confuze și reacționează disproporționat. De multe ori, autoimunitatea are ca şi cauză disbioza, permeabilitatea intestinală și inflamația de grad scăzut.
În autoimunitate și inflamație cronică, ideea de a „stimula” imunitatea poate face mai mult rău decât bine. Pentru că sistemul imunitar nu are nevoie de forță suplimentară, ci de claritate și reglaj. Dacă vreţi, este exact diferenţa dintre a striga mai tare într-o cameră ȋn care este deja gălăgie, sau a face liniște, ca mesajele să fie auzite şi înțelese corect.
Cinci pași importanţi pentru susținerea imunității funcționale
Aceşti cinci paşi pentru susţinerea imunităţii funcţionale sunt eficienți pentru că respectă fiziologia organismului.
1. Somnul, reglatorul suprem
Somnul are loc în timpul ȋn care sistemul imunitar face diferența între „amenințare” și „zgomot”, reglează inflamația şi reface toleranța imună. Un somn scurt sau fragmentat mută imunitatea spre reacții exagerate. Nu întâmplător, puseele autoimune apar frecvent după perioade de stres și privare de somn.
2. Intestinul, centrul de comandă imună
Refacerea microbiotei și a barierei intestinale este, ȋn mod practic, fundaţia sistemului imunitar. Alimentele gătite simplu, bine tolerate, reduc „zgomotul” imun, iar fibrele fermentabile, atent alese, ajută la reglarea răspunsului inflamator.
3. Rolul antioxidanţilor
Inflamația cronică consumă antioxidanți pentru că aceştia sunt suprasolicitați. Vitamina C, polifenolii, seleniul, zincul ajută imunitatea să se oprească la timp, nu o activează, ci practic susţin echilibrul acesteia.
4. Ritmul zilnic, un adevărat aliat
Şi imunitatea, ca toate sistemele din organismul uman, urmează ritmuri circadiene. De aceea mesele târzii, luminile puternice seara şi lipsa expunerii la lumină naturală dimineața dereglează acest ceas intern. Lipsa ritmului bruiază buna funcţionare a sistemului imun.
5. Calmarea sistemului nervos
Imunitatea şi sistemul nervos sunt profund interconectate, şi nu putem regla imunitatea, fără să reglăm sistemul nervos. Recomand ca şi intervenții imunologice indirecte, tehnici de relaxare, fie respirația lentă sau pauze de lucru, mișcarea uşoară sau reducerea supra stimulării.
Un sistem imunitar sănătos este cel care știe când să lupte și când să tolereze, nu este angrenat ȋntr-o luptă permanentă pentru că o astfel de strategie este păgubitoare pentru sănătate. Reglarea imunității ȋncepe cu somn, cu refacerea intestinului, cu ritmul zilnic și cu reducerea stresului cronic. Astfel se face prevenție adevărată şi începe longevitatea funcțională.
Cine este dr. Bogdan Tofan?
Dr. Bogdan Tofan este specialist în Medicină de Familie, cu atestate în Apifitoaromaterapie şi Ozonoterapie. Este pasionat de Medicina Funcţională, Medicina Stilului de Viaţă, Endobiogenie, terapia cu CBD şi Medicina Psihosomatică, îmbinând cunoștințele tradiționale cu noile tehnologii medicale. Activitatea sa include colaborări cu centre de medicină integrativă și participarea activă în programe de formare continuă.
Disclaimer
Informațiile prezentate în acest articol sunt destinate exclusiv scopurilor educative și informative. Acestea nu constituie un diagnostic medical, un tratament sau o recomandare terapeutică personalizată. Consultați întotdeauna un medic sau un specialist calificat înainte de a începe orice formă de tratament, dietă, supliment sau modificare a stilului de viață. Fiecare persoană este diferită, iar abordările care funcționează pentru un individ pot să nu fie potrivite pentru altul. Evaluarea și supravegherea profesională sunt esențiale.
