Nutriție și dietă

Dieta în funcție de indicele glicemic

Autor:
Niciun comentariu
Timp citire aprox: 4 minute
Vezi toate articolele despre:
carbohidrațiDietă echilibratăDigestie sănătoasăfibre alimentareglicemiezahăr

Ce au în comun prăjiturile, morcovii şi cerealele? Nimic, la prima vedere. Prăjiturile conţin zahăr, morcovii au fibre, iar cerealele – amidon. Și totuși, pe cât de diferite par, zahărul, fibrele, amidonul sunt carbohidraţi. De ei trebuie să ții cont dacă vrei să slăbeşti sau să-ţi menţii silueta, să ai mai multă energie, să ţii glicemia sub control sau să reduci riscul apariţiei bolilor cardiovasculare.
Pare complicat, dar nu e așa! Atunci când cantitatea de carbohidrați din dietă îți dictează alegerile alimentare, viața nu este doar un castron de salată. Viața este un ospăț, dar ce alegem să mâncăm?
Indicele glicemic al alimentelor te ajută să găsești răspunsul la această întrebare!

Indicele glicemic măsoară efectul pe care carbohidraţii îl au asupra glicemiei, mai exact cât de repede creşte nivelul zahărului din sânge în primele două ore de la consumarea alimentului respectiv. Din acest punct de vedere, alimentele din grupa carbohidraţilor se împart în:
Alimente cu indice glicemic redus (sub 55): cele mai multe fructe şi legume, fasole, cereale neprocesate, lactate degresate şi nuci
Alimente cu indice glicemic mediu (între 56-69): cartofi şi cartofi dulci, orez, cereale procesate
Alimente cu indice glicemic crescut (peste 70): pâine albă, produse de patiserie, prăjituri, biscuiţi, chipsuri, sărăţele.
Alimentele cu un indice glicemic ridicat duc la creşterea bruscă a glicemiei, iar aceasta provoacă tulburări asupra nivelului de insulină, influenţează pofta de mâncare şi capacitatea de depozitare a grăsimilor.

Carbohidraţii: şi prieteni, şi duşmani

Dintre cele trei mari grupe nutriţionale (carbohidraţi, proteine, grăsimi), numai carbohidraţii au indice glicemic, adică au capacitatea de a influenţa glicemia. Numiţi şi glucide sau hidraţi de carbon, aceştia sunt principala sursă de energie a organismului şi au un impact uriaş asupra sănătăţii, greutăţii şi stării de bine. Odată digeraţi, carbohidraţii sunt transformaţi în glucoză. Însă nu toţi carbohidraţii sunt la fel, iar indicele glicemic ne ajută să facem diferenţa dintre cei răi şi cei buni. În funcţie de tipul de carbohidraţi, glucoza poate trece mai uşor sau mai repede în fluxul sanguin. Dacă glucoza rămâne prea mult timp în fluxul sanguin poate duce la apariţia diferitelor afecţiuni: diabet de tip 2, intoleranţă la glucoză, epuizarea insulinei, sindromul rezistenţei la insulină.

Ştiai că…
Glucoza este singura sursă de energie utilizată de creier?
Carbohidraţii furnizează până la 80% din necesarul energetic al organismului?
Un adult are nevoie de 150 g de carbohidraţi pe zi, iar 55% din raţia zilnică de calorii trebuie să provină din carbohidraţi?

Atenţie! Glucoza în exces se transformă în grăsimi

Glucoza care nu este utilizată imediat de organism este stocată sub formă de glicogen în ficat şi muşchi. Ulterior, când organismul are nevoie de glucoză, apelează la aceste rezerve. Dar ficatul şi muşchii au o capacitate limitată de a stoca glicogenul. Când aceasta este depăşită, glucoza este depozitată în celulele grase.

Bine de ştiut!
În ficat se pot depozita 100 g de glicogen, iar în muşchi 400 g. Celulele grase au însă o capacitate mult mai mare de depozitare.

plansa-energia-si-depozitarea

Zaharuri, amidon, fibre…

În timp ce zaharurile şi amidonul sunt carbohidraţi digerabili, adică furnizează energie organismului (4 calorii/gram), fibrele nu furnizează organismului calorii.

AlimentPorţieTotal carbohidraţi (g)Total zaharuri (g)Indice glicemic
Fructe
Mere1 buc.2118scăzut
Banane1 buc.2719scăzut
Cireşe10 buc.119scăzut
Curmale uscate6 buc.4036ridicat
Smochine uscate6 buc.3224ridicat
Grapefruit½ buc.107scăzut
Kiwi1 buc.118scăzut
Mango115 g2018scăzut
Pepene galben175 g1312mediu
Pepene verde175 g119ridicat
Portocale1 buc.1411scăzut
Papaya175 g148mediu
Piersici1 buc.119scăzut
Caise3 buc.129mediu
Struguri15 g1513scăzut
Pere1 buc.2517scăzut
Ananas115 g1413mediu
Prune uscate40 g2412mediu
Căpşuni115 g31scăzut
Rubarbă200 g70fără
Avocado175 g120fără
Legume şi leguminoase
Sparanghel6 buc.41fără
Sfeclă roşie85 g87mediu
Broccoli55 g20fără
Conopidă55 g30fără
Varză albă55 g21fără
Morcovi85 g75scăzut
Castravete70 g11fără
Roşii1 buc.63fără
Salată verde25 g11Fără
Rucola10 g00fără
Spanac gătit100 g30fără
Dovlecel70 g41fără
Măsline5 buc.00fără
Ardei gras55 g31fără
Cartofi fierti140 g281mediu
Fasole boabe85 g162ridicat
Năut85 g224scăzut
Linte85 g202scăzut
Mazăre85 g220scăzut
Nuci şi seminţe
Alune25 g70scăzut
Caju25 g90scăzut
Nuci Macadamia25 g30fără
Seminţe se dusan25 g70fără
Seminţe de floarea-soarelui25 g60fără
Seminţe de dovleac25 g120fără

 

Bine de ştiut!

Alimentele cu indice glicemic scăzut conţin carbohidraţi cu absorbţie lentă. Deoarece necesită mai mult timp pentru a fi digeraţi, menţin mai mult timp senzaţia de saţietate.

Fibrele, carbohidraţi cu indice glicemic zero

Cu cât au o structură mai simplă, cu atât carbohidraţii sunt transformaţi mai uşor în glucoză. Zaharurile sunt cele mai simple molecule, urmate de amidon şi de fibre, acesta din urmă cu cea mai complexă structură. Fibrele nu duc la creşterea bruscă a glicemiei pentru că eliberează treptat glucoza în sânge. Ele ajută astfel la menţinerea nivelului de insulină la un nivel normal, controlează apetitul şi te pun la adăpost de o serie de boli.

Fibrele solubile încetinesc absorbţia grăsimilor şi a zaharurilor, iar fibrele insolubile măresc volumul bolului alimentar şi reglează tranzitul intestinal. Cerealele integrale conţin în special fibre solubile, pe când legumele cu frunze verzi sunt o sursă de fibre insolubile. Leguminoasele conţin cele două tipuri de fibre, iar fructele mai mult fibre solubile, de tipul pectinelor.

Publicitate

Publicitate

Părerea ta contează pentru noi!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Etichete articol:
carbohidrațiDietă echilibratăDigestie sănătoasăfibre alimentareglicemiezahăr
Articolul anterior
Foamea toxică sau dependenţa de mâncare
Articolul următor
Cum intervin dieta şi microbiomul intestinal în modularea activităţii tumorale, în cancerul mamar?


Vino alături de noi în comunitatea
Better Medicine by Zenyth

Aici, nu vei găsi doar un grup, ci o familie bucuroasă să împărtășească cunoștințe și să te susțină pentru a aduce echilibru, armonie și sănătate în viața ta. În plus, ai acces la cele mai noi informații de sănătate, invitații la evenimente și resurse exclusive.

Vezi toate articolele din categoria: Nutriție și dietă

Publicitate

Publicitate

Te-ar putea interesa și: