Ce sunt vitaminele B?
Vitaminele B sunt un grup de vitamine esențiale pentru funcționarea corectă și sănătoasă a celulelor corpului. Acestea permit corpului să transforme alimentele în energie și susțin metabolismul. De asemenea, ele contribuie la crearea de noi celule sangvine, susțin celulele creierului, susțin sănătatea celulară și mențin pielea sănătoasă.
Grupul de vitamine B include: tiamina (vitamina B1), riboflavina (vitamina B2), niacina (vitamina B3), acidul pantotenic (vitamina B5), vitamina B6, biotina (vitamina B7), folatul (vitamina B9) și vitamina B12. Împreună, aceste vitamine B sunt numite complexul de vitamine B. Fiecare dintre ele are propriul rol.
Scurt istoric al tiaminei sau vitaminei B1
- Tiamina (vitamina B1) a fost prima dintre vitaminele solubile în apă descoperite și descrise. Efectele ei au fost descoperite pentru prima dată de un cercetător numit Kanehiro Takaki în Japonia, când cerceta modul în care tărâțele de orez au ajutat la vindecarea pacienților cu Beriberi (boală cunoscută acum ca fiind cauzată de un deficit de tiamină).
- La începutul anilor 1900 s-a descoperit că o dietă care conține orz, carne, lapte, pâine și legume ar putea elimina Beriberi la bărbații care călătoresc pe mare mai mult de nouă luni. Astăzi, tiamina (vitamina B1) este încă folosită pentru a trata Beriberi, sindromul Korsakoff și psihozele lui Korsakoff, deși acum aceste afecțiuni sunt rare, iar efectele lor nu mai sunt fatale.
- În 1897, un medic militar pe nume Christiaan Eijkman a făcut o legătură importantă între dietele care conțin orez gătit, albit și dezvoltarea leziunilor nervoase. El a fost primul care a subliniat că endospermul orezului, care oferă protecție cerealelor, conține, de asemenea, substanțe nutritive importante care ajută la prevenirea bolilor. Acest lucru l-a condus pe Eijkman la concluzia că există o legătură între orezul albit și Beriberi și că cerealele integrale ar putea salva viața, deoarece includ mai mulți nutrienți esențiali. Eijkman a primit în cele din urmă Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină deoarece observațiile sale au dus la descoperirea vitaminelor.
- O multitudine de cercetări arată acum că tiamina (vitamina B1) are „activități antioxidante, eritropoietice, cu modul de dispoziție și cu reglare a glucozei”. Se administrează pacienților care suferă de o varietate de afecțiuni de sănătate, de la tulburări neurologice până la diabet.
Tiamina (vitamina B1) și oboseala
În acest articol vom discuta despre tiamină, rolul ei în organism și legătura dintre tiamină și tiroidita Hashimoto.
Vitamina B1, cunoscută și sub numele de tiamină, este o vitamină hidrosolubilă din complexul vitaminic B. Ea mai este numită și aneurină, datorită proprietăților sale antinevritice, dar și „vitamina bunei dispoziții“ sau „vitamina performanței intelectuale“.
Tiamina (vitamina B1) este indispensabilă sănătății fizice și psihice, fiind recomandată pentru o bună funcționare a sistemului nervos, digestiv, dar și la nivelul mușchilor și chiar al inimii.
Principala sa responsabilitate este de a transforma carbohidrații în energie. Dar ea ajută și la digestia proteinelor și a grăsimilor, deoarece este necesară pentru eliberarea corectă a acidului clorhidric în stomac (care este necesar pentru o digestie corectă a proteinelor). Având în vedere că majoritatea persoanelor cu Hashimoto au un nivel scăzut de acid gastric sau nu eliberează deloc acid gastric, este important să avem niveluri optime de tiamină.
Se mai spune despre vitamina B1 că ar fi benefică în menținerea unei atitudini pozitive, aceasta crescând nivelul de energie și combătând stresul. Tiamina contribuie și la prevenirea pierderii de memorie, astfel aceasta fiind recomandată de specialiști pentru pacienții care suferă de boala Alzheimer.
Care este doza zilnică de tiamină sau vitamina B1?
Doza zilnică recomandată pentru tiamină este de 1,1 mg pentru femeile cu vârsta peste 19 ani. Cu toate acestea, este posibil ca această cantitate să nu răspundă nevoilor celor cu boală autoimună tiroidiană din cauza faptului că majoritatea surselor alimentare de B1 (cereale fortificate, ficat de vită, porc, lapte praf, ouă, leguminoase, mazăre, nuci și semințe) sunt omise din dietele de vindecare, care sunt adesea recomandate celor cu boală autoimună tiroidiană. Practic, cu excepția ficatului și a cărnii de porc, majoritatea alimentelor care conțin tiamină (așa cum sunt enumerate mai sus) sunt restricționate în dieta Paleo, iar toate sunt interzise în dieta Paleo Autoimună (AIP)!
Mai mult, multe persoane cu Hashimoto au adesea probleme digestive care îngreunează absorbția nutrienților.
Dincolo de aceasta, vitaminele B sunt adesea epuizate atunci când suferim de stres cronic, oboseală suprarenală, probleme întâlnite des la cei cu boli autoimune. Deficitul de tiamină (vitamina B1) este rar în lumea dezvoltată din cauza prevalenței cerealelor fortificate – dar aceia dintre noi care au adoptat o dietă fără cereale din motive de sănătate ar putea fi expuși riscului.
Astfel, nivelurile scăzute de tiamină sunt des întâlnite la cei cu Hashimoto și aceasta poate fi una dintre cauzele principale ale simptomelor tiroidiene, inclusiv oboseala!
Un studiu interesant în acest sens vine din Italia, unde dr. Antonio Costantini și asistenta medicală Maria Immacolata Pala au emis ipoteza că oboseala cronică care însoțește bolile inflamatorii și autoimune poate fi rezultatul unui deficit ușor de tiamină. Au constatat deja că tiamina a ajutat la ameliorarea oboselii la persoanele cu colită ulcerativă (o afecțiune autoimună care afectează intestinul) și au decis să testeze efectele tiaminei pe trei femei cu Hashimoto care luau medicamente pentru tiroidă, dar continuau să experimenteze oboseală.
Două dintre femei au primit o doză orală de tiamină (600 mg) pe zi, în timp ce a treia a primit o injecție de 100 mg, la fiecare patru zile.
Toate cele 3 femei au primit un chestionar pentru a-și evalua nivelul oboseală înainte de a începe tratamentul cu tiamina și la 20 de zile de la tratament. Toate cele 3 femei au raportat o îmbunătățire a stării de oboseală, iar 2 dintre ele au avut chiar o remisie completă a oboselii.
Femeia care a primit tratament injectabil a simțit că oboseala i-a dispărut în decurs de 6 ore de la administrare, în timp ce femeile care au luat doza orală de tiamină s-au simțit mai bine în decurs de 3-5 zile.
Interesant este că niciuna dintre femei nu a avut deficit de tiamină la testele de laborator standard care sunt utilizate pentru a măsura nivelul tiaminei din organism și totuși, odată cu administrarea acesteia, rezultatele au fost surprinzătoare.
Deficitul de tiamină (vitamina B1)
Deficitul de tiamină este destul de rar și adesea întâlnit la alcoolici. Alte cauze ale acestui deficit pot fi: boala Crohn, malabsorbție (des întâlnită la cei cu Hashimoto și alte boli autoimune), anorexie, dializă renală.
De asemenea, și unele medicamente pot duce la deficit de tiamină: Furosemid și alte diuretice, unele medicamente pentru inimă, chimioterapie cu fluorouracil.
În plus, anumite produse alimentare, cum sunt ceaiul negru, cafeaua, peștele crud și crustaceele, conțin tiaminaze, enzime care distrug tiamina. Consumul unor cantități mari din aceste alimente, alături de alimente care conțin tiamină, poate inhiba capacitatea de a absorbi niveluri adecvate de vitamina B1.
Deficitul sever de tiamină este cunoscut sub numele de Beriberi și este asociat cu umflături, furnicături, senzație de arsură la nivelul mâinilor și picioarelor, confuzie, probleme de respirație și mișcări necontrolate ale ochilor. Acesta poate provoca sindromul Wernicke-Korsakoff, o boală a creierului care se poate prezenta ca confuzie, probleme de memorie și leziuni ale nervilor.
Dar nu vă alarmați, majoritatea persoanelor cu Hashimoto nu au niciodată un deficit de tiamină atât de sever.
Simptome care indică un deficit de tiamină
Corpul nostru ne dă semnale specifice atunci când ceva nu funcționează bine, iar în cazul deficitului de B1 aceste semnale pot fi:
- Amorțeală
- Dureri la nivelul nervilor
- Pierderea poftei de mâncare
- Slăbiciune musculară
- Scurtarea respirației
- Picioare umflate
- Oboseală
- Tensiunea arterială scăzută
- Dificultăți în a digera carbohidrații
Ce se întâmplă dacă nu aveți suficientă tiamină în corp? Creierul, inima și alte țesuturi și organe suferă atunci când în corp sunt niveluri scăzute de tiamină. Concentrații mari de tiamină se găsesc în mod normal în mușchii scheletici și în inimă, ficat, rinichi și creier. Deficitul de tiamină provoacă degenerarea nervilor periferici și a părților creierului, inclusiv a talamusului și a cerebelului. Deficitul poate reduce, de asemenea, fluxul sanguin, poate provoca rezistență vasculară și poate dilata inima.
Vă confruntați cu vreunul dintre aceste simptome? Dacă da, vă recomandăm să vă verificați nivelurile de vitamina B1!
Surse de tiamină (vitamina B1)
Omul nu poate sintetiza vitamina B1 și atunci este necesar să o luăm din alimentație.
Cele mai bune surse alimentare de tiamină includ: ficat de vită, ouă, carne de porc, pește, fasole neagră, legume cu frunze verzi, mazăre, nuci și semințe (dacă le tolerați), drojdia de bere, cerealele integrale.
Deși recomandarea este să ne obținem toți nutrienții din alimentație, acest lucru nu este întotdeauna posibil, mai ales pentru persoanele cu Hashimoto care au sensibilități alimentare și dificultăți digestive și care, în încercarea de a aduce boala în remisie, renunță la multe dintre alimentele bogate în tiamină.
Mai mult, așa cum am menționat mai sus, tiamina și alte vitamine B, se epuizează atunci când experimentăm stres. Deci, chiar dacă avem o dietă plină de substanțe nutritive, nu este întotdeauna posibil să obținem tot ceea ne trebuie din alimente, în special dacă avem și simptome de oboseală suprarenală.
Dacă experiementați simptomele unui deficit de vitamina B1 și dacă acest deficit este confirmat și în urma analizelor de laborator, consultați-vă cu medicul curant și începeți suplimentarea cu tiamină.
Atenție!
În dozele recomandate, tiamina (vitamina B1) este un supliment care este extrem de sigur pentru majoritatea oamenilor, dar nu și pentru cei cu cancer avansat. Acest lucru se datorează faptului că cancerele se pot folosi de rezervele de tiamină ale corpului pentru a prolifera, deoarece tiamina este necesară pentru replicarea celulară. În cazul unei persoane care are deficit de tiamină și cancer, verificați cu medicul care este doza pentru recomandată pentru dumneavoastră. A da suficientă tiamină pentru a corecta deficiența de tiamină poate ajuta tumora să crească, în timp ce megadoze de tiamină inhibă creșterea tumorii.
Concluzii
Deoarece administrarea tiaminei a condus la o regresie parțială sau completă a oboselii și a tulburărilor asociate, este rezonabil să se deducă că administrarea unor cantități mari de tiamină restabilește procesele dependente de aceasta. Deficitul ușor de tiamină sugerat de oboseală și tulburările asociate poate fi cauzat de o disfuncție a transportului intracelular al tiaminei sau de anomalii enzimatice legate cel mai probabil de procesul autoimun al bolii.
Dacă ați ajuns la un nivel optim de medicație pentru tiroidă, ați rezolvat sensibilitățile alimentare și v-ați îmbunătățit sănătatea intestinelor, dar oboseala continuă să se manifeste și să vă strice planurile zilnic, încercați un supliment cu tiamină și vedeți dacă vă poate ajuta, așa cum a ajutat atâtea persoane cu Hashimoto.
Cine știe, poate în cazul unora dintre dvs. aceasta este piesa lipsă a puzzle-ului și completarea lui duce la remisie.
SURSE:
thyroidpharmacist.com/articles/most-common-nutrient-deficiencies-hashimotos/
thyroidpharmacist.com/articles/thiamine-and-thyroid-fatigue/
drjockers.com/b-vitamin-deficiencies/
draxe.com/nutrition/thiamine-foods/
pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24351023/
verywellhealth.com/hashimotos-disease-fatigue-thiamine-levels-3232754
naturalendocrinesolutions.com/articles/thiamine-thyroid-health/
selfhacked.com/blog/thiamine/
healthandscience.eu/index.php?option=com_content&view=article&id=2162:remember-vitamin-b1-for-energy-mood-and-digestion-us&catid=20&lang=us&Itemid=374
