Dacă ai citit până acum prima parte a acestui articol, vreau să îți mulțumesc. Azi vom vorbi despre ce analize și intervenții de medicină funcțională te pot ajuta dacă te confrunți cu sindromul de oboseală cronică.
Sindromul de oboseală cronică nu este o „boală inventată” și nu este doar în mintea pacientului. Este o tulburare reală, sistemică, cu multiple fețe – iar pentru a o înțelege, trebuie să cercetăm în profunzime ce se întâmplă în organism.
Intestinul, sursă majoră de inflamație
Una dintre cele mai importante surse de inflamație (care poate cauza pe termen lung oboseală cronică) rămâne intestinul. Disbioza intestinală poate fi testată printr-o analiză detaliată a microbiomului, cu evaluarea florei, a patogenilor oportuniști și a integrității barierei intestinale. Markerii de intestin permeabil (cum ar fi zonulina), calprotectina sau lipopolizaharidele (LPS) sunt esențiali în depistarea inflamației mucoasei intestinale. Dacă intestinul este inflamat, sistemul imun devine suprastimulat, iar răspunsurile autoimune sau alergice devin mult mai probabile.
Infecțiile cronice și încărcătura virală
În cazurile în care oboseala este însoțită de ceață mentală, dureri musculare sau articulare, merită explorată prezența infecțiilor cronice sau latente. Testele pentru virusuri precum – Epstein-Barr, Citomegalovirus, virusul herpes simplex 1 si 2, virusul herpetic uman 6 (în special anticorpii IgM) – pot arăta dacă organismul este copleșit de încărcătura virală. Alteori, infecțiile cronice precum cea cu Borellia burgdorferi (boala Lyme), Bartonella henselae, Babesia, Mycoplasma sau Chlamydia pneumoniae pot contribui la simptomatologie. Uneori, infecțiile fungice pot trece neobservate în analizele uzuale, dar pot fi sugerate de niveluri crescute de anticorpi IgA/IgM/IgG sau de anumiți metaboliți în testele de urină tip OAT (Organic acids test).
Hormonii stresului și funcția glandelor
Apoi ar fi util să privim către hormonii care ne mențin în echilibru – în special cortizolul și DHEA. Evaluarea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenaliene printr-un profil de cortizol salivar, efectuat în mai multe momente ale zilei, oferă o imagine clară a ritmului circadian și a răspunsului la stres. Mulți pacienți cu sindrom de oboseală cronică prezintă o curbă plată sau inversată, cu cortizolul scăzut dimineața și crescut seara (în mod normal, secreția maximă de cortizol este dimineața) – un semn că glandele suprarenale sunt epuizate.
Dezechilibre tiroidiene subtile
Funcția tiroidiană este adesea afectată în mod subtil. Dincolo de TSH, este esențial să investigăm fT3, fT4 și anticorpii anti-tiroglobulină și anti-TPO. Există cazuri în care hormonii circulanți par normali, dar conversia T4 în T3 este deficitară sau celulele nu pot utiliza eficient hormonul activ (tiroxina). În astfel de situații, pacientul are simptome clare de hipotiroidism funcțional, deși nu se încadrează într-un diagnostic clasic.
Mitocondriile și energia celulară
Starea mitocondrială a organismului poate fi estimată indirect prin markerii de stres oxidativ – glutationul redus, coenzima Q10, acidul lipoic, dar și prin nivelurile de lactat, carnitină și aminoacizi implicați în ciclul Krebs. Deficitul de energie celulară poate fi corelat și cu dezechilibre în metabolismul B12, folatului, B6 sau NADH – toate implicate în procesele de producție de ATP.
Inflamația sistemică de grad scăzut
Oboseala cronică este adesea susținută de inflamația de grad scăzut, subtilă, dar persistentă. Markeri precum hs-CRP (proteina C reactivă ultrasensibilă), IL-6, TNF-alfa sau chiar fibrinogenul pot aduce informații valoroase despre starea inflamatorie sistemică. Feritina poate fi crescută nu doar în exces de fier, ci și ca reacție inflamatorie cronică. De asemenea, nivelurile scăzute de zinc, magneziu, cupru sau seleniu afectează funcțiile antioxidante și răspunsul imun.
Toxinele și metalele grele
Toxinele din mediu, metalele grele și expunerea la mucegaiuri pot juca și ele un rol major. Testarea nivelurilor de mercur, plumb, cadmiu, arsenic – de preferat în urma unei chelări – oferă o imagine asupra încărcării cronice cu metale grele a corpului. În plus, analiza micotoxinelor (din urină) poate depista prezența unor compuși secretați de mucegai, care afectează grav sistemul nervos și mitocondriile.
Analizele de bază sunt esențiale!
În final, nu trebuie neglijate analizele de bază: o hemoleucogramă completă care poate evidenția anemie, un panel hepatic și renal oferă informații despre starea organismului, iar o glicemie à jeun, hemoglobina glicozilată și insulina pot evidenția un metabolism afectat al glucozei, dar și nivelul vitaminei D, B12, zinc și fier – frecvent implicat în fluctuațiile de energie.
Ce poți face dacă ai sindromul de oboseală cronică?
Alimentația ca prim pas spre recuperare
O alimentație bazată pe alimente integrale, neprocesate, bogată în fructe și legume, cu un aport moderat de grăsimi sănătoase și proteine de calitate, reprezintă unul dintre cei mai importanți pași în recuperarea celor care suferă de sindromul de oboseală cronică. Dieta mediteraneană sau AIP este adesea de mare ajutor în astfel de cazuri, întrucât elimină din start alimentele cu potențial antigenic ridicat, cum ar fi glutenul și cazeina, reducând astfel semnificativ povara imunologică asupra organismului.

Susținerea funcției hepatice este un alt pilon de bază în procesul de recuperare. Alimente precum frunzele verzi, sfecla roșie, legumele bogate în sulf (ceapă, usturoi), legumele crucifere contribuie activ la detoxifierea ficatului, promovând o funcționare metabolică mai eficientă și o eliminare mai bună a toxinelor. Este esențial să reducem și expunerea la toxine din mediu, detergenți, produse cosmetice și alte substanțe chimice care pot suprasolicita sistemul detoxifiant al organismului.
Suplimente și extracte naturale utile
Pe lângă dietă, suplimentele alimentare joacă un rol important în susținerea organismului celor afectați de oboseală cronică. Coenzima Q10 este esențială pentru funcția mitocondrială și oferă suport antioxidant. Magneziul (în special malat și pidolat) are un rol cheie în reducerea oboselii și a tensiunii musculare. N-Acetil-L-carnitina este implicată direct în producerea de energie celulară, fiind adesea benefică în acest sindrom. Complexul de vitamine B metilate, în special B12 și B6, susține metabolismul energetic și sistemul nervos, în timp ce tirozina sprijină glandele suprarenale și funcția tiroidiană, fiind adesea deficitară la persoanele cu oboseală cronică. În funcție de nivelul individual, vitamina D3 poate fi esențială pentru o funcționare optimă a sistemului imun.
De asemenea, combinațiile antioxidante – precum vitaminele A și E, zincul, seleniul, resveratrolul și acidul alfa-lipoic – contribuie la protecția tisulară și reduc stresul oxidativ. Extractele din ganoderma reishi sau cordyceps oferă un sprijin suplimentar pentru reglarea sistemului imunitar.
Plante adaptogene și sprijin pentru sistemul nervos
Plantele cu efect imunomodulator precum echinacea, astragalusul sau Goldenseal pot regla un sistem imun dezechilibrat. În același timp, plantele cu proprietăți anti-inflamatoare – turmeric, ghimbir, boswellia – ajută la reducerea inflamației sistemice. Tonicele suprarenale precum ashwagandha, bacopa monnieri, withania sau rhodiola sunt de mare ajutor în refacerea rezilienței la stres. Pentru sistemul nervos, magneziul treonat sau bisglicinat pot ajuta la reducerea anxietății și la inducerea unei stări de calm. Dacă ar fi să aleg câteva formule complexe care să includă o mare parte din substanțele menționate anterior, aș alege Immunohelp, Cell Energy, Adaptohelp și Energy help.
Stilul de viață: pilon esențial al recuperării
Abordarea stilului de viață este la fel de importantă. Tehnicile de gestionare a stresului – cum ar fi meditația, respirația conștientă, yoga sau relaxarea musculară progresivă – sunt esențiale în gestionarea sindromului de oboseală cronică. Exercițiile fizice ușoare, progresive, adaptate nivelului de energie disponibil, pot stimula în timp vitalitatea. Expunerea zilnică la lumină solară naturală ajută la reglarea ritmului circadian, iar acupunctura poate fi utilă pentru ameliorarea durerilor musculare și articulare. Reducerea expunerii la toxine din mediul înconjurător și susținerea detoxifierii în mod activ (prin saună, transpirație, mișcare, sprijin hepatic) susțin în mod activ echilibrul metabolic.
Din perspectiva medicinei funcționale, sindromul de oboseală cronică este o afecțiune complexă care necesită o abordare multidimensională și integrativă. Sindromul de oboseală cronică nu este o sentință, este un mesaj. Iar atunci când începem să-l ascultăm, se deschide o cale reală către vindecare.
Cine este dr. Gianina Farcaș?
Dr. Gianina Farcaș este specialist în medicina funcțională, psihosomatică, consilier dezvoltare personală și terapeut IFS. S-a specializat în medicină funcțională la Institutul de Medicină Funcțională din California. Pasionată de sănătate, nutriție și psihologie, dr. Gianina Farcaș își ajută pacienții să ajungă în echilibru și să își atingă obiectivele atât pe plan fizic, cât și pe plan emoțional.

Disclaimer
Informațiile prezentate în acest articol sunt destinate exclusiv scopurilor educative și informative. Acestea nu constituie un diagnostic medical, un tratament sau o recomandare terapeutică personalizată. Consultați întotdeauna un medic sau un specialist calificat înainte de a începe orice formă de tratament, dietă, supliment sau modificare a stilului de viață. Fiecare persoană este diferită, iar abordările care funcționează pentru un individ pot să nu fie potrivite pentru altul. Evaluarea și supravegherea profesională sunt esențiale.
1 comentariu. Leave new
Buna ziua! Va multumim pentru toate indicatiile recomandate, foarte importante de afi conoscute.
Va rog sa imi indicati la ce cabinet medical sa solicitam medicului de familie sa facem o consultatie pentr u o stare de oboseala cronica, pentru a slicita un tratament corespunzator personalizat. Va multumim!