Contează foarte mult ceea ce ingerăm, dar este important de asemenea ce efect a avut în timp alimentația și stilul nostru de viață asupra tractului digestiv. Dacă manifestăm tulburări digestive, lipsă de energie, stres continuu și un sistem imunitar slăbit, este foarte posibil ca alimentația și stilul nostru de viață să fi afectat în timp nivelul bacteriilor pozitive din intestin precum și anumite procese digestive.
Mai multe cercetări au analizat influența proceselor digestive asupra altor zone sau sisteme din organism. De exemplu s-a constatat că chiar și modificări minore în structura microflorei bacteriene intestinale poate determina anumite stări psihoemoționale, despre care se credea că sunt reglate doar de creier. Problemele de digestie și disbiozele (dezechilibrul microflorei) pot sta la baza unor tulburări neurocerebrale. Rezistența scăzută la stres poate fi, spre exemplu, manifestarea unor tulburări la nivelul sistemului nervos enteric, aflat în tractul digestiv – acesta fiind la rândul său afectat de dereglarea florei digestive, de alimentație și de diferitele substante toxice pe care le ingerăm. Cu alte cuvinte, sănătatea stomacului și a intestinelor are foarte mare legătură cu funcționarea creierului, rezistența la stres și modul în care gestionează corpul nostru oboseala.
S-a descoperit că stresul are, printre alte efecte nocive asupra organismului, și pe acela de modificare a compoziției microbiomului intestinal (compoziția florei bacteriene, în mod normal existând un echilibru între flora sanogenă și cea patogenă), dovedindu-se în mod specific diminuarea nivelului unor probiotice precum bifidobacteriile și lactobacilii (Bailey et al, 2004).
Mai multe studii (printre care Bailey et al, 2006) au demonstrat că stresul prelungit slăbește apărarea sistemului imunitar față de anumiți agenți patogeni, iar infecțiile se produc mai ușor în prezența unui nivel ridicat de hormoni de stres. Un exemplu ar fi E.coli, care în condiții de stres ale organismului gazdă, a provocat mai repede infecții în zona digestivă sau urogenitală. De asemenea stresul afectează și integritatea peretelui intestinal. Bacteriile probiotice pot preveni această alterare a permeabilității celulare optime, diminuând și nivelul secreției unor substanțe proinflamatorii.
Depresia și anxietatea – posibile consecințe ale disbiozei intestinale
Un studiu de laborator realizat la University College Cork legat de efectele administrării de Lactobacillus rhamnosus a arătat că colonizarea intestinală cu aceste bacterii a dus la o rezistență mai bună în condiții de stres, precum și la reacții biochimice cerebrale care au redus nivelul de stres și anxietate la șoarecii de laborator testați. Acesta este unul dintr-o serie de studii similare care au arătat că adminsitrarea anumitor culturi de probiotice îmbunătățește modul în care organismul face față stresului fizic și mental.
Cercetătorii canadieni au arătat că există legături directe între activitatea cerebrală care determină comportamentul depresiv și anxios și disbioza intestinală (tulburarea cehilibrului bacterian intestinal, în favoarea bacteriilor patogene). Stimularea colonizării bacteriilor intestinale benefice în urma administrării de probiotice influențează pozitiv așa-numita barieră neurointestinală, un sistem de comunicare între tractul intestinal și creier. Mai multe cercetări din ultimii ani au arătat că depresia și comportamentul anxios se asociază cu o activare a reacțiilor inflamatorii intestinale. Un studiu publicat în 2008 (Belgia – Polonia, Neuroendocrinology Letters) a constatat că pacienții cu depresie au un nivel mai ridicat de imunoglobuline (markeri inflamatori), respectiv de tulburări digestive și stare generală de oboseală. Aceste tulburări digestive se asociază de regulă cu o dereglare a permeabilității intestinale, ceea ce poate duce la intrarea din tractul digestiv în sânge a unor substanțe sau agenți patogeni. Flora bacteriană pozitivă combate această dereglare, contribuie la menținerea integrității mucoasei intestinale și la reducerea secreției de substanțe proinflamatoare.
Serotonina, probioticele și creierul
Cunoscută sub numele de ”hormonul fericirii”, serotonina are foarte mare legătură cu tractul digestiv și microflora bacteriană de aici. Știai că peste 90% din cantitatea de serotonină din organism se află, respectiv este secretată în tractul digestiv? Se vorbește despre tractul digestiv ca fiind ”al doilea creier” sau ”creierul din stomac” printre altele datorită faptului că aici se petrece secreția intestinală a unor substanțe cu rol neurotransmițători precum serotonina.
Nivelul serotoninei secretate în tractul digestiv este implicată nu doar în stările noatre de fericire sau de deprimare, ci și în afecțiuni ale creierului sau colonului, respectiv în autism și constipație. Serotonina influențează funcționarea musculaturii gastrointestinale, motilitatea colonului, transmiterea nervoasă a durerii în zona abdominală, precum și alte procese din organism.
Care e legătura dintre serotonină și probiotice? Serotonina este produsă în tractul digestiv din aminoacidul triptofan. S-a constatat că probioticele pot influența creșterea nivelului de troptofan din creier, ceea ce influențează benefic și secreția de serotonină.
Bacteriile intestinale modulează anumite reacții metabolice ale organismului, ceea ce include producția unor substanțe precum acizii biliari și acizii grași cu lanț scurt (în urma fermentării bacteriene a fibrelor din colon). Acești acizi grași, spre exemplu, sunt indispensabili bunei funcționări a multor procese din creier.
